226 matches
-
ca amară, altă dată ca dulce, iar altă dată ca mirositoare, așa și cuvântul rostit, schimbându-se după starea morală a fiecăruia, se cunoaște din lucrarea lui și din folosul ce-l dă” (Sfântul Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare în acrostih, v. 93-94, traducere, introducere, note de Pr. prof. D. Stăniloae, în „Filocalia”, vol. 7, București, 1977, p. 123-124). Pornind de la considerentele de mai sus, m-am gândit că ar fi bine să adun într-un volum pe cei mai reprezentativi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
1261-1262. 374 Lucrarea este reprodusă și în Peter Vergo, Art in Vienna 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phaidon Press Limited, 2001, p. 36. 375 "Eu sunt imperiul de la capătul decadenței, / Mă uit cum trec uriașii barbari blonzi, / Compunând acrostihuri indolente, / Într-un stil poleit de melancolia soarelui...". 376 Am împrumutat distincția realizată de Ion Negoițescu, în Poezia lui Eminescu (EPL, București, 1967, ediția a II-a, Editura Eminescu, București, 1970), cu privire la cele două dimensiuni ale poeziei eminesciene, cea din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se numărau: peștele, ancora, tridentul, cheia egipteană, pheonixul, porumbelul, păunul, vița de vie, mielul ș.a. (Cf. Frédérick Tristan, Primele imagini creștine, Editura Meridiane, București 2002, pp.15-131). Simbolul peștelui avea o semnificație cu totul aparte, scrierea greacă a acestuia reprezentând acrostihul Crezului, prin formula grecească "Iesous CHristos THeou Uios Soter", care însemna "Iisus Christos Fiul Dumnezeului Mântuitor". (Cf. Frédérick Tristan, op. cit., p. 75). 374 André Grabar, op. cit., p. 37. 375 Leonid Uspensky, op. cit., p. 66. 376 Vezi Răzvan Theodorescu, Cultură și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ca o lumină a lui Dumnezeu și a modului cum trebuie să ne comportăm noi pentru a ne face asemenea Lui, împlinind voia Lui, devenind uniți în voință cu El. (n.s. 14, p. 105) footnote>”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 24, în Filocalia..., vol. VII, p. 105) „Numai credința din har, lucrătoare prin porunci în Duh e îndestulătoare pentru mântuire dacă o păzim și nu o alegem pe cea moartă și nelucrătoare, în locul celei vii și lucrătoare în Hristos
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Hristos. Căci credinciosul trebuie să primească chipul și viața cea întru Hristos lucrate de credință. Credincioșii au învățat că neștiința aduce credința moartă și nesimțitoare, care e numai vorbă, și nu pe cea din har”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 28, în Filocalia..., vol. VII, p. 106) „Însemnează-ți însă că credința, după cuvintele predate de Dumnezeu, este îndoită. Una e, îndeobște, cea a tuturor credincioșilor ortodocși, iar alta a unora puțini care prin împlinirea tuturor poruncilor îndumnezeitoare s-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
izvorăsc faptele. De aceea în fapte se arată lumina credinței sau a harului și a mărturisirii, a puterii lui Dumnezeu și a omului restabilit prin har în propria lui putere. (n.s. 69, p. 142) footnote>”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 119, în Filocalia..., vol. VII, p. 142) Credința fără fapte moartă este „Credința fără faptă și fapta fără de credință vor fi la fel de lepădate. Căci credinciosul trebuie să-și arate credința aducând Domnului fapte. Pentru că nici părintelui nostru Avraam nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
5, 11). Credinciosul trebuie să fie cu bună nădejde și să creadă în adevărul lui Dumnezeu mărturisit în toate Scripturile, dar să și mărturisească neputința sa, ca să nu-și primească osândă îndoită și de neocolit”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 103, în Filocalia..., vol. VII, p. 131132) „În privința fratelui de care mi-ai vorbit, el e războit de necredință. Și acesta este eresul fariseic. Despre aceștia Domnul a spus: Neamul acesta cere semn și semn nu i se va
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mântuirea sufletelor, Cuvântul Dumnezeu-Omul<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Iisus este eliberarea, căci El este liber și izvorul din care emană toată puterea libertății sau a puterii asupra patimilor înrobitoare. (n.s. 54, p. 131) footnote>”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 103, în Filocalia..., vol. VII, p. 131) „Credincioșii sunt în chip vădit moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună moștenitori cu Hristos (Rom. 8, 17), ca un fel de hristoși de al doilea, părtași ai firii dumnezeiești (2 Petru 1
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de-al doilea, credincioși, dar fără râvnă, de aceea seși pedepsesc cu iubire de oameni. Iar cei ce s-au făcut desăvârșiți,fie în virtuți, fie în păcate, vor avea răsplățile cuvenite”<footnote Sfântul Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare în acrostih, în Filocalia, volumul VII, p. 103. footnote>.După această evaluare a faptelor săvârșite în timpul vieții pă-mântești, fiecare suflet își va primi răsplata sau, dimpotrivă, osânda,până la Judecata universală. Aceasta înseamnă acceptarea de cătreconștiință a mărturiilor aduse și supunerea față de evidența
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
toiul vânzolelii polițiștilor, am observat ceva: colonelul Își răsese barba. II După o săptămână, Montenegro s-a prezentat din nou la Penitenciar. În tăcuta solitudine a dubei poliției, plănuise nu mai puțin de paisprezece povestiri În stil baturro și șapte acrostihuri ale lui García Lorca, pentru a-și lămuri noul protejat, un habitué al celulei 273, Isidro Parodi; dar coaforul Încăpățânat a scos un pachet cu cărți de joc slinoase din boneta-i reglementară și i-a propus, mai bine zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
necazurile de care a dat doctorul Ox În căutarea pietrei filosofale s-au alăturat indelebil celui mai actualizat corpus al literelor din Río de la Plata, chiar dacă vreun Aristarh a avut câte ceva de obiectat Împotriva prețiozității stilului și a excesului de acrostihuri și digresiuni. În pofida virtuților pe care critica cea mai exigentă a revistei Marș le-a recunoscut acestor mărunte opere, scurte prin propria lor sorginte, ele nu puteau constitui acel magnum opus pe care Îl căuta curiozitatea noastră. Pe ultima pagină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ubi humana omnia non nisi somnium esse ostendit, atque obiter plurima scitu sanequam digna commemorat cunoscută cu titlul prescurtat: Hypnerotomachia Poliphili. Aceasta a fost publicată în decembrie 1499 la Veneția, la tipografia lui Aldus Manutius. Lucrarea este anonimă, dar un acrostih, format din prima literă a fiecărui capitol al versiunii italiene dezvăluie identitatea autorului: Poliam Frater Franciscvs Colvna Peramavit, în traducere: Fratele Francesco Colonna a iubit-o foarte mult pe Polia. Ca orice lucrare al cărui autor este necunoscut,au existat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu planeta Venus. În plus, numărul 5 este regăsit cu adânci conotații și în religia creștină. Numele lui Iisus este adesea asociat cu numărul 5 și cu simbolul peștelui. Cuvântul Ichthus, format din cinci litere (ΙΧΘΥΣ în greacă) este un acrostih, un cuvânt alcătuit din primele litere ale mai multor cuvinte. Cuvântul Ichthus este obținut din cinci cuvînt vechi grecești Iēsous Khristos Theou Huios, Sōtēr (Ἰησοῦς Χριστός, Θεοῦ Υἱός, Σωτήρ), care se traduc în română prin Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o executare a poeziei, în alte cuvinte, ele arată mecanismul intern de funcțiune pe baza căruia poezia este prezentă. Alte elemente și artificii artistice pot lua parte la compoziția poetică. Astfel, prezentarea vizuală ține de modul de aparență al poeziei. Acrostihul oferă înțelesuri în literele inițiale sau în cuvinte speciale intime poeziei. Poezia invită la joc atunci când înțelesul său constă în descifrarea sa lingvistică. Modul diferit al apariției poeziei, prin folosirea diverselor tehnici digitale sau prin folosirea anumitor acțiuni ca juxtapunerea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pe litere furnizează, în ordine, inițialele (care au la rîndul lor alte cuvinte drept deviză) începutului fiecărei fraze. Opera în întregul ei se bazează astfel pe o combinație de cuvinte emblematice și de corespondențe fonetice, asemenea - Comte face apropie rea - acrostihurilor simple, duble, triple, cva druple și uneori chiar cvintuple care au fost în vogă la poeții Renașterii. Ceea ce Comte nu pare să vadă însă este că, întins pe opt sute de pagini, zeci de mii de rînduri și sute de mii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii isteț care făcea acrostihuri pentru doamna și, la zile mari, fintosmosuri nimerite pentru lăutar 72. Importantă în simbolistica eminesciană, casa, după pierderea mamei, devine pustiul însuși: Casa e pustie, zic, tata n-a venit toată ziua azi, ieși de-a-colo și vino acasă 73...; Oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dar, se pare, strămoșii ne întrecuseră în toate cele vesele. Austerul Hasdeu, pe care cu greu ți-l poți închipui altfel decât printre ceasloave și bucoavne, era tartorul farselor. El a trimis, în 1871 și 1876, cele două poezii cu acrostih publicate de "Convorbiri literare" și tot el i se adresa în scris lui Titu Maiorescu cu formula "Es. Min. Tit. Maiorescu", ce putea fi citită și "Excelenței sale Ministrului Titu Maiorescu", dar și... "E smintit Maiorescu"! Eminescu avea să observe primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
adresa în scris lui Titu Maiorescu cu formula "Es. Min. Tit. Maiorescu", ce putea fi citită și "Excelenței sale Ministrului Titu Maiorescu", dar și... "E smintit Maiorescu"! Eminescu avea să observe primul târziu, revista era tipărită! altă farsă hasdeeană, poezia cu acrostih isteț semnată P. A. Călescu, adică... Păcălescu. Dar cele mai bune poante erau involuntare, fiindcă, cum ne învață tătucul Marx, arta rămâne mereu în urma vieții. Pentru premiile Societății Scriitorilor Români au candidat în 1930, la poezie, Tudor Arghezi și Alfred Moșoiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
(sonet acrostih) Istoria de oameni este scrisă, Urgia vremii urme să nu lase, Rămînă numai faptele frumoase, Acelora păstrarea li-e permisă. Să nu mai știm de fețe tenebroase, Căldura inimii s-o știm transmisă Umbritei vieți de ursitori prezisă, Ce are
DEMNITATE by Vasile Larco () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84328_a_85653]
-
niciodată cheile de la cabinet profesorului, va continua să fie prietena cu fiica lui și va merge desigur în vizită acasă la ei, pentru că nevastă-sa să nu bănuiască nimic, pentru că ticălosul începuse să-i compună și poezii sub formă de acrostihuri. În ce-l privește pe Emil, se va limita în a-i destăinui gândurile sau planurile de viitor. În prietenia lor există totuși o fisură. Lăură nu reușise niciodată să se dezbare de convingerea ascunsă cu grijă că Emil îi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
conducerea României, tatăl poetului Alexandru Malin Tăcu, ucis la vârsta de 17 ani În obscuritatea unor scopuri comuniste, hotărât să lichideze un șantaj. DECLAR URMĂTOARELE: Am dedicat cu două decenii În urmă, În 1968, În presa scrisă, un poem În acrostih secretarului general al PCR, pe atunci când mi se părea că Providența ne-a trimis un erou izbăvitor În consens cu popoarele Europei. În cartea ,,Omagiu” editata prin anii ’78-80, la pagina 307, sub numele meu, apare un cuvânt de laudă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
democrate cu prestigiu, de oameni politici de primă mărime, prețuit pentru curaj și puterea de a sfidă riscul. Păstrând proporțiile, În ceea ce mă privește i-am dedicat o poezie - „O țară Într-un Om”, apărută În cinci publicații, scrisă În acrostih și semnată cu nume autentic. După așa zisă revoluție din decembrie '89, lichele oportuniste au supralicitat apariția În presă a poemului aruncând pe piată informației obedienta mea la liderii dictaturii totalitare. A fost nevoie de o declarație publică pentru a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
M. Elias, ca traducere dintr-un inventat poet german Gablitz. A doua oară, Junimea a pățit-o și mai rău. În 1875, s-a primit și s-a publicat în Convorbiri literare poezia „La noi”, semnată P. A. Calescu. Era un acrostih care desemna titlul revistei Convorbiri literare. Cel care a descoperit și semnalat păcăleala a fost Eminescu. Momentul este descris de Iacob Negruzzi: „În ziua apariției Convorbirilor eu stam acasă cu revista în mână... când Eminescu intră în odaie la mine
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
cu păr, neostoită. Care te suge. Te devoră. Alt loc de ascundere nu e. Nu mai sperați. A.B.De ce ai început să scrii? Când ai debutat? Cum scrii? Am început să scriu de pe la opt ani. Prostioare. Versuri pentru mamă. Acrostihuri. Eram, se pare, destul de dibaci, căci...aveam cereri. Am debutat, cred, în gazeta școlii. Școala generală nr.28 tot în această școală ai învățat și tu, nu?, cea mai bună din oraș, în cartier "Mazepa", care, pe atunci, nu avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Revista contimporană, al cărui nume este astăzi cu totul uitat, o piesă de teatru intitulată Borta rece, care de la început pănă la sfârșit nu era decât o bătaie de joc la adresa noastră. Atunci a fost păcălită "Junimea" de Hasdeu, prin acrostihul Conforbiri literare publicat din nebăgare de seamă în gazeta noastră sub titlul: E putred mărul, și care punea, dragă Doamne, în lumină înclinările noastre germanofile. Dar, oricât de violentă a fost această ceartă, ea a avut efectul bun de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]