666 matches
-
cu adevărat stupefiant și năucitor al expresiei lingvistice, vom descoperi o structură literară absolut coerentă, de o logică neîndoielnic carteziană, în care principiile verosimilității, unității psihologice și de caracter, al concordanței tematice și de mentalitate sunt cu multă acuratețe și acribie respectate. Coerența este o operă de o disciplină internă perfectă, nici un personaj nu se dezvoltă de capul lui, ci exact pe schema ecuației narative și teatrale prevăzută de autor, mai mult, verosimilitatea caracterologică și de mentalitate ia locul celei a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
iernii pe o singură bandă... (râde) MECENA: Muzica fatală scoate la lumină omul singuratic. Muzica totală are nevoie de marginali ca de o iscusință, exact ca și totala capacitate de a organiza tot și marele ban instalat acolo cu mare acribie. IMPRESARUL: Sunt un artist percuționist și nici un fel de membru intermediar al muzicii total totale. Sunt râul și nu podul ca un membru intermediar gata ștanțat. PIANISTA: Un membru, da, o mișcătoare și micșorătoare puțică. COMPOZITORUL: Da, un membru, un
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lui s-a bucurat de respectul pe care l-a primit cartea Minhat Șay din partea evreilor apuseni. Wolf Benjamin Zeev ben Simson Heidenheim (1757-1832), pe lângă noile ediții ale textului biblic pe care le-a îngrijit 3, s-a aplecat, cu acribie științifică, asupra tuturor problemelor masoretice, publicând, în anul 1808, lucrarea Mișpate ha-Te’amim (<ymufh yfp?m), Regulile accentelor, în care se ocupă îndeosebi de introducerea accentelelor în textul biblic 4. J.M. Japhet, în lucrarea intitulată Moreh ha-Qore (Frankfurt, 1896
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
și analizei literare românești, unde lipsește o astfel de abordare. Interesul autoarei s-a concentrat cu prisosință spre o panoramică abordare critică și istorică a acestor uriași ai povestirii scrise, bibliografia este reprezentativă, foarte întinsă (majoritatea citatelor folosite cu atentă acribie, uneori chiar abundent, sunt traduse frumos, cu aplecată exactitate de doctorandă) și bogatele trimiteri la ideile preluate, atunci când nu sunt citate, sunt făcute cu o științifică onestitate, admirabilă în sine. Modalitatea în care Oana Simona Zaharia își organizează demersul implică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu adevărat frapante, privind umanismul profund, viziunea asupra lumii, a vieții sociale, omoloage idei noi, pe fundalul cărora se detașează diferențele, astfel mai expresive și relevante și ele în sine. Se cuvine să menționez întinderea materialului critic asimilat cu o acribie pe care-aș numi-o un puțin prea deferentă, precum și interdisciplinaritatea implicată (naratologia, feminismul, istoria mentalităților, studiile culturale), cu toată vastitatea acestor domenii. Date fiind diferențele, ca și emergențele științelor convocate la perspectiva dinspre care se instituie demersul lucrării semnate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
În fața aceluiași tip de întrebări se configurează atitudini filosofice diferite. De la atitudinea de repliere asupra valorilor a regelui Solomon, care redescoperă sensul vieții în dimensiunea metafizică și religioasă, la atitudinea de respingere a oricărui sens, proprie existențialiștilor care sondează cu acribie absurdul, putem parcurge o multitudine de nuanțe și poziții. Existențialiștii pornesc de la premisa că existența este cea care precede esența. Mai întăi ești aruncat în lume, exiști, apoi alegi să fii într-un anume fel. Această alegere care te responsabilizează
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
un liceu de provincie. În 1959 îi apare prima lucrare de istorie literară, I. Popovici-Bănățeanul, pe care G. Călinescu o găsea „o operă solidă”, „remarcabilă” prin „demonstrarea unei metode de lucru clare și pozitive”. V. va începe să cerceteze cu acribie publicațiile culturale, de unde scoate date și informații inedite despre viața, activitatea și scrierile marilor clasici români. După studiul G. Coșbuc. O privire asupra operei literare (1967), un an mai târziu realizează prima parte a unei ample monografii, Ioan Slavici și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
Pavel Chihaia, Receptarea textelor medievale, RL, 1996, 26; Gheorghe Grigurcu, Despre literatura veche, RL, 1998, 21; Dicț. scriit. rom., II, 284-285; Titu Popescu, Două interpretări ale literaturii exilului, „Curierul românesc”, 1999, 6; Dan C. Mihăilescu, Despre exil, cu furie și acribie, „22”, 1999, 12; Al. Săndulescu, O carte recuperatoare, ALA, 2001, 568, 569; Alexandru Niculescu, Un savant, o epocă, RL, 2002, 5; Barbu Cioculescu, Anton Holban retrăit, RL, 2002, 34; Al. Săndulescu, „Resemnarea Cavalerilor”, RL, 2003, 7. St.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
Daniel-Negoiță: „Telepinus (fu cuprins de furie și strigă): «În această chestiune nu trebuie să se amestece nimeni». În furia sa, el se muncește să pună gheata sa cea dreaptă (în piciorul stîng) și gheata cea stîngă (în piciorul drept)”. Dincolo de acribia filologică, evidentă în a doua redactare, ambele furnizează informații care interesează deopotrivă aici. Hator-Tefnut se ceartă cu tatăl său; nimic nou printre zeii sumerieni și nu numai. Cel mult se poate deduce că oamenii trebuie să-și regleze ritmurile existenței
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
al României, neîndoielnic un teoretician și un ideolog cum puțini am avut și un „constructor” de sistem de gândire care nu poate fi clasat. Sintagma ce și-o aplică, „un om singur”, nu poate fi contestată. Și-a contabilizat cu acribie „defectele”, a Încercat să-și explice de ce are o altfel de „psihologie”, a căutat În sinele său cauza multor erori, eșecuri și ratări, a constatat că nu e deloc simplu să găsească motivele nereușitelor În „situații” date. E sigur, nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lui Eliade, cărora li se pot adăuga numeroase alte excerpte tipărite în diverse reviste de cultură autohtone. Prezentul volum poate înnoi însă această atmosferă, ca retuș la maniera, pripită sau neglijentă până acum, de livrare a documentului biografic și inedit. Acribia investită în ediția de față tentează în primul rând adecvarea la ceea ce este organic într-o biografie, într-o lume parțial închisă pentru că trecută, și doar printr-o regretabilă confuzie ar putea fi confundată cu mania adnotării. Ea corespunde deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
riturilor funerare va inaugura una dintre direcțiile activității sale - cercetarea mentalității arhaice sătești (credințe, superstiții, obiceiuri), preocupare constantă vreme de șase decenii. Mana în folclorul românesc (1944; Premiul „C. Rădulescu- Codin” al Academiei Române) aprofundează cercetările privind mentalitățile arhaice, urmărind cu acribie științifică concepte mai noi aplicate la datele culturii populare românești. Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni (1945) se bazează pe o investigație de proporții (în patruzeci de sate), unde autorul urmărește un singur factor - cel magic. Structurată pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
din ce în ce mai evident, elemente ale cercetării istorice și altele, privitoare la sensul formativ al valorilor estetice. Ampla lucrare Trecut și prezent în teatrul românesc (1979) e construită pe temeiul unei asemenea sinteze și reprezintă un studiu, conceput cu sobrietate și cu acribie, al evoluției gândirii teatrale românești, privită într-o permanentă conexiune cu evoluția celor mai semnificative teorii ale teatrologiei universale. M. a colaborat la tratatele academice Istoria filosofiei moderne (1938) și Istoria teatrului în România (I, 1965). SCRIERI: Gânditori și aspecte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
acest fel după cutremurul din 4 martie 1977, Eugen Barbu sesizează substanța mitologică a comportamentului fondator al lui Ceaușescu. Scriitorul - parte ca elogiu, parte ca demers hermeneutic - face trimitere la baladă 9. „Legenda” a suscitat și un studiu de maximă acribie din perspectiva istoriei religiilor al lui Mircea Eliade În De la Zalmoxis la Genghis-Han10. Eliade evidențiază componenta rituală ocultată a unei mitologii fondatoare 11 recognoscibile În legendă, dar și În Întregul spațiu cultural balcanic și transcrise pe coordonatele culturii medievale. De
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
atât: includerea cazurilor de condensare în rândul schimbărilor semantice ori al elipselor sintactice propoziționale, al trunchierilor sau al altor fenomene de scurtare aleatorie a cuvintelor, grupurilor de cuvinte sau enunțurilor constituie, în opinia noastră, o eroare care atentează, desigur, la acribia științifică și la proprietatea termenilor, dar, ceea ce este mai grav, duce chiar la ignorarea procedeului însuși, întrucât nu reușește să-i releve particularitățile, să-i definească identitatea și unicitatea. Capitolul II CONDENSAREA CA TIP DE SCURTARE A CUVINTELOR ȘI SINTAGMELOR
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etc., sunt, așadar, omonime, această calitate fiind confirmată și de etimologia lor distinctă (iar în cazul lui roșie, și de clasa lexico-gramaticală diferită). Felul în care sunt trecute în dicționare, sub un singur cuvânt-titlu sau drept cuvinte-titlu separate, depinde de acribia lexicografilor și de tradițiile lexicografice naționale. Într-o situație ambiguă se află totuși cazurile de condensare de tipul rom. pasăre, deoarece trăsăturile semantice distinctive ale unui eventual pasăre1 le include pe acelea ale unui posibil pasăre 2, deci mai multe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
principala caracteristică a discursului profetic este ireductibilitatea să etico-ontologică: "agenții sunt forțele opuse ale luminii și întunericului și nu există nicio cale de mijloc între binele absolut și răul absolut" (1984, p. 345)160. În fine, descrierea milenarismului, realizată cu acribie de Taylor, îmi permite să identific o conexiune între acest curent intelectual și gândirea lui Blake 161. Inspirați de profeția lui Gioacchino da Fiore, potrivit căreia ivirea Erei Sfanțului Duh este iminentă, milenariștii îmbrățișează credință că lumea actuala, decăzuta și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
al acesteia, cel de creație. Uneori, manifestarea să materială este Blake însuși. 144 Pentru o exemplificare elocventa a acestei idei, cf. scrisoarea adresată de Blake lui Flaxman și datata 21 septembrie 1800 (E: 710-711). 145 W.J.T. Mitchell descrie cu acribie ceea ce el numește "dialectica vizual-verbală" a lui Blake (1978, pp. 4-14). Cu toate acestea, Ronald Paulson opinează că antinomia în cauză ar trebui interpretată în termeni de interior/exterior, nu de vizual/verbal: Acordând prioritate timpului, nu spațiului, el preferă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
un secol de adevărată limbă română. Când, marți, l-am sunat pe Gr. Ilisei, un alt mare scriitor ieșean, prieten al nostru, acesta, trist: "Cărturarul și profesorul Ciopraga a fost un om al vocației asumate, 192 al datoriei săvârșite cu acribie și devoțiune aproape sacră și un ieșean de stirpe rară, devenit el însuși emblemă și simbol al Ia șului..." Pentru cât mi-a dăruit din sufletul său, pentru că m-a modelat după patima sa, poate eu însumi am ajuns model
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ale lui Congreve apăruse în 1923 și e limpede că acesta e textul folosit de doctorandul român. Mai mult decât atât: în bibliografie sunt citate ediții foarte recente și lucrări de istorie literară apărute în 1924. Textul e compus cu acribie, nu e doar o înșiruire de scânteietoare impresii de lectură, ci, fără să evite paradoxul (care va fi una din marile plăceri ale eseistului), analizează în profunzime opera lui Congreve, argumentându-i convingător apartenența la poetica Restaurației. În general, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Jurnalul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „Dialog” (Montpellier) ș.a. Universitar prin formație și profesie, S. este specialistă în literatura română veche, pe care o cercetează cu acribie științifică și subtilitate interpretativă. Perspectiva sa critică asimilează idei noi din teoria literaturii, aplicate eficient textelor românești. Rezultă un discurs critic modern fără ostentație, ce slujește perfect opera analizată. Cantemir în Cartea ieroglifelor strânge într-o interpretare de mare coerență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
melodramatică are nevoie atât de document cât și de viziune ("needs both document and vision"), atunci în melodramă caracterul non-mimetic (dar "verosimil" în sens aristotelician) dat de "viziune" trebuie receptat drept ecou al conștiinței că această "realitate" ("documentul"), "notată cu acribie de grefier (s.n.), nu e decât o metaforă pentru semnificații morale (adică psihologice) latente"102. Și, cum în melodramă totul trebuie să fie sublim (citește: inefabil, intraductibil), categoria melodramaticului ajunge astfel să definească însuși mecanismul imaginației literare, fapt care în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
constelație textuală, din care, global, se configurează profilul unui umanist de tip clasic, permanent deschis înnoirii, sedus uneori de reflexele actualității, dar niciodată trădând valorile fundamentale. Ceea ce îi asigură notorietatea europeană sunt, fără îndoială, studiile consacrate lui Gérard de Nerval. Acribia cu care s-a aplecat, la început de carieră, asupra volumului Les Filles du feu, va deveni stilul inconfundabil al cercetărilor proprii. Textul stabilit în ediția critică, cât și studiul critic aferent, precum și celelalte incursiuni în opera lui Nerval din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
publică apoi numeroase studii și articole în presa literară, susține comunicări științifice și conferințe, participă la simpozioane în țară și străinătate. Cadru didactic de vocație și de excepțional devotament, cercetătoare în domeniul istoriei literare și în teoria poeziei, caracterizată prin acribie și excelând prin meticulozitate, M. ambiționează exhaustivitatea. Se specializează în literatura română a secolului al XX-lea, analizând-o în context european cu fină pătrundere analitică și cu metode ce variază în funcție de obiect. Își câștigă aprecierea criticii de specialitate îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
coboară dintr-un neam de proprietari, se adaptează perfect la noua lume. Cu trudă, cu răbdare, cu ipocrizie ajunge în posturi de unde distribuie resurse publice, având grijă să-și facă parte, căci cine împarte parte își face. El povestește cu acribie tărășenia îmbogățirii securiștilor, de unde poți înțelege cum pe dedesubt stă o interesantă plasă de interese absconse. Statul odinioară securist nu e mort decât în plan oficial, în realitate cadavrele foștilor s-au metamorfozat în actuali. Dacă statul comunist s-a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]