790 matches
-
Refuz să fiu victimă a afacerilor voastre pe seama sănătății și vieții mele! Asta-i tot ce mi-a mai rămas curat! Dacă nu puteți să mă respectați ca individ, măcar respectați-mi alegerea! Și asta măcar din considerentul că tot aclamăm respectarea „Drepturile omului”, „Dreptul la opinie”, „Dreptul la autodeterminare” și DEMOCRAȚIA! 19.05.2015 Referință Bibliografică: Vaccinare / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1600, Anul V, 19 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile
VACCINARE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343466_a_344795]
-
ce-a zis Doc. Și Miramoț, cu capul în mâini, începu timidă: -Bătăile inimii adesea mi-ascult/ uneori, mai lente, alteori, în tumult!/ Chiar de se rărește cadența în timp,/ ființa mea exclamă: Moartea eu înving! După ce termină, toți o aclamară, deciși să continue jocul. La cuvânt se înscrise Patriarhul: -Oameni buni, mie toată viața mi-a fost urât de prostia unora dintre semeni, din păcate foarte mulți la număr. M-am ferit cât am putut de astfel de oameni, am
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
în Magna Carta, la 1215, și ale cărei tradiții parlamentare mergeau cu 300 de ani în urmă, ar mai avea nevoie de regi? Exact 11 ani mai târziu, clopotele tuturor bisericilor din Londra sunau, celebrând întoarcecerea regelui. Mulțimile care îl aclamau pe Regele Charles al II-lea erau fericite că cei 11 ani de dictatură, opresiune și persecuție religioasă se sfârșiseră. Regele simboliza speranța de redobândire a tot ce le fusese negat în acel răstimp. De atunci, Anglia, țara cunoscută drept
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
vorbărie asezonată cu umor naiv, prostie travestită, puzderie de fraze abjecte, decor cu umbre și lumini fardate, flori de plastic parfumate, zgură în știubee de miere. Dar Iuliana Marciuc nu este unul dintre personajele cu viză permanentă pe la studiouri, nu aclamă iubiri reciclate, nici nu se crămăluiește pentru neam și patrie... nu dă ochii peste cap a infamie, către un Crist subversiv, ca trofeu pentru imagine ori ca bomboană tonică dată de supt privitorilor manipulați. Emisiunea sa, „Destine ca-n filme
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > CONSECINȚELE NEPĂSĂRII Autor: Ilie Marinescu Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Consecințele nepăsării Sub semnul libertății Că libertatea-i sfântă, Armura demnității De grobieni e franța. Și un popor ce-aclamă Mândria de milenii, Vându pentru reclamă Și cantul din vecernii. Se plânge-apoi și-njură Că vina el n-o are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trait pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții
CONSECINTELE NEPASARII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380478_a_381807]
-
primit poruncă:Distrugeți tot sub Carpați!... X. CONSECINTELE NEPASARII, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016. Consecințele nepăsării Sub semnul libertății Că libertatea-i sfântă, Armura demnității De grobieni e frântă. Și un popor ce-aclamă Mândria de milenii, Vându pentru reclamă Și cântul din vecernii. Se plânge-apoi și-njură Că vina el n-o are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trăit pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
și pe la colțuri artiștii cerșesc, Dochia, bătrâna, și-a pierdut catrința, iar pe străzi, nebunii străjuiesc Din țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă, mișeii scuipă și fug când dau din greu, iar guvernanții se-aclamă la paradă Românii, câți mai sunt, s-ar ascunde, dar codrii și-au pierdut tulpina demult, risipiți, și unii și alții, oriunde, nici dorul doinit nu mai pot să-l ascult În piatră seacă ni s-o stinge neamul, ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
-a Miorițași pe la colțuri artiștii cerșesc,Dochia, bătrâna, și-a pierdut catrința,iar pe străzi, nebunii străjuiescDin țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă,mișeii scuipă și fug când dau din greu,iar guvernanții se-aclamă la paradăRomânii, câți mai sunt, s-ar ascunde,dar codrii și-au pierdut tulpina demult,risipiți, și unii și alții, oriunde,nici dorul doinit nu mai pot să-l ascultîn piatră seacă ni s-o stinge neamul,... XX. TEIUL, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului Până mai ieri, cu zâmbetu-i amarnic, O soartă tristă-n palme m-a ținut, Eu i-am gustat, ca un fidel paharnic, Fărâme de-ntuneric, ce-au durut. Am aclamat profund nefericirea, Știind că-i un spectacol degradat, Și mi-am mutat în vise amăgirea Din Raiul cu Infernul cununat. Pe când credeam că voi avea scăpare, De sub nămeții de tăciuni aprinși, Brusc s-a ivit un uragan în zare, Care
STROPI DE-NTUNERIC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381121_a_382450]
-
VĂD LA TELEVIZOR, de Liviu Florian Jianu, publicat în Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014. Acum 10 ani, autobuze, autocare, veneau grămezi, stive, din țară, odată cu revoluția protocalie. Mulțimi de organizatori, trâmbițași, gonaci, hăitași, și vânat... se înghesuia să aclame alesul zeilor, care sfârșea în triumf, sugând din sticlă. Acum câteva zile, alt Malstrom de autobuze, autocare, alți hăitași, alți gonaci, alt vânat euforic, năvălea să își sărbătorească idolul, care sugea și Domnia sa, la tata maternă a aceluiași luminos protector
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
cer? Nu zic că ar nu ar fi bine, și nu există precedente, ... Citește mai mult Acum 10 ani, autobuze, autocare, veneau grămezi, stive, din țară, odată cu revoluția protocalie. Mulțimi de organizatori, trâmbițași, gonaci, hăitași, și vânat... se înghesuia să aclame alesul zeilor, care sfârșea în triumf, sugând din sticlă. Acum câteva zile, alt Malstrom de autobuze, autocare, alți hăitași, alți gonaci, alt vânat euforic, năvălea să își sărbătorească idolul, care sugea și Domnia sa, la tata maternă a aceluiași luminos protector
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > RUGĂCIUNE PENTRU MĂICUȚA MEA Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mă gândesc la tine scumpă mamă Cu nimeni lângă tine ești Doar singurătatea te aclamă Lui Dumnezeu tu te dăruiești. Mi-s departe alungat de soartă Mi-este greu și mă simt străin Îmi vine-ades să bat din poartă-n poartă Cerșind ca dorul de măicuță să alin. Muncesc ca rob prin țări străine Și
RUGĂCIUNE PENTRU MĂICUȚA MEA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381397_a_382726]
-
cetatea ce mi-i vatră. Parcă Îți văd asina ce Te poartă Și-alaiul ce-Ți zidește temelii - E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce astăzi se despiatră, Aud cântările în chinovii, Simt că învie Marea Moartă, Aclamă vocile, cu mii și mii, Ghicind că Jertfa-Ți le e soartă. E larmă, în surdină, de Florii... Citește mai mult E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce se despiatră, Te-aștep cu jind, Iisuse, ca să viiși în
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
viiși în cetatea ce mi-i vatră.Parcă Îți văd asina ce Te poartăși-alaiul ce-Ți zidește temelii -E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce astăzi se despiatră, Aud cântările în chinovii,Simt că învie Marea Moartă,Aclamă vocile, cu mii și mii, Ghicind că Jertfa-Ți le e soartă.E larmă, în surdină, de Florii...... IV. DIN CINCI ÎN CINCI (III) - CATRENE EPIGRAMISTICE, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Capricii feminine
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
la rândul ei, mi le făcea, la București. Și mama Monicăi le făcea în fiecare duminică în timp ce unchiul meu, venit de devale, de la fotbal, isi aducea prietenii coechipieri. I se spunea "Dibaciul". L- am văzut și noi, copiii jucând. Era aclamat pentru golurile pe care le dădea. A făcut mereu sport. A mers pe bicicletă, a făcut naveta, a jucat fotbal până după patruzeci de ani. A fost mereu atent cu fizicul lui. Ceilalți doi frați s- au mai îngrășat, el
MINCIUNELE DE CASA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380869_a_382198]
-
oprite din prea mare prudență acolo pe Elba și lăsaseră un nesperat răgaz nordicilor, iar aceștia câștigaseră timp prețios pentru reorganizare. Tiberius revenise la Roma în triumf, în fruntea legiunilor sale, cu carul său de luptă împodobit cu trofee și aclamat de populația capitalei când abia dacă împlinise treizeci de ani. Băuse din plin din cupa vitoriei, cunoscuse gloria, însă prudent, își aducea aminte mereu de sclavul care conform tradiției romane îl însoțea în carul său pe învingătorul care intra în
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
născut și al cărui aer l-ai respirat, țară de unde ai lipsit când a avut nevoie de brațul tău ca să o aperi și spre care te uiți doar din când în când vociferând numai atunci când nu-ți convine ceva ori aclamând când măsura este pe placul tău, așa cum fac pe stadion galeriile sportive, apoi dragilor, asta nu-i DRAGOSTE DE ȚARĂ cum nu-s eu pielea roșie Winetou! Voi ați știut vreodată ce este aceea MÂNDRIE NAȚIONALĂ? Ați simțit vreodată că
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
Isai ! Osana-ntru Cei de Sus, Binecuvântat Să Fie, Cel ce e trimis de TATĂL, pentru-o Nouă-Împărăție ! Ei doreau să-L pună Rege peste neamul evreiesc... Neștiind că EL e Rege, dar e Veșnic și Ceresc ! Văzând cum ei ÎL aclamă, mai presus ca pe-Împărat, IISUS ce are preștiința, cu durere-A lăcrimat... Știind că "poporu ' ales", are schimbătoare firea Peste numai 4 zile ÎI va cere : "Răstignirea"! Puțini I-au rămas alături, în marea împrăștiere... Alții-ascunși (prin Rugăciune, căutau
DE FLORII ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374546_a_375875]
-
sporească în viața lor. Mulți scriu despre artiști, dar nu îi iubesc și într-o zi, după ce gloria lor, neveritabilă, urcată artificial pe treptele propriului ego, se va rostogoli la pământ, vor simți gustul înșelătoriei. Iubirea nu trebuie să fie aclamată și cu atât mai puțin să devină o falsitate mînuită în managementul editorial. Când scrii despre un artist trebuie să îl iubești, nu să îi vinzi pielea. Ce credeți că urmăresc unii dintre cei care scriu abundent despre artiștii noștri
ARTIŞTII, O DRAGOSTE NEÎNŞELATĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373555_a_374884]
-
Ce răspuns mai poate avea la aceasta consilierul Gheorghe Cautișanu? Detractarii lui țipă ca în gură de șarpe ca nu cumva să se întoarcă, pentru că face parte din „nomenclatură!?”, ca și cum ar face parte dintr-o pandemie de ciumă! Cei care aclamă spiritul democrației se tem ca Gheorghe Cautișanu „să nu mai facă ce a făcut!”. Păi n-a făcut altceva decât să contribuie la estetizarea unui oraș și prosperitatea lui economică. Asta rezultă, orice ar spune cineva acum, din toate datele
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
să fie mai bine cunoscut de către cititorii ardeleni. Iulian Patca a vorbit despre generosul gest al ziaristei, iar Al. Florin Țene, prieten al scriitorului, i-a realizat acestuia un flash-portret. Vasile Puiu Sfârleadin Gilău a recitat un vibrant poem patriotic, aclamat de asistență, iar Pușa-Lia Popande la Gherla a lecturat două sensibile sonete proprii. Poetul Sandu Cătinean din Bonțida a invitat participanții la cenaclu la lansarea cărților sale, care va avea loc duminică, în localitatea sa natală. Ședința cenaclurilor reunite s-
CENACLURILE ARTUR SILVESTRI ŞI VASILE SAV ALE LSR ŞI-AU RELUAT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373820_a_375149]
-
cetatea ce mi-i vatră. Parcă Îți văd asina ce Te poartă Și-alaiul ce-Ți zidește temelii - E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce astăzi se despiatră, Aud cântările în chinovii, Simt că învie Marea Moartă, Aclamă vocile, cu mii și mii, Ghicind că Jertfa-Ți le e soartă. E larmă, în surdină, de Florii... Referință Bibliografică: RONDEL, DE FLORII / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2298, Anul VII, 16 aprilie 2017. Drepturi de Autor
RONDEL, DE FLORII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371804_a_373133]
-
în ceva mai bun de fiecare dată fiindcă persoana descrisă dintru început nu mai seamănă cu cea mai de pe urmă, deși e una și aceeași! -Eu zic să-l aplaudăm pe magistrul nostru, spuse Ponțiu Pilat, însă ceilalți deja îl aclamau pe magistrul Simbinacus. -Aceasta pentru frumusețea cuvintelor, rosti din nou procuratorul. Totuși ceea ce ați spus magistre știm deja cu toții! Însă această idee, a nașterii permanente este o idee cam ciudată! spuse din nou procuratorul Ponțiu Pilat. Desigur înțeleg că este
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
conștiință vie și asumată, ori aceasta înseamnă dedicare voluntară în spațiul acesta fără limite, însă fertil și fecund, al neliniștii, îngrijorării și preocupării. Prin ce face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin aceste două cărți deja, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru, însă în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
îți intra os prin os de atâta stat în stradă, se făcea dintr-odată agitație, apăreau șefii cei mari de la armată, mașini de miliție care comunicau ca toată lumea să se așeze de îndată pe poziții, și să se pregătească să aclame puternic, să bată din palme. Când zarva se liniștea, apăreau mașinile cu Ceaușescu și cu oaspeții lui, salutându-ne. Unii chiar aplaudau. Cei mai mulți însă abia așteptau să li se dea voie să plece. Cei mai mulți plecau direct acasă, le ajungea pe
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]