232 matches
-
a oamenilor dintr-o anumită epocă istorică. Într-un studiu comparat asupra civilizațiilor, distins în anul 1976 cu Premiul Academiei Franceze, istoricul român Neagu Djuvara (1976/2006, 348-349) declara următoarele, referindu-se la interacțiunea formelor de vestimentație în cadrul fenomenelor de aculturație: S-ar zice că elementul de civilizație adoptat cu cea mai mare ușurință de o societate care acceptă aculturația este costumul. Din contră, un popor care refuză o cultură străină sau n-o acceptă decât cu reticență va rămâne cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Academiei Franceze, istoricul român Neagu Djuvara (1976/2006, 348-349) declara următoarele, referindu-se la interacțiunea formelor de vestimentație în cadrul fenomenelor de aculturație: S-ar zice că elementul de civilizație adoptat cu cea mai mare ușurință de o societate care acceptă aculturația este costumul. Din contră, un popor care refuză o cultură străină sau n-o acceptă decât cu reticență va rămâne cu încăpățânare legat de costumul tradițional, care va dobândi valoare de simbol. Din punct de vedere psihologic, lucrul se explică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
având contact direct cu populația majoritară, nerromă, au pierdut foarte multe obiceiuri, tradiții, elemente de cultură și educație proprii etniei rrome, asimilând o serie de elemente de civilizație, tradiții culturale, obiceiuri caracteristice populației nerrome lângă care și-au dus existența (aculturație). Cu toate acestea, o serie de elemente proprii culturii, tradițiilor și civilizației rromilor ursari au rămas neschimbate de-a lungul secolelor. Referitor la meseriile tradiționale, se constată ca cei mai mulți ursari sunt lăutari (muzicanți), dar mai există și ursari care practicau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ca și pentru Feldman (1976), mai multe fațete: • stăpânirea sarcinii: noul venit trebuie să dobândească o cunoaștere și abilități necesare pentru a-și îndeplini sarcina; • definirea rolului: noul venit trebuie să-și clarifice rolul pe care-l ocupă în organizație; • aculturația: el trebuie să înțeleagă cultura organizațională, să identifice comportamentele și atitudinile valorizate; • în fine, trebuie să se integreze în grupuri de lucru. Pentru Morrison, o activitate de căutare de informații nu poate decât să favorizeze socializarea sub diferitele ei forme
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
decât să favorizeze socializarea sub diferitele ei forme. Căutarea de informații tehnice va permite o mai bună stăpânire a sarcinii. Căutarea de informații despre așteptările privitoare la rol va permite o clarificare a acestuia. Căutarea unui feed-back social va favoriza aculturația și integrarea socială. Autoarea verifică aceste ipoteze într-un studiu longitudinal efectuat pe 240 de persoane proaspăt recrutate în cinci întreprinderi. Morrison confirmă astfel rolul activ al subiectului în socializarea organizațională. Se impune însă o extindere a noțiunii de proactivitate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea aduce, indiscutabil, o ușoară emancipare și o liberalizare a moravurilor și În spațiul românesc, aflat la porțile Orientului și prins Între două modele culturale; e caracteristic, pentru inevitabilul proces de aculturație, amestecul de vechi și nou, de arhaicitate tipic balcanică și de modernitate În spiritul Occidentului. Indiferent Însă de tipul de civilizație, o instituție cu tradiție e cea a amorului nelegitim: un amant / o amantă e un imperativ social. Amantul e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a prins potaia Și-a-nceput să-l scuture... Peste toată hărmălaia Trece-n zbor un fluture.” (G. Topârceanu, Primăvara) M-aș fi așteptat ca de ziua îndrăgostiților, ziua Sfântului Valentin Yankeul, venit de pe meleagurile Potomacului, într-un efort de aculturație, datorat mai mult imitației decât necesității, altfel, numai cu Dragobetele, n-am fi știut cât de iubăreț ne este neamul, m-aș fi așteptat zic, ca politicienii să îngroape securea războiului, să fumeze pipa păcii, obicei tot de pe acolo, pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
țiganii infractori, și-i expediază în țară, atunci ne va fi și mai rău decât ne este acum, iar acuzațiile de discriminare, de restrângerea drepturilor de liberă circulație, nu au nicio valoare, din moment ce nu poate avea loc niciun fenomen de aculturație între francezi și țiganii din România. Foarte curioasă este poziția fruntașilor (un fel de bulibaș cu studii) țiganilor care, văzând că guvernul francez nu-i lasă să fure, să cerșească și să facă toate blăstămățiile, zic că-i discriminare. E
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ale delincvenței juvenile nu mai sunt relevante. Fenomenul delincvenței juvenile este favorizat de procese ce se petrec la nivel macrosocial, cum ar fi creșterea aglomerărilor urbane, mișcările masive de populație, multiplicarea dificultăților economice, instabilitatea economică, șomajul, inflația, diversificarea proceselor de aculturație, apariția unor subculturi, disoluția controlului comunitar tradițional, creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza de autoritate. La nivel mezosocial, putem aminti insuficiențele și disfuncțiile instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
cei care sunt interesați de teoriile comunicării. Cartea este structurată în patru părți: 1. eseuri ce analizează conceptul de comunicare interculturală; 2. influența factorilor socio-culturali asupra interacțiunii interculturale; 3. problemele interacției interculturale (verbale și non-verbale); 4. îmbunătățirea comunicării interculturale (prejudicii, aculturația, educația interculturală). Samovar și Porter definesc comunicarea interculturală drept "comunicarea între oamenii de culturi diferite, aceasta apărând atunci când un mesaj este produs de un membru al unei culturi pentru a fi transmis unui membru al unei alte culturi spre a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
adaptarea la o cultură nefamiliară. Gudykunst trece în revistă cincisprezece teorii ale Comunicării interculturale, pe care le împarte în cinci categorii: teorii care se axează pe: * rezultate efective; * pe acomodare sau adaptare; * pe negocierea identității; * pe rețele de comunicare; * pe aculturație sau ajustare. O altă lucrare importantă apărută în 2003, Experiencing Intercultural Communication, Judith N. Martin și Thomas K. Nakayama examinează fondarea și procesul domeniului, comunicarea interculturală în viața de zi cu zi, în domenii aplicate (turism, afaceri, educație, sănătate), investighează
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
al Uniunii Sovietice și a reformei. Această destindere a sistemului s-a manifestat în mai multe feluri, iar, dacă ar fi să ne referim strict la situația Finlandei, ea s-a manifestat prin retragerea bazelor militare rusești în 1955554. Articolul Aculturația și contactul cultural își propune un studiu despre asimilarea celei de a doua culturi, proces impus de către minoritățile existente în stat. S-au realizat mai multe studii tocmai pentru a sublinia această nevoie de a îmbunătăți relațiile dintre orientările aculturative
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
poeților - XXXI WORLD CONGRESS of POETS (WCP), în "Destine literare", an IV, nr. 22-23, septembrie-octombrie 2011, p. 9. Chifor, Valentin, O generoasă arcă a prieteniei, în "Steaua", an LX, nr. 9, septembrie 2009, p. 45. Chiru, Maria Cristina; Rodica Popa, Aculturația și contactul cultural, în "Transilvania", nr. 9, 2010, p. 43. Cios, Irina, Profil '90. Călin Dan. Surprinzătoare trasee, în "Observator cultural", nr. 29, septembrie 2000, p. 24. Cios, Irina, Profil '90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Transilvania", nr. 7, 2008, p. 76. 553 Ibidem, p. 79. 554 Rodica Deaconescu, Aspecte privitoare la Războiul rece, în perioada deceniului al șaptelea al secolului trecut, în "Transilvania", nr. 5-6, 2009, p. 102. 555 Maria Cristina Chiru; Rodica Popa, Aculturația și contactul cultural, în "Transilvania", nr. 9, 2010, p. 43. 556 Ibidem, p. 44. 557 O altă sursă bibliografică este și The interactive nature of acculturation: perceived discrimination, acculturation attitudes and stress among young ethnic repatriates in Finland, Israel and
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sesizează importanța conștientizării implicării active în analiza și critica societății contemporane, luând distanță față de presiunile economice impuse de forțele pieții de artă și față de sistemele instituționale. Având ca obiect de studiu "universul accesibil percepției" contemporane, supus în timp fenomenului de aculturație, estetica comunicațională tinde să integreze diferite tipuri de experiență atât din științele sociale, cât și din cele naturale, ținând cont de interdependența fenomenelor biologice, psihologice, sociale și de mediu. Nevoia de a reformula conceptul de realitate, prin modificarea progresivă a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe care l-au avut teoria poststructuralistă și studiile culturale, studiile vizuale ar fi reușit să realizeze o conexiune discursivă între contextul turnurii culturale și relevanța proceselor sociale, politice și economice manifestate atât la nivelul percepției produsă de experiență și aculturație, cât și la nivelul reprezentării ca sistem al semnificațiilor. Studiile culturii vizuale ar fi produs o schimbare în mediul academic anglo-saxon atât la nivelul conținutului informațional, obținut pe baza unei cercetări interdisciplinare, cât și la nivelul politicii și practicii educaționale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
regiune destul de precis circumscrisă apar două fenomene interesante similare. Dacă nu este nici o legătură? Cred că din punct de vedere al istoriei religiilor e ceva extrem de interesant. S.A.: Și atunci cum facem pentru a înțelege situația? Ne ducem la modelul aculturației sau al influențelor reciproce? Căutăm o origine și vedem cine a învățat de la cine? Sau ne gândim, cum se gândea Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" , că oameni așezați în locuri asemănătoare și în condiții asemănătoare generează, gândesc lucruri care sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
rătăcește în straniul ținut atemporal dintre rai și iad, luminându-și drumul cu o torță protejată de dovleac. O dată pe an, în 31 octombrie, ajunge și pe pământ căutând liniște, pace și odihnă. Mai târziu, grație unui îndelung proces de aculturație, sărbătoarea celtică a morților a fost creștinată. Spiritul rătăcitor al tradiției irlandeze în căutarea frenetică a unui trup viu spre a supraviețui este înlocuit cu un "hallow", sfânt creștin. Catolicii și luteranii au transformat sărbătoarea în una a tuturor sfinților
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
des deoarece se produce într-un spațiu aflat în bătaia soarelui, absența umbrei și a vegetației sporind starea de disconfort. Corpul și nevoile lui fundamentale respirație, mîncare, somn, eliminare, menținere a unui nivel termic stabil trec printr-un proces de aculturație imposibil de stopat. Pierderea capacităților fundamentale de a comunica și coopera, produsă prin procesul de aculturație o dezvățare sau desocializare favorizată termic -, îi face pe indivizi incapabili să se descurce în afara instituției în viața de zi cu zi. Expresia "a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sporind starea de disconfort. Corpul și nevoile lui fundamentale respirație, mîncare, somn, eliminare, menținere a unui nivel termic stabil trec printr-un proces de aculturație imposibil de stopat. Pierderea capacităților fundamentale de a comunica și coopera, produsă prin procesul de aculturație o dezvățare sau desocializare favorizată termic -, îi face pe indivizi incapabili să se descurce în afara instituției în viața de zi cu zi. Expresia "a sta la răcoare" este valabilă doar pentru lumea angajaților. Neavînd geamuri, culoarele par adevărate oaze termice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ne regăsi toate moștenirile. Aceea a unei preistorii care a marcat primele urme profunde de cultură materială și de civilizație pe solul nostru transformat de revoluția neolitică. Aceea a unei Antichități în care amestecul celto-roman a produs primele fructe ale aculturațiilor fecunde. Aceea a unui Ev Mediu care nu a fost numai timpul tuturor nenorocirilor, dar și cel al tuturor nașterilor și renașterilor și al impregnării cu valori creștine care, oricare ar fi opțiunile noastre filosofice, constituie încă astăzi humusul mentalităților
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cele care impun reguli de funcționare pentru piețe, modalitățile de valorificare a resurselor, cele care creează și administrează expansiunea noilor tehnologii, reglementează relațiile internaționale și inițiază în acest sens negocieri cu state și guverne pentru fundamentarea noii ordini. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, inițial, tipul de omogenizare culturală se producea la scară cel mult regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nivel continental, ci și la cel mondial. Cantonarea în naționalism preia avantajul granițelor, dar și dezavantajele mărginirii, este cealaltă lecție la care statele mai au mult de exersat. Concluzie Fenomenul de globalizare actual este altfel decât celelalte forme istorice de aculturație, îndeosebi datorită schimbării polilor politici între state-corporații multinaționale și instituții politice internaționale. Utilizând un termen consacrat de A. Schutz, lumea de astăzi este compusă din realități multiple, între care nu există frontiere rigide, ci orizonturi deschise. Lumea nu mai este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a globalizării, monocauzal economic proiectează globalizarea culturală sau pe cea civil-socială în subordinea pieței mondiale. Globalizarea culturală s-a realizat simultan și inextricabil cu globalizarea tuturor celorlalte dimensiuni ale societății mondiale. Istoria omenirii este, în fapt, un lung șir de aculturații și zilnic sunt scoase la iveală "drumuri" chiar dacă uneori doar "poteci" pe care și prin care se difuza, în și dinspre Europa, China sau Arabia, informații, cunoștințe, modalități de a face, de a crede, de a ști și trăi. Și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
vechime, transferurile culturale se numeau romanizare, elinizare, arabizare, și, mai aproape de noi, sovietizare (Friedman, 1999)28. Analiști ai istoriei vorbesc despre decadența centralismului cultural european, înlocuit de centralismul cultural American care pare deja șubrezit grav de cel Asiatic. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, anterior, tipul de omogenizare culturală se producea la scară regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]