687 matches
-
drept urmare, numai prin recursul la principiul moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și principiul egalității umane fundamentale 22. Mai mult, merită adăugat, situația nu se schimbă prea mult nici dacă, la sugestia lui Matt Sleat, amendăm concepția acceptabilității egale astfel încât ea să abandoneze acceptabilitatea pentru toți cetățenii drept condiție universal valabilă a legitimității în favoarea tratării ei drept condiție valabilă doar pentru societățile liberale actuale. Pe de o parte, este serios dubitabil că acest proces de istoricizare, contextualizare și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și principiul egalității umane fundamentale 22. Mai mult, merită adăugat, situația nu se schimbă prea mult nici dacă, la sugestia lui Matt Sleat, amendăm concepția acceptabilității egale astfel încât ea să abandoneze acceptabilitatea pentru toți cetățenii drept condiție universal valabilă a legitimității în favoarea tratării ei drept condiție valabilă doar pentru societățile liberale actuale. Pe de o parte, este serios dubitabil că acest proces de istoricizare, contextualizare și relativizare conduce la o concepție plauzibilă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de vedere", sunt "opresive și tiranice" față de cei pe care îi exclud din categoria persoanelor îndreptățite la legitimare din partea puterii politice 24. Pe de altă parte, și mai important pentru prezenta argumentare, chiar și restrânsă pentru cazul societăților liberale actuale, acceptabilitatea pentru toți cetățenii rămâne o condiție "moralistă" a legitimității, una care nu poate fi justificată prin citarea valorilor interne ale politicii, ci numai prin întrebuințarea principiului moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și a principiului egalității umane
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cazul celei mai recente concepții a legitimității politice avansate de Sleat, concepție pe care Erman și Möller nu au luat-o în considerare în cadrul argumentării lor. Probabil constrâns de deficitul de plauzibilitate al amendamentului său la concepția legitimității politice ca acceptabilitate egală, Sleat a optat în cele din urmă tot pentru o concepție realistă egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea egală, nu consimțământul egal sau acceptabilitatea egală a puterii politice. Potrivit noii concepții - mai "slabă" decât
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de plauzibilitate al amendamentului său la concepția legitimității politice ca acceptabilitate egală, Sleat a optat în cele din urmă tot pentru o concepție realistă egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea egală, nu consimțământul egal sau acceptabilitatea egală a puterii politice. Potrivit noii concepții - mai "slabă" decât acceptabilitatea egală, dar, în același timp, concepută ca având valabilitate universală, trans-istorică -, condiția legitimității este aceea ca "puterea politică să ofere o justificare tuturor celor asupra cărora pretinde autoritate, deși
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
egală, Sleat a optat în cele din urmă tot pentru o concepție realistă egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea egală, nu consimțământul egal sau acceptabilitatea egală a puterii politice. Potrivit noii concepții - mai "slabă" decât acceptabilitatea egală, dar, în același timp, concepută ca având valabilitate universală, trans-istorică -, condiția legitimității este aceea ca "puterea politică să ofere o justificare tuturor celor asupra cărora pretinde autoritate, deși această justificare nu trebuie să fie neapărat una care să fie
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a susținerilor normative ale realiștilor în susțineri morale, acest argument ridică o obiecție legitimă - și, aș adăuga, imposibil de combătut cu șanse reale de succes - la adresa realismului. Am în vedere, desigur, argumentul că diferitele condiții ale legitimității susținute de realiști (acceptabilitatea egală, justificarea egală etc.) nu pot fi întemeiate în baza diferenței dintre politică și simpla dominație (de vreme ce există și modalități nonegalitariene de asigurare a ordinii, protecției, încrederii sau bazelor cooperării sociale). După cum am văzut, Jubb și Rossi conced acest lucru
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Wolff, Jonathan, 25, 184 Worsnip, Alex, 12, 145, 178 Y Young, Iris Marion, 36, 117, 173, 184 Z Zuolo, Federico, 16, 184 Indice de concepte fundamentale A abordări/cercetări interdisciplinare, 22, 99-100 absolutism moral , 15, 165 abstractizare, 21, 81, 160 acceptabilitate egală, 65-68, 72 accesul universal la educație, 45 accesul universal la locuințe decente, 45 accesul universal la servicii de îngrijire medicală, 45, 120, 134 acord autonom/liber, 53-54 acțiune politică, 30, 32, 40-41, 131, 144, 147, 160 anti-consecințialism, 76 anti-idealism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
and the Basic Legitimation", pp. 472-473) în privința ideii că justificarea egală a fost și condiția legitimității pentru care a argumentat, de fapt, Bernard Williams și că Sleat - și, totodată, Erman și Möller - au greșit interpretându-l ca susținător al condiției acceptabilității egale (deși există, într-adevăr, pasaje din Williams care sprijină această interpretare). Temeiul oferit de Hall pentru această teză este indenegabil și - cred - imbatabil: Williams a respins condiția acceptabilității egale: "atunci când spun că guvernământul "trebuie să aibă ceva de spus
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Erman și Möller - au greșit interpretându-l ca susținător al condiției acceptabilității egale (deși există, într-adevăr, pasaje din Williams care sprijină această interpretare). Temeiul oferit de Hall pentru această teză este indenegabil și - cred - imbatabil: Williams a respins condiția acceptabilității egale: "atunci când spun că guvernământul "trebuie să aibă ceva de spus" tuturor persoanelor sau grupurilor asupra cărora pretinde autoritate -, iar aceasta înseamnă, desigur, că trebuie să le poată spune ceva în scopul legitimării utilizării puterii în relația cu ele - nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
personală, aptitudini și atitudini (testare prin interviu). Exemplu de criterii de selecție (ce vor diferi în funcție de obiectivele procesului de formare): moașa sau asistenta medicală; calificare satisfăcătoare (caracterizare sau recomandare); accepțiunea de a semna un contract de muncă pentru zona rurală; acceptabilitate a comunității în care vor lucra și dorința de a locui în cadrul comunității (sau stabilirea domiciliului). în cazul în care vor lucra în cadrul unei comunități numite, comunitatea poate participa prin reprezentanți, acceptați de comun acord. Pentru instruire, toți cei care
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Confruntatea acestor forțe, echilibrarea sau dezechilibrarea lor succesivă sfârșește prin ajungerea la un acord și, deci, la soluționarea conflictului. McGrath propune și două criterii, unul obiectiv și altul subiectiv, pentru măsurarea eficacității negocierii. Criteriul obiectiv se referă la produsul de acceptabilitate a soluției pentru cele două părți, inclusiv pentru sistemul social în care se înscrie negocierea; criteriul subiectiv vizează estimarea acceptabilității soluției de către părți, pentru propriul lor grup de referință. Modelul trebuințelor negocierii. A fost elaborate de Nierenberg (1968), considerat părintele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
propune și două criterii, unul obiectiv și altul subiectiv, pentru măsurarea eficacității negocierii. Criteriul obiectiv se referă la produsul de acceptabilitate a soluției pentru cele două părți, inclusiv pentru sistemul social în care se înscrie negocierea; criteriul subiectiv vizează estimarea acceptabilității soluției de către părți, pentru propriul lor grup de referință. Modelul trebuințelor negocierii. A fost elaborate de Nierenberg (1968), considerat părintele negocierii contemporane. Autorul pornește de la premisa potrivit căreia nevoile și satisfacerea/nesatisfacerea lor constituie elementele fundamentale ale negocierii. Dacă oamenii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
elemente, iar, pe de altă parte, de reguli cognitive de interpretare, de comprehensiune a lumii. Abordarea coerenței dintr-o dublă perspectivă: teoretică (tipuri și reguli de coerență, strategii supletive de coerență etc.) și empirică (impactul tipului discursiv, al nivelului de acceptabilitate, al situației comunicative asupra manifestărilor coerenței, al ponderii și ierarhiei tipologice) este considerată ca avînd o contribuție însemnată la creșterea conceptuală și metodologică a teoriei discursului. V. anaforă, coeziune, configurație, conector, text. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2004; BUSSMANN
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alt conținut prin intermediul a două operații, suprimarea, respectiv, adjuncția de seme. În cadrul acestui proces de transfer dirijat, păstrarea unui fragment din sensul inițial este obligatorie, fără însă a se fi stabilit cu exactitate anumite limite sau un anume nivel de acceptabilitate. În viziunea multor specialiști, cele două extremități care delimitează transferurile de sens sînt reprezentate de gradul zero și de metabole. Se consideră că abaterea sau îndepărtarea de la limbajul cotidian constituie criteriul de recunoaștere al tropilor sau al metasememelor. Acestea vizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
zeugmei se concretizează în subînțelegerea predicatului, în structuri în care se produc incongruențe sintactice, forma verbului subînțeles diferind de cea a verbului exprimat: El bea vin, noi bere. Alteori, se consideră că unele forme de zeugmă se situează la limita acceptabilității în raport cu norma literară, fiind mai degrabă asimilabile anacolutului: El este tînăr și student. Fenomenul elipsei în general și al zeugmei, în mod special, poate orienta a n a l i z a d i s c u r s u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
camion. b. Niște copii păreau că râd. c. ? Eu și tu am fi trebuit să ne înțelegem. d. Noi am rămas să venim mâine. e. Liberalii urmau să depună o moțiune de cenzură. Există diverse grade de frecvență și de acceptabilitate a acordului operatorilor modali. Pentru operatorul de modalitate a fi, acordul la persoana I sau a II-a este familiar sau colocvial, iar acordul la persoana a III-a plural este standard. De obicei, acest operator se folosește la imperfect
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să vii, noi vom trebui să venim, voi veți trebui să veniți - foarte colocvial d. ei trebuiau să vină - standard e. ei au trebuit să vină - standard f. ei vor trebui să vină - standard Prin urmare, pentru stabilirea gradului de acceptabilitate al acordului operatorilor a fi și a trebui este importantă trăsătura de persoană. La operatorul de modalitate a părea acordul este la fel de acceptabil la toate persoanele: (130) eu păream să fiu vesel, tu păreai să fii vesel, el părea să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
urmam să plec, tu urmai să pleci, el urma să plece, noi urmam să plecăm, voi urmați să plecați, ei urmau să plece Avansarea nominalului nu atrage obligatoriu acordul, dar pentru unele verbe, exemplele fără acord au un grad de acceptabilitate mai redus decât cele cu acord: (132) a. ?Pachetele era să cadă din camion. b. Niște copii părea că râd. c. ? Ele a trebuit să plece. d. Noi a rămas să venim mâine. Noi a rămas că venim mâine. e
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbul este la plural, exprimând posibilitatea ca ambii referenți să fie aleși, iar complementul predicativ (președinte) este la singular, pentru că este o singură funcție de președinte al României. Dacă schimbăm verbul, astfel încât acesta să exprime posibilitatea, se schimbă și gradul de acceptabilitate al exemplului cu disjuncție inclusivă (acord la plural): (120) ?Ion sau Dan ar putea fi aleși drept președinte al României. Spre deosebire de (119)a, verbul poate fi la plural deoarece acțiunea este proiectată ca posibilă, realizabilă în cazul ambilor referenți. În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ambii conjuncți, este acceptabil, cel puțin într-un registru colocvial: (129) Nu numai președintele, ci și premierul au fost invitați la summit. Acordul cu ambii conjuncți nu este la fel de acceptabil în toate situațiile. În exemplele de mai jos, gradul de acceptabilitate variază de la puțin acceptabil la inacceptabil. Sunt exemple cu topica SVO, iar în unele dintre ele, conjuncții sunt de persoane diferite: (130) a. ?Nu numai Maria, ci și Ion au venit la petrecere. b. ? Nu numai el, ci și ea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Nu numai voi, ci și el citiți. n. ??Nu numai voi, ci și ei citiți. În exemplele în care termenii conjuncți au trăsături de persoană diferite, dacă persoana verbului include persoana celui mai apropiat conjunct, exemplul are un grad de acceptabilitate mai ridicat decât exemplul în care nu se întâmplă acest lucru. Contradicția dintre sensul cumulativ al grupării corelative nu numai..., ci și... și gradul de acceptabilitate foarte redus al exemplelor în care acordul se face cu ambii conjuncți trebuie legată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dacă persoana verbului include persoana celui mai apropiat conjunct, exemplul are un grad de acceptabilitate mai ridicat decât exemplul în care nu se întâmplă acest lucru. Contradicția dintre sensul cumulativ al grupării corelative nu numai..., ci și... și gradul de acceptabilitate foarte redus al exemplelor în care acordul se face cu ambii conjuncți trebuie legată de relația adversativă care se stabilește între cei doi termeni juxtapuși, prin conjuncția ci sau prin conjuncția dar. Conjuncția ci stabilește relații doar între propoziții, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lega termenii unui subiect multiplu. Acolo unde am putea considera că avem a face cu un subiect multiplu coordonat adversativ, sunt, de fapt, două propoziții coordonate. Din această caracteristică a acelor două conjuncții rezultă și agramaticalitatea sau gradul redus de acceptabilitate al exemplelor cu acord cu ambii conjuncții legați prin grupările nu numai..., ci și..., nu numai..., dar și... Prin urmare, se pune problema dacă în enunțurile cu subiect realizat prin aceste grupări corelative avem o singură propoziție, cu subiect multiplu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
demonstrativului (deci substantivul [+Animat] este mai apropiat de demonstrativ): (216) a. aceste femei și copaci b. *aceste copaci și femei Regula (iii) este valabilă, acordul demonstrativului făcându-se în funcție de genul substantivului celui mai apropiat (cu grade puțin mai scăzute de acceptabilitate, care variază de la un vorbitor la altul): (217) a. ?acești munți și văi147 (m.pl. + f.pl.) b. ?aceste văi și munți (f.pl. + m.pl.) c. ?acești sateliți și avioane (m.pl. + n.pl.) d. ?aceste avioane și sateliți (n.pl. + mpl.) e. aceste garduri și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]