454 matches
-
cu variante înșirate pe tot alfabetul și care până acum n-au dat niciodată greș : întinsa rețea de relații unse la timp, probate și expertizate în zeci de ocazii, un păienjeniș în care s-au „prins” vrând-nevrând - ca într-o acoladă a „horei naționale” înfrățită întru solidaritate și culpă - aproape toți mișmași ... Chiar și unii membrii pricăjiți ai vulgului și-au ocupat (cu speranță și cu dare ... din mână!) locul lor în această „țesătură” îmbârligată, înnodată, reînnodată și extinsă astfel în
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
dentâi/ Și visul meu din urmă.” Nu am găsit nicăieri în literatura română un asemenea punct înalt al exprimării idealului erotic, dragostea fiind sentimentul care poate alunga durerea, identificată cu însăși existența omenească, părând metaforizată ca “noapte a patimilor”. O acoladă deschisă între prima iubire și visul din urmă cuprinde în ea împlinirea sufletului uman în speță. Iată absolutul pe care Dante Alighieri îl formula în versul final al Divinei Comedii, dar pe care Eminescu îl raportează la existența omului. Interesant
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
de a lega depărtările, de a reconecta oamenii iviți în diaspora la evenimentele activității lor din țară, așa cum se întâmplă cu actorul Mircea Șeptilici, urmărit la București de-a lungul carierei lui scenice, cu începere de prin anul 1970, ca acolada să se închidă la Montreal, cu moartea sa. O noutate pentru cititori este faptul descoperit cu discreție de tânăra lui admiratoare de altădată, anume talentul actorului pentru desen și pasiunea de a „picta în detaliu” florile. O axă nevăzută leagă
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
activități publicistice recunoscut academice la nivel internațional al câtorva intelectuali superstar din România numiți filozofi fără a avea o operă filozofică de calitate minim acceptabilă” (I.A). Pentru că era exact ce observasem la rândul meu atunci când am scris în revista „Acolada” nr.3/2011 despre inexistența mult trâmbițatei școlii „de la Păltiniș” care n-a dat în domeniul filozofiei românești nimic dincolo de opera lui C. Noica, pe seama căreia mulți au vrut să apară mai valoroși decât îi înfățișau scrierile lor (v. Isabela
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
n-a dat în domeniul filozofiei românești nimic dincolo de opera lui C. Noica, pe seama căreia mulți au vrut să apară mai valoroși decât îi înfățișau scrierile lor (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Un eseist preocupat de îngeri și vampiri: A. Pleșu, în Acolada nr. 3/2011, p.16). În cazul lui Gabriel Liiceanu, această dorință de a apărea mai valoros s-a manifestat și prin introducerea în lucrarea sa de doctorat publicată în comunism a 32 de pagini scrise de Noica (v. Constantin
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
blocat”. În ce mă privește, am contul blocat, deși îmi argumentez în mod rațional afirmațiile, nu aduc injurii, nu discriminez si nu calomniez, după cum oricine a putut constata la citirea articolului meu despre Noica printre oamenii mici și mari (rev. “Acolada”, nr. 2/2012) pe care am intenționat să-l postez (fără succes) pe 4 aprilie 2012 după ora 21. Vicuslusorum** observase și el ceva în neregulă cu respectiva platformă de s-a gândit să scrie după evidențierea plagiatului de tip
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
a common sensului britanic”. El mai notează schematismul “matematic și pedant cu folosirea unor termeni livrești făcuți să gâdile o glandă a snobului cultivat sau să îl irite pe ignarul ordinar” (vicuslusorum.wordpress.com). Sursa: http://isabelavs.blogspot.com Revista “Acolada”, nr.7-8 iulie-august 2012, p. 19 Isabela VASILIU-SCRABA București august 2012 Referință Bibliografică: Isabela VASILIU-SCRABA - DESPRE G. LIICEANU ȘI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI / Isabela Vasiliu Scraba : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 584, Anul II, 06 august
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
grafie puțin diferită (lucrare dezonorantă pentru imaginea editurii la care își publică în general minoritatea maghiară cărțile), s-a publicat după numai un an de la Revoluția din decembrie 1989 sub titlul de Dicționar rrom-român (Editura Kriterion, București, 1991). Isabela VASILIU-SCRABA „Acolada" p.19 aprilie, 2012 Referință Bibliografică: Isabela VASILIU-SCRABA - O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRȘIT (/ȘI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” / Isabela Vasiliu Scraba : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul II, 09 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Isabela
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
5). La vremea materialismului obligatoriu, cînd era interzisă discutarea „idealistului” Platon, tradus integral de eminentul elenist Ștefan Bezdechi, care pînă în 1945 apucase a publica 19 dialoguri, toate îndepărtate cu forța din bibliotecile școlilor (v. Magda Ursache, Libri prohibiți, în „Acolada”, ăn VI, 1/51, ian.2012, p.15) Constantin Noica, după ce s-a zbătut să vadă republicate în 1968 cîteva dialoguri traduse în perioada interbelică de Cezar Papacostea, a schimbat tactică. Pentru ca tot îi medita pe gratis cu zece ore
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
30 iunie-6iulie 2005, Partea a VI-a, „Oamenii care nu sînt notorii de pomană”, în rev. “Asachi”, Piatra Neamț, Nr.5/241, dec.-ian. 2008/2009, p.7. (2) v. Isabela Vasiliu-Scraba, „MyComp și moștenirea comunismului” în Wikipedia.ro, în rev. Acolada, Satu Mare, Anul VI, ian.2012, p.19. (3) v. Isabela Vasiliu-Scraba, Noica în cifru „humanist”, în rev. Acolada, V, , 4 (42), apr. 2011, p.3 ; articolul se poate citi on-line la http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
Nr.5/241, dec.-ian. 2008/2009, p.7. (2) v. Isabela Vasiliu-Scraba, „MyComp și moștenirea comunismului” în Wikipedia.ro, în rev. Acolada, Satu Mare, Anul VI, ian.2012, p.19. (3) v. Isabela Vasiliu-Scraba, Noica în cifru „humanist”, în rev. Acolada, V, , 4 (42), apr. 2011, p.3 ; articolul se poate citi on-line la http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=877 (4) Vintilă Horia credea că jurnalele intime ar fi „inutile încercări de a intra în
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
mai de la Univ. din Albă Iulia înainte că ea să fie în mod abuziv îndepărtată de pe youtube de cei care vandalizeaza sistematic fișa Isabelei Vasiliu-Scraba din www.wikipedia.ro http://www.youtube.com/watch?v=w0O gLroSCk&feature=plcp Isabela VASILIU-SCRABA Acolada 2/2012, p.19 -------------------------------------------- *Isabela VASILIU-SCRABA, Eseist, filosof, istoric al filosofiei. Membră al Uniunii Scriitorilor din România, Secția Critică-Eseistică. Referință Bibliografica: Isabela VASILIU-SCRABA - NOICA PRINTRE OAMENII MICI ȘI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE / Isabela Vasiliu
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
în două registre, de înălțimi inegale, de un brâu, format de un tor sub forma unei funii împletite încadrat de două șiruri de dinți de fierăstrău. Registrul inferior, foarte înalt, e decorat cu firide înalte, cu deschiderea părții superioare în acoladă polilobă; în interiorul firidelor sunt amplasate și ferestrele. Registrul superior, mai scund, este decorat cu un șir de ocnițe, pictate în interior, deasupra lor fiind cornișa bisericii, formată dintr-un șir de denticuli și patru șiruri de dinți de fierăstrău. Ancadrementele
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
scrierii acestei cărți, acesta a trăit el însuși, sublimul ființei sale (actul de creație) ca să înțeleagă și, după cum vă veți da seama, citind cartea, a înțeles sublimul clipei „luminilor de pe pânza timpului”, despre care a scris în aceasta. După o acoladă atât de amplă, pe care, îngăduiți-mi , să o socotesc necesară, să numim, acele „lumini de pânza timpului”, asupra cărora s-a oprit, cu har și inspirație autorul. Dar înainte de aceasta, câteva considerații, ce țin de modul de a gândi
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
toate etajele textului, cuprinde semnificații bogate și plăcerea jocului verbal. Florica Bud este președinte al Fundației Culturale Bona Fide și vicepreședinte al Asociației Scriitorilor, Baia Mare, redactor asociat al revistei Nord Literar, Baia Mare. Colaborează cu revistele literare: Luceafărul, București; Ramuri, Craiova; Acolada, Satu Mare. Cărți apărute Pierd monopolul iubirii - poeme, volum bilingv româno - francez Editura „Ramuri”, Craiova, 2010 Crucificat între paranteze - poeme, volum bilingv româno - francez Editura „Ramuri”, Craiova, 2010 Mâncăruri de altădată, vinuri și vechi băuturi românești, Dan-Silviu Boerescu, Cătălin Păduraru, Florica
FLORICA BUD de FLORICA BUD în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341657_a_342986]
-
Și anume, între umanitate, umanism și acțiunea statului. Toate astea confruntate cu milioane de refugiați din Siria, pe care nu i-a așteptat nimeni, puteau să ducă la respingerea fenomenului respectiv. Dar iată că Germania a reușit să facă această acoladă, să îmbrățișeze pericolul geopolitic, milioanele de refugiați cu datele importante ale lumii europene. Va reuși? Sunt destui de mulți politicieni în Germania și mulți cetățeni care cred că nu. Majoritatea germanilor sunt împotriva acestei politici și se va putea vedea
„România este, alături de Polonia, în flancul de sud est al Europei, țara cea mai puternică și mai stabilă astăzi” () [Corola-blog/BlogPost/337853_a_339182]
-
cea de-a doua parte a romanului se vădește a fi mult mai închegată ca prima, ceea ce - evident - reprezintă un apreciabil spor de natură compozițională. De data asta - din proprie inițiativă, ori poate că bine sfătuit - Pasternak renunță la numeroasele acolade și interpolări specifice primei părți, ceea ce pe ansamblu îi conferă acesteia un caracter aproape compozit, și-și concentrează atenția pe intersectarea și apoi pe împletirea destinelor celor doi eroi - Iura și Lara, până când ei ajung să vibreze la unison, într-
UNUL DINTRE EROII DE REFERINŢĂ AI LITERATURII DE REZISTENŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344382_a_345711]
-
muncă a ajuns la cote nebănuite. De cealaltă parte, dreapta conservatoare are zilele numărate, statele occidentale fiind actualmente strivite de criza datoriilor și de societatea de consum accentuat. O situație de autodevorare, ce pune dreapta și ideile prosperității între două acolade imense, generând îngrijorare până și în statele de stânga. Și ce paradox mai mare decât o Chină comunistă, care cumpără, nu se știe de ce, datorii ale statelor capitaliste, într-o frenezie demnă de o cauză mai nobilă.” Știri: „Spectacol Ducu
A APARUT NUMARUL 87, PE LUNA SEPTEMBRIE, AL REVISTEI “PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343776_a_345105]
-
salvate literalmente de la maculatură într-un moment de ispirație al menajerei) m-a impresionat. Dar mai apoi, trecând la lectură, ea m-a încântat nu doar sub aspect cantitativ, ”non multa, sed multum”, prin stilul direct, curat și frumos, fără acolade și paragrafe de umplutură. Conține portrete de autori deosebit de utile, dar și frumoase, cu miez. Cel mai bine e rezumat acest fapt în cuvântul de întâmpinare al domnului Florentin Popescu: „Din respect pentru sine și pentru cititorii săi, d-l
SEMNAL DE CARTE: “CITITORUL DE CONTROL” DE MARIAN NENCESCU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342937_a_344266]
-
oameni de vază Care pentru satul lor, au lucrat sau mai lucrează ! Demult am vrut s-aduc Omagiu, celor de pe Iminog Și pentru timp și inspirații, la DOMNUL Milostiv mă Rog ! Voi scrie despre "Revolta...", "Martiriul pentru-n ideal" Cu acolade peste timpuri, la Campusul Liceal ! Însă azi rămân cu pana în clasica ei cerneală În satul ce dă izvoare, și-n zona Spirituală ! Poetul Mircea Cazangiu, ce de-aicea izvorăște Tot ce-a scris despre Comună, prin cartea sa, ne
OMAGIU VECTORILOR DE CULTURĂ DE LA IZVOARELE, JUD.OLT. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343212_a_344541]
-
În vinovăția sa, poetul răsfrânge parabola talantului: „vinovat de cuvintele spuse/ sunt, Doamne,/ de relele mele/ și de gândurile mle/ vinovat de ce mi-ai dat/ și nu am înmulțit...”. Există și o latură polemică în poezia lui Ion Iancu Vale, Acolada mare fiind semnificativă: „vor întreba, sfidător și deloc retoric/ cei care fără regrete, abuziv și discreționar/ împart pâinea noastră cea de toate zilele/ (atât cât să nu mai rămână/ pentru a da și altora)/ «oare pentru ce se tot agită
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
citesc: La ce sunt buni poeții pe-astă lume? Croiți dintr-un aluat neînțeles, Sunt surghiuniți de-același crud eres - Corsari febrili ai mărilor în spume. Atrași de măreția unui erg De vise vătămate-n escapade, Cu soarta tremurând în acolade, Spre gloria himerei încă merg. Sub giulgiul de speranțe răposate, Aceeași încercați claustrofobi, Cu suflet nud și patimile-n rate, Atinse de blestemul unor snobi (Priviri de mucava și inimi plate), Rămas-au, printre slove, pașnici robi... Ion Urda La
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ACOLADĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Între două anotimpuri ne-am pierdut de 9 ori Și ne-am regăsit bucolic: păstoriță și păstor În pădurea adormită Fatma inventa povești Dezbrăcată ca
ACOLADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371226_a_372555]
-
mireasă după semnele cerești Rătătcindu-mi drum de seară după pulberea de sare Sarea încă violetă din potop de plâns rămasă Mie cea îndrăgostită de furtunile pe mare Marea după meatastază în a cerului carcasă Ca împerecheate versuri într-o oarbă acoladă Ocrotindu-l Crinul sacru în profan să nu mai cadă. Referință Bibliografică: Acoladă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ACOLADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371226_a_372555]
-
încă violetă din potop de plâns rămasă Mie cea îndrăgostită de furtunile pe mare Marea după meatastază în a cerului carcasă Ca împerecheate versuri într-o oarbă acoladă Ocrotindu-l Crinul sacru în profan să nu mai cadă. Referință Bibliografică: Acoladă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ACOLADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371226_a_372555]