628 matches
-
17. Riché, op. cit., p. 149. 18. Eruditio palatina merovingiană este astfel descrisă de autorul hagiograf al „Vita Arnulfi” (în Monumenta Germaniae Historica, ed. cit., vol. III, p. 582): Militaribus gestis et aulicis disciplinis. Aceeași expresie apare în „Vita Wandregesili” (în Acta sanctorum ordinis sancti Benedictini, ed. Mabillon-Ruinart, Paris, 1668-1701, vol. II, p. 534). Dimensiunea militară este și ea subliniată în „Vita Arnulfi”: Nam virtutem belligerandi seu potentiam illius deinceps in armis quis enarraret queat? („Căci cine ar putea să dovedească în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
corespondență, „Studia Valachica”, 1970; Micu, Început, 557-559; Ciopraga, Lit. rom., 520-523; Lucian Ionescu, Un scriitor militant pentru ridicarea spirituală a satului: I.C. Vissarion, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 9; Victor Petrescu, Date noi asupra nașterii și activității literare a lui I.C. Vissarion, „Acta Valachica”, 1972; Rotaru, O ist., II, 138-139; Ștefan Popescu, Cu armele lor au susținut răscoala, „Albina”, 1973, 2; Alex. Ștefănescu, „Lupii” (1915), LCF, 1977, 10; Victor Crăciun, I.C. Vissarion. 100 de ani de la naștere, LCF, 1979, 7; Victor Crăciun, Confesiuni
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
de studii sud-est europene”, „Limbă și literatură” ș.a., colaborează la „Analele Universității București”, „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Folclor literar” (Timișoara), „Revue roumaine de linguistique”, „Memoriile Comisiei de Folclor”, „Journal of the International Folk Music Council”, „Fabula”, „Schweiz- Archiv für Volkskunde” (Basel), „Acta Ethnographica Academiae Scientiarum Hungaricae”, „Uomo & cultura” (Palermo) ș.a. Publică studii în volumele colective Istoria literaturii române (I, 1964), Studii eminesciene (1965), Studii de poetică și stilistică (1966), Folclor din Țara Loviștei (1970), Educație și limbaj (1972) ș.a. P. îmbină activitatea
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
științiific. Paralel, funcționează un timp ca profesoară la Școala Normală de Fete, la Liceul „Gheorghe Lazăr”, la Gimnaziul „Costeasca” (1945-1948). Colaborează la „Deutsche Bücherei” (Leipzig), „Verlagsbuchhandlung” (Düsseldorf), la „Contemporanul”, „Almanah literar”, „Studii și cercetări de bibliologie”, „Revista bibliotecilor”, „Studia et Acta Musei «Nicolae Bălcescu»”, „Almanahul Societății România Jună” (Viena), „Revista germaniștilor români” ș.a. Este unul din coordonatorii și autorii operei bibliografice Publicațiile periodice românești (II-III, 1969-1987). R. elaborează, împreună cu soțul ei, Nicolin Răduică, două lucrări fundamentale de informare. Prima, Calendare și
RADUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289097_a_290426]
-
Catul, „Poezii”, TR, 1969, 42; Șerban Cioculescu, Catul, „Poezii”, RL, 1969, 44; Eugeniu Sperantia, Catul, „Poezii”, ST, 1969, 10; Nicolae Lascu, Teocrit, „Idile”, TR, 1970, 4; Iosif E. Naghiu, Nicolae Lascu, Lucrările științifice și literare ale profesorului Teodor A. Naum, „Acta Musei Napocensis”, 1971, 1-8; Bucur, Istoriografia, 302-303; Octavian Șchiau, Teodor Naum, TR, 1980, 14; I. Pătruț, Teodor Naum. In memoriam, CLG, 1980, 2; Nicolae Lascu, Prof. Teodor Naum și clasicismul antic, „Acta Musei Napocensis”, 1980, 913-917; G. Guțu, Teodor Naum
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
științifice și literare ale profesorului Teodor A. Naum, „Acta Musei Napocensis”, 1971, 1-8; Bucur, Istoriografia, 302-303; Octavian Șchiau, Teodor Naum, TR, 1980, 14; I. Pătruț, Teodor Naum. In memoriam, CLG, 1980, 2; Nicolae Lascu, Prof. Teodor Naum și clasicismul antic, „Acta Musei Napocensis”, 1980, 913-917; G. Guțu, Teodor Naum (1891-1980), SC, 1981, 185-186; Maftei, Personalități, IV, 183-184; Mircea Muthu, Un uitat: T. Naum, JL, 1990, 43; Viorica Lascu, Profesorul Teodor Naum, TR, 1992, 3; Dicț. scriit. rom., III, 377-378. V.D.
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
la invitația lui N. Iorga, a conferențiat în anii 1938-1940 despre asemănările și diferențele ce pot fi descifrate între scrierile lui Mihai Eminescu și Madách Imre, Liviu Rebreanu și Móricz Zsigmond, Ion Budai-Deleanu și Arany János etc. Colaborează la revistele „Acta Linguistica”, „Filológiay közlöny”, „Foaia noastră”, „Helikon”, „Irodalomtörténeti közlemények”, „Kortárs”, „Nagyvilág”. Depășind stadiul comparatismului de prim palier, P. s-a străduit să scoată la iveală interferențele filosofice și ideatice care apar între cele două literaturi și, în general, între literaturile est-europene
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
au trăit-o Țările Române, creștinul nu putea fi modelat fără obligatoria referire la personaje ridicate spre o mitologie general acceptată de fapte importante puse în slujba legii lui Hristos, strânse în colecții. Pentru Occident, dar și pentru Orient, culegerile Acta sanctorum sau Viețile sfinților ocupă „raftul” unor cărți ce s-ar fi putut intitula, bunăoară, și De viris illustribus, cu condiția - spunea un învățat francez - ca Scipio să lase locul regelui David sau Sfântului Apostol Pavel. În chip firesc, autorul
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
A measure of entropy and information. Proccedings Fourth Berkeley Symposium on Mathematics, Statistics and Probabilities. University California Press, 541-561 [158] Ricklefs, R.E., Miller, G.L. (2005). Écologie. De Boeck Université, Bruxelles [159] Ricotta, C. (2005). Through the jungle of biological diversity. Acta Biotheoretica, 53, 23-38 [160] Rosenzweig, M.L. (1995). Species Diversity in Space and Time. Cambridge University Press, New York [161] Roth, D.S., Perfecto, I., Rathcke, B. (1994). The effects of management systems on ground foraging and diversity in Costa Rica. Ecological Applications, 4
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cuvinte și expresii celebre. Iată, În cele ce urmează, o listă cu cele mai uzuale expresii de acest fel: a priori (lat., „din cele precedente”, „din ceea ce este mai dinainte”); ab ovo (lat., „de la ou”, adică de la naștere, de la Început); Acta, non verba (lat., „Fapte, nu vorbe”); ad calendas graecas (lat., „la calendele grecești”); ad litteram (lat., „literă cu literă”, „cuvânt cu cuvânt”); ad usum Delphini (lat., „pentru folosul Delfinului” - nume dat moștenitorului tronului Franței); ad-hoc (lat., „pentru aceasta”, „creat pentru
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Academica”, „Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor”, „Arca”, „Creștinul azi”, „Cotidianul”, „Demos” (Berlin), „Dreptatea”, „Le Folklore macédonien” (Skopje), „Limba română”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue roumaine de linguistique”, „Rocznick Orientalisticzny” (Varșovia), „Studia et acta orientalia”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Tribuna României”, „Türk folklor araștârmalarî”, „Türk halk-bilim araștârmalarî yilligi” (Ankara) ș.a. Prin două volume, Jurnalul oral (1993) și Legendele și tradițiile Dunării (1994), C.-B. contribuie la definirea jurnalului oral ca specie aparte a folclorului
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
mijloc, în care vor fi prelucrate scrierile contemporane ale Apusului, vor fi reanalizate textele sacre ori normele vieții clericale, vor fi interpretate legile ecleziastice în Ungaria sau prerogativele episcopale în Transilvania. Câteva titluri din opera lui Batthyăny confirmă acest lucru: Acta et Scripta S. Gerardi episcopi Csanadiensis hactenus inedita cum serie episcoporum Csanadiensium, Albae-Carolinae, 1790; Edictum episcopale circa regulationem cleri, Cibinii, 1781; Leges eclesiasticae regni Hungariae, tomus I, Albae-Carolinae, 1785; tomus II et III Claudiopoli, 1827; Homilia ad clerum, Cibinii, 1781
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de orașe; unul dintre cei mai mari comercianți de carte, care contribuia la difuzarea ei în spațiul central-sud-estic al continentului, a fost Jonăs Jakob din Timișoara. Autoarea a lucrat pe bază de izvoare primare, apelând în primul rând la fondul Acta Typographia Illyrica, Z 715 de la Magyar Orszăgos Leveltăr din Budapesta (Arhiva Statului Ungar), fond pe care, parțial, am avut și noi ocazia să-l sondăm în perioada studiilor efectuate în capitala ungară. Să amintim aici și cercetarea lui Kirăly Péter
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
IX. al culegerii Kazinczy Ferenc. Összes Müvei. Cf. Domokos SĂmuel, „Activitatea lui Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior...”, în volumul Typographia Universitatis, ed. cit. Pentru corespondența cărturarilor români cu conducerea tipografiei din Buda a se consulta Magyar Orszăgos Levéltăr. Acta Typographia Illyrica, Z 715, pachet 295, pp. 13, 24-26, 32-34, 54, 64-68; Z 715, pachet 292, p. 254. Franco Venturi, Utopia e reforma nell’Illuminismo, Torino, 1978; Roland Mortier, „L’atehisme en France du XVIII-e siècle: progrès et resistances”, Jacques
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
la incredulitatea Sarei lui Avraam. Dar actorul principal din mica scenetă este cocoșul fiert. O fi același care a cântat de trei ori, fatal, În urechea lui Petru? Coincidența nu pare deloc Întâmplătoare. Foarte interesant e alt text inclus În Acta Pilati, și anume „Declarația (hyphegesis) lui Iosif din Arimateea”, savurată În Evul Mediu timpuriu. „Declarația” rezervă un loc special tâlharilor răstigniți Împreună cu Isus: Gestas și Dimas. Gestas e un criminal cu sânge rece, fără strop de milă și fără nici o
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o mină exhaustivă de informații. Același savant publicase cu trei ani mai devreme traducerea comentată a unui text capital pentru subiectul nostru, Evanghelia lui Nicodim. Evanghelia lui Nicodim face parte dintr-un grupaj mai amplu, cunoscut Îndeobște sub numele de Acta Pilati, menit să dovedească rolul covârșitor jucat de evrei În condamnarea și uciderea lui Isus, deculpabilizându-l În același timp pe guvernatorul roman. Versiunea greacă cea mai veche este o remaniere din secolul al IV-lea, dar fondul urcă până la Începutul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
la Petre Ispirescu, Opere (I, 1969), ediție îngrijită de Aristița Avramescu. Remarcabilă este traducerea pe care a dat-o celor două cărți despre China ale spătarului Nicolae Milescu (1956-1958). SCRIERI: Catalogul poveștilor românești, RF, 1960, 1-2; Les Légendes populaires roumaines, „Acta etnographica” (Budapesta), 1964, 1-4; Analiza istorică a basmului „Fata cu mâinile tăiate” (Ath. 706), REF, 1966, 1; Câteva observații la basmul „Înșiră-te mărgăritar” (tip 707 c), REF, 1968, 4; Quelques constantes dans la structure du conte populaire roumain, „Zeitschrift
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
În mai multe sensuri: agere = a acționa, a face; activitas = exercitarea unei puteri de a acționa. Se impune să ne oprim asupra unor diferențe de nuanțe care apar Între „a acționa” și „a face” sau Între „agere” și „facere”. Termenul acta desemnează acțiunile superioare, de factură conștientă ale persoanei, pe când termenul facta desemnează acțiunile inferioare, de factură inconștientă sau automată ale persoanei. Având În vedere aceste aspecte, să Încercăm să dăm o definiție acestui termen. Este clar, de la Început, că acțiunea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Romant. rom., 462-484; Gh. Georgescu-Buzău, N. Bălcescu, București, 1956; Cornea, Studii, 219-267; Andrei Oțetea, Nicolae Bălcescu, București, 1967; Ist. lit., II, 507-527; Dan Berindei, Bălcescu, București, 1969; Ivașcu, Ist. lit., I, 438-445; Studii despre N. Bălcescu, București, 1969; Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu, I-III, Bălcești pe Topolog, 1969-1971; Horia Nestorescu-Bălcești, Nicolae Bălcescu. Contribuții bibliografice, introd. Dan Berindei, București, 1971; G. Zane, N. Bălcescu. Opera-omul-epoca, București, 1975; Dicț. lit. 1900, 87-92; Petrescu, Configurații, 94-100; Simuț, Diferența, 12-15; Dan Berindei, Pe
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
București. Goția, D.G. et al. (2001), Ortopedie și traumatologie pediatrică, Editura Universității „Gr.T. Popa”, Iași. Guillarme, J.-J. (1982), Éducation et rééducation psychomotrices, Sermap-Hatier, Paris. Hăulică, I. (2000), Fiziologie umană, Editura Medicală, București. Heuyer, G. (1969), „Pour la psychiatrie infantile”, Acta Paedopsychiatrica, 36, pp. 235-245. Holban, I. (1995), Teste de cunoștințe, Editura Didactică și Pedagogică, București. Hope, R.A., Longmore, J.M., Hodgetts, T.S., Ramrakha, P.S. (1995), Oxford - Manual de medicină clinică, ed. a III-a, Editura Medicală, București. Hunder, G.G. (2000), Clinica
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Hautes Études, Section des Sciences religieuses, Melun, 1939). NILSSON, M. P., Primitive Time Reckoning (Lund, 1920). PUECH, H. Ch., "La gnose et le temps" (Eranos-Jahrbuch, XX, 1952, pp. 57-114). WENSINCK, A. J., "The Semitic New Year and the Origin of Eschatology" (Acta Orientalia, I, 1923, pp. 158-199). Despre mituri: BAUMANN, H., Schöpfung und Urzeit des Menschen im Mythus der afrikanischen Völker (Berlin, 1936). CAILLOIS, R., Le Mythe et l'Homme (Paris, 1938). GUSDORF, G., Mythe et Métaphysique (Paris, 1953). JENSEN, Ad. E.
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de-a depune un nou concurs, dac-ar voi a ocupa o catedră analoagă cu aceasta, esceptînd cazul când concurenți în, aceleași condiții li-ar disputa acest drept. Revizor școlar: M. Eminescu Domniei sale Domnului Ministru al Cultelor și Instrucțiunei Publice [ACTA CONCURSULUI DIN 3-13 IULIE 1875] I Iași, în 3 iulie 875 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 165 Circulară Astăzi, în 3 iuliu, având a se începe consursul pentru ocuparea catedrelor claselor 1-a și a 2-ua de la Școala
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
condițiile cele mai bune posibile pentru dânsul. Cu suplinirea acestei catedre, până la noi dispoziții, aș propune să se însărcineze d-nul Constantin Tincu, care, la concursul ținut în 3 iuliu, au ieșit cu media generala 7, 18. (A se vedea acta concursului trimisă cu raportul meu N-o 168). Revizor școlar: M. Eminescu Domniei sale Domnului Ministru al Instrucțiunei Publice și Cultelor {EminescuOpXVI 134} 85 [G. HRISOSCOLEU] [Iași, octombrie 1875] Domnule Director, Vă rog a-mi raporta cât de curând și în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
rămânând ca în privirea lui Anton Dobrea să decideți d-voastră. Rog ca deodată cu aprobarea numirilor de mai sus să binevoiți a dispune retrimiterea dosarului anexat. Revizor școlar: M. Eminescu Domnului Ministru al Cultelor și Instrucțiunei Publice {EminescuOpXVI 160} ACTA CONCURSULUI DIN 15/27 APR[ILIE] 1876 I Iași, în 15/27 april 876 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 175 Circulară Domnilor dr. Plon, medic primar al județului Iași, I. A. Darzău, director. Astăzi, în 15/27 april
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
fi în nici o stare. Scriitorul acestora a fost un om obiectiv. Ca atare a experimentat cu diferite obiecte și, considerând și individul său în urmă ca pe un dosar vechi al unei afaceri tranșate, a cugetat să-l puie ad acta și l-a pus. Căci viața nu pare, ci este o judecată lungă, titlurile de drept se moștenesc, se cumpără și sunt curat în mînele întîmplărei. Afară de-aceea ai un judecător foarte nedrept, care, rău fiind, te acuză de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]