472 matches
-
se instituie o Epitropie, aleasă de obștea locuitorilor, compusă din 6 persoane - 2 boieri și 4 neguțători, care avea obligația să plătească prețul răscumpărării din venitul moșiei pe primul an și din vânzarea către obșteni a locurilor de arătură, a acareturilor și locurilor virane. Așa a luat ființă Casa Proprietății sau a Obștei Bârlad. Epitropia a fost obligată să determine întinderea imașului care fusese declarată proprietate obștească inalienabilă, să adune toate veniturile orașului, atât din moșie cât și din dările ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Gheorghi, lăsându-și meseria de arnăut și trăgându-se la moșioara dăruită de stăpânul său pe care îl slujise mulți ani, a zidit biserica din Iași, cu hramul Sfântului Haralamb, la Sărărie, ce se zice și Tufecci-bașa, făcându-i multe acareturi împrejur pentru purtarea de grijă a slujitorilor. Dar, toate acestea au ars în mai multe r�nduri (1844) și, astăzi sunt risipite, păstrându-se numai biserica, în toate focurile ce au cercat-o, fiindcă, întrânsa se săvârșește slujba lui Dumnezeu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
este „verastru” și „albaserde” (n.t.). ∗ Institute of Personality Assessment and Research (IPAR) (n.t.). * O adaptare în limba română ar fi următoarea: 1. șoarece dulce soia 2. pașaport femeie porțelan 3. surpriză alai aniversare 4. cap electric tele 5. acaret câine pisică (n.t.). * În original, outside the box („în afara cutiei”), joc de cuvinte intraductibil: pătratul format din cele nouă puncte seamănă cu o cutie și există expresiile to be first out of the box with something („a fi primul
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
erau ținute vacile sterpe, în seama văcarului, iar celelalte erau aduse și mulse de proprietarul ce le ținea în grajd. În trecut grajdurile făceau parte din corpul casei. Prin târlă se înțelege întregul complex ce aparține de stână, adică toate acareturile unde se prepară produsele lactate, cât și întreaga gospodărie a ciobanilor, în perioada de vară, cu tot cu țarc. La stână există și o laiță care servește drept pat. În 1929, țăranii povesteau că o haită de lupi, în două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
M. Preda, Cel mai iubit..., III, 171) - complement predicativ: În loc să-l văd bucuros de venirea mea l-am ghicit imediat foarte nemulțumit. • acțiunea (starea) obiectului-subiect opusă acțiunii (stării), exprimate prin predicatul regent: „În fiecare an se clădesc sute de binale, acareturi peste acareturi, și, în loc să scază, chiriile cresc.” (I.L. Caragiale, IV, 231) • sau dezvoltă un conținut semantic complex, care se opune întregului conținut semantic exprimat prin propoziția regentă: „Această parte netraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de la moși-strămoși, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cel mai iubit..., III, 171) - complement predicativ: În loc să-l văd bucuros de venirea mea l-am ghicit imediat foarte nemulțumit. • acțiunea (starea) obiectului-subiect opusă acțiunii (stării), exprimate prin predicatul regent: „În fiecare an se clădesc sute de binale, acareturi peste acareturi, și, în loc să scază, chiriile cresc.” (I.L. Caragiale, IV, 231) • sau dezvoltă un conținut semantic complex, care se opune întregului conținut semantic exprimat prin propoziția regentă: „Această parte netraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de la moși-strămoși, pe când partea traductibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pot introduce decât completive opoziționale, marcându-le astfel identitatea sintactică specifică: „Zdravănă femeie! ce a făcut, ce a dres, de unde era cât p-aci să le vânză hanul, când trăia bărbatu-său, acuma s-a plătit de datorii, a dres acaretul, și încă spun toți că trebuie să aibă și parale bune.” (I.L.Caragiale, IV, 1867) 41. Valență sintactică liberă nu înseamnă doar capacitatea unei unități lexicale de a guverna relații sintactice, ci și necesitatea dezvoltării acelei relații și a realizării
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
existență căzută în plictis, instalată - la fel ca în proza lui I. Al. Brătescu-Voinești - în stereotipii, care sunt semnul neîndoielnic al unei reducții sufletești. Pendulul acompaniază cu un ticăit leneș gesturile unor creaturi pălite de euforia actelor maniacale (Leandrii, Între acareturi). O banalitate compactă plafonează mărunta lor mișunare. S-ar părea că, în târgușoarele năclăite în torpoare, nimic nu poate schimba mersul egal al fiecărei zile. Tocmai de aceea, orice întâmplare care bruschează obișnuințele se supradimensionează incredibil, trezind o neliniște vecină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
mințile tinerilor. Cel care folosește practici vrăjitorești este pedepsit, așa cum se întâmplă cu hangița Marghioala și cu hanul ei mistuit de flăcări, sugerând iadul. Deși Mânjoală lăsase în urma lui numai datorii, Mânjoloaia, o femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte, doi frați voinici au vrut să spargă ușa hanului; cel care a ridicat toporul "a picat jos" și a murit, iar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
155. Vârșag Costachi, soldat 156. Zară I. Gheorghe,soldat 157. Zară Vasile, soldat 158. Zară I. Vasile, soldat 159. Zâză Mihalache, soldat 160. Zâzâ Lazăr Victor,soldat DICȚIONAR de cuvinte vechi și regionalisme folosite în cadrul monografiei comunei Hudești, jud. Botoșani Acareturi - totalitatea construcțiilor secundare care țin de o clădire sau anexe gospodărești. Agă - ofițer inferior din vechea armată otomană înainte de secolul al-XIXlea; șef al agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu. Aspru - veche monedă turcească, de mică valoare. Bahnă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai este cum a fost. Totul s-a schimbat pe parcursul celor trei sferturi de veac... Și casa, și ograda, și grădina cu livada și-au schimbat înfățișarea după vrerea și gustul celor ce au urmat părinților. Casa, căsuța, ograda și acareturile cu care m-am familiarizat de când am deschis ochii spre lume, încet, încet au dispărut și mai există doar în memoria mea. Închid ochii și pe ecranul încețoșat al minții îmi apar așa cum au fost toate odinioară. Pe locul unde
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Lipan, eroina romanului sadovenian „Baltagul”. Soțul, Nechifor Lipan, „venea la dânsa ca la apa cea bună”. Inteligentă, cu o tărie de caracter deosebită, munteanca din Măgura Tarcăului este o pricepută și harnică gospodină, care duce grijile unei gospodării cu multe acareturi și o conduce cu strașnic braț. Ordonată, meticuloasă, cu un deosebit simț practic, ea orânduiește totul cu o abilitate și cu o exactitate demne de invidiat, încât niciunul din amănunte nu-i scapă. Cu tenacitate și dârzenie va pleca în
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
crud, Sîndominic doi polițiști la intersecția spre Bălan, tabla nouă pe turla bisericii, în toate pereții kilometrici de piatră, Hășmașul Mare dinspre vest, interfluviul Olt Mureș copacii pîlcuri, arbuști, imensitate cu puncte în maci, lăzi lăsate în iarbă casele fără acareturi, mai sus fînare, tunel, panglica șoselei l-a ocolit, citește pe văi, brazii țîșnind mai sus de tren, mii de ramuri curbate de conuri bărbătești, stațiunea climaterică Izvoru Mureșului parc pe vile și cabane, jocuri dimensionale în brazi și alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lasă garda jos pe înălțimea depresiune, aer adie în idee, șocul numirii, ce este mai evident ca el! adică prezența de spirit a naturii, mobil al oricărei admirații, în condiții de traseu funcțional ficțional, Subcetate pe deal biserica, încă două, acareturile mirene, kilometri de rambleu de pantă cu Mureșul pasiv în lucrătura soarelui de zăpadă, zarea Toplița, intrarea literatură, soarele pe hîrtie, Stînceni somn, ce știi mai bine! haruri sub oboroc. Zăpadă, adevărat, nu este niciodată tocmai albă, din sentiment! corpusul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că altminteri îi strică casa. Nicolae I. Lache mi’a spus că tot atunci vineri seara. V. En. Tofan i’a zis și lui să dea la o parte niște saci cu grâu a unui evreu că altfel îi strică acaretul și că s’a împăcat cu dânsul să’l lase în pace dacă îi va da 100 de lei dar eu l’am sfătuit să nu dea nimic”. Ștefan Profira Lache zis Maxim, salariat al primăriei pe funcția de vătăjel
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai și coboare din turnul de hârtie al gâlcevilor eterne, ar putea constata că, în anno domini 2009, avem belșug de "ruinuri". Cântăreți, ioc! S-a început cu demolările în lumea satului, unde au fost puse cu grăbire la pământ acareturile CAP-urilor, gest salutat entuziast de o gazetăriță care, sunt sigur, habar n-are nici acum câte țâțe are vaca, dar se pricepea, atunci, în 1990, să vadă în dărâmarea grajdurilor o salutară eradicare a "simbolurilor comunismului" ! De parcă bietul chirpici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vântul nu suflă aproape deloc. A trebuit să-mi dedic toată dimineața vizitei. (Nu-i nicio pierdere pentru instituție, săptămâna trecută am lucrat 80 90 ore.) Pe teren se găsesc două ruine; de fapt sunt trei, dar din rândul de acareturi exterioare n-a mai rămas decât temelia de pământ. Aici se afla o fermă despre care se zice că a ars într-o noapte de Crăciun pe la 1890. B.-A. zice că e foarte greu de obținut autorizație de construcție
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
mai este cum a fost. Totul s-a schimbat pe parcursul celor trei sferturi de veac... Și casa, și ograda, și grădina cu livada și au schimbat înfățișarea după vrerea și gustul celor ce au urmat părinților. Casa, căsuța, ograda și acareturile cu care m-am familiarizat de când am deschis ochii spre lume, încet, încet au dispărut și mai există doar în memoria mea. Închid ochii și pe ecranul încețoșat al minții îmi apar așa cum au fost toate odinioară. Pe locul unde
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ce să mă dezic. Dacă-i văr-tu, trimite-l după o găleată de apă. Lasă-l, zic. Acuma lasă-l să se pieptene, că se duce el. — Ăștia ie olteni, vere, face Laur. El are casa asta cu toate acareturile de pe-aicea, și-a făcut-o Unitate de Producție. Și mai are două apartamente În Drumul Taberei, și Încă o gospodărie țapănă În Gorj de unde este el și-și mai face o vilă tot pe-acolo cu cât ciment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mâna odată pe mătura aia! Laur mătura de zor cenușa și resturile de coceni din jurul godinului când apăru omul acela Înalt și drept, bățos Într-un fel nefiresc, ca Înfipt Într-o frigare, pe care l-am bănuit numaidecât proprietarul acareturilor de pe-aici. Cincizeci și ceva de ani să fi avut, dar bățoșenia lui și peria de păr des, abia Încărunțit și acoperindu-i jumătate din fruntea lată cât o lamă de cuțit, Îi dădeau aerul unuia care se dorea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Probabil că se căia, Își pierduse cumpătul, fusese prea aspru, făcuse prea mare tevatură pentru nimic, pentru grămada asta de fiare vechi În contul căreia cheltuise de se uscase. Dar Viorel, eh, ce altceva mai are decât pe el? Toate acareturile de pe-aici și moșia de la țară, pământuri și case și apartamente, ciment și nisip și fiare, eh, privirea lui moș Victor se aburise și Viorel se ferea din calea privirii lui cu o anume Încrâncenare. Speriat și deopotrivă ros
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Eminovici, tatăl unui poet Încă tânăr și ferice, dar total necunoscut. O fi cineva acasă? Dăm să intrăm pe o portiță laterală și ne Îndreptăm spre o casă ce pare a fi reședința familiei poetului, nefiind prea siguri care dintre acareturi o fi locul cu pricina. De după un perete ne iese În cale o femeie tânără și zveltă, ce pare să cunoască rostul locului. Eu sunt Maria Casian, femeia de Încredere a boierului, și mă ocup de rânduiala lucrurilor văzute și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
umbra, și el apoi nici pe astă lume, nici în cea viitoare nu va avea umbră. Cînd sar scîntei din foc e semn că vin oaspeți. E bine să observi și încotro sar. Dacă s-a dat foc la vreun acaret sau casă de un necunoscut și se uită cineva pe cînd arde, în flăcări, unde-i focul mai mare, apoi se crede că vede chipul celui ce a dat foc. Să nu dai lunea foc din casă, că toată săptămîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
adus de pirați, și a mestecat câteva smochine culese de pe dealurile din Itaca. E mulțumit și totuși neliniștit. A sosit toamna și se lasă seara egeică peste insula sa. Un vânt rece, trimis de Eol, învăluie tot arhipelagul, împrăștiind peste acareturile bătăturii regale frunze galbene și grele de mesteacăn. Vântul susură șoptit prin tufișurile de dafini și ciulini uscați. Robii se duc alene la culcare. Animalele s-au tolănit în cotețe. Numai o capră își mai alăptează iedul. Bătrânul câine Argos
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]