362 matches
-
de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze de stejar alăturate, de aur. În câmp inferior, pe fond roșu, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din față, de aur. Scutul este timbrat
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
de aur. În câmp inferior, pe fond roșu, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din față, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Adâncata asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Conform recensământului efectuat
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Adâncata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,35%), cu o minoritate de romi (1,09%). Pentru 2,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
(n. 5 mai 1968, Adâncata, Ialomița) este un fost fotbalist român care pe parcursul carierei a jucat la mai multe echipe românești cum ar fi Dinamo București, Unirea Urziceni și Apulum Alba-Iulia. A evoluat pe poziția de fundaș dreapta. A făcut parte din lotul care avea
Vasile Jercălău () [Corola-website/Science/313776_a_315105]
-
Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al râului Prahova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre est de Adâncata, și spre vest de Rădulești, apoi în județul Ilfov de Nuci, Gruiu, Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș, apoi în județul Dâmbovița de Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Maia
Maia, Ialomița () [Corola-website/Science/301243_a_302572]
-
de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, întregul teritoriu al regiunii Cernăuți a devenit parte componentă a Ucrainei independente. Pe teritoriul Bucovinei de Nord se află orașele Cernăuți, Storojineț, Adâncata, Crasna, Berhomet pe Siret, Zastavna, Cozmeni, Vășcăuți, Vijnița etc.
Editura Bucovina de Nord () [Corola-website/Science/303808_a_305137]
-
iar sinele au fost complet scoase până în 1970 și înlocuite cu drumuri forestiere. Pe traseul până la Berhomet a circulat zilnic până la începutul anului 2009 o pereche de trenuri de la Cernăuți, apoi traseul s-a redus la porțiunea de traseu între Adâncata și Storojineț. Pe traseul între Carapciu pe Siret și Ciudei nu au mai circulat de multă vreme trenuri de persoane; este folosit numai de trenuri de marfă care merg până la Fabrica de cherestea de la Crasna Ilschi.
Calea ferată Adâncata–Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/321827_a_323156]
-
Slobozia-Berlinți (în , transliterat Slobidka, în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Oprișeni. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 324 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Slobozia-Berlinți a făcut parte încă de la înființare din regiunea
Slobozia-Berlinți, Adâncata () [Corola-website/Science/316150_a_317479]
-
transliterat Slobidka, în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Oprișeni. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 324 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Slobozia-Berlinți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Slobozia-Berlinți, Adâncata () [Corola-website/Science/316150_a_317479]
-
URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Slobozia-Berlinți face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 185 (182+3), reprezentând 38,54% din populație . În prezent, sătul are 463 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din
Slobozia-Berlinți, Adâncata () [Corola-website/Science/316150_a_317479]
-
noiembrie 1901, Cernăuți), fiul mai mare a lui Emanoil, a fost consilier imperial, politician federalist în Ducatul Bucovinei și deputat al Consiliului Imperial (Reichsrat). El sa căsătorit la 6 mai 1863 cu Pulcheria de Grigorcea (n. 3 iulie 1844, Prisăcăreni, Adâncata, Bucovina, - d. 7 iulie 1878, Marienbad) iar în o a două cununie cu Victoria de Cârste (10 decembrie 1884).. În 1883, el a fost șef al consorțiului de proiectare ale traselor feroviare Hatna - Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc și Hliboka (Adâncata
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Adâncata, Bucovina, - d. 7 iulie 1878, Marienbad) iar în o a două cununie cu Victoria de Cârste (10 decembrie 1884).. În 1883, el a fost șef al consorțiului de proiectare ale traselor feroviare Hatna - Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc și Hliboka (Adâncata) - Storojineț - Berhomet pe Siret . Eugen a fost numit vicepreședintele comisiei al Ducatului Bucovinei pentru Expoziția Universală de la Paris (1900). George baron de Stârcea (n. 2 noiembrie 1869, Crasna - d. 4 aprilie 1897, Viena), singurul fiu lui Eugen a fost comisar
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Dimca, întâlnit și sub forma Trestiana (în , în și în ), este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 423 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Dimca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
și sub forma Trestiana (în , în și în ), este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 423 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Dimca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD din Adâncata și după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var. Conform listelor realizate mai târziu, din Dimca au existat
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
și Petre Cimbru, Nicolae Drevariuc etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Dimca face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.299 (1.273+26), reprezentând 91,22% din populația localității . În prezent, satul are 1.855 locuitori, preponderent
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
Petriceanca (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Suceveni. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 322 metri, în partea de centru a raionului Adâncata, pe malul râului Siret. Localitatea Petriceanca a făcut parte încă de la
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
Petriceanca (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Suceveni. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 322 metri, în partea de centru a raionului Adâncata, pe malul râului Siret. Localitatea Petriceanca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Petriceanca face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 287 (280+7), reprezentând 38,63% din populația localității . În prezent, sătul are 641 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
dat-o austriecii. Autoritățile austriece care administrau Bucovina au sprijinit stabilirea de coloniști alogeni pe teritoriul anexat de la Principatul Moldovei. Familii de coloniști polonezi s-au stabilit în satele Cacica (în 1791), Tereblecea, Crăsnișoara Veche și Caliceanca (în jurul anului 1803), Adâncata și Tereszna (în 1814-1819), Solonețu Nou (în 1834), Pleșa (în 1835) și Poiana Micului (în 1842). Ultimul val de coloniști polonezi din Bucovina a sosit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aceștia s-au stabilit pe teritoriile
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
, întâlnit și sub forma "Raionul Hliboca" (în ) este unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Adâncata. A fost înființat în anul 1956, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 673 km² și 72.676 locuitori (2001) , în mare majoritate de
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 673 km² și 72.676 locuitori (2001) , în mare majoritate de naționalitate moldoveni (români). Din componența raionului face parte orășelul Adâncata și 24 comune rurale. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din este situat în partea de sud a regiunii Cernăuți, la poalele Munților Carpați. Raionul ocupă un teritoriu situat
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
despart aceste văi. În prezent, raionul se învecinează în partea de nord cu municipiul Cernăuți, în partea de vest cu raionul Storojineț, în partea de est cu raionul Herța și în partea de sud cu județul Suceava din România. Raionul Adâncata este frontieră de stat cu România, pe o lungime de 47,2 km. În acest raion, funcționează 5 puncte de trecere a frontierei în/din România: Raionul Adâncata este străbătut de cursurile mai multor ape, cele mai importante dintre acestea
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
Herța și în partea de sud cu județul Suceava din România. Raionul Adâncata este frontieră de stat cu România, pe o lungime de 47,2 km. În acest raion, funcționează 5 puncte de trecere a frontierei în/din România: Raionul Adâncata este străbătut de cursurile mai multor ape, cele mai importante dintre acestea fiind Siret (33,6 km), Derelui (14,3 km) și Siretul Mic (13,8 km). Pe teritoriul actual al acestui raion, în 1497 a avut loc Bătălia de la
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
raionului, în 1941 a avut loc Masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice au măcelărit între 200 și 2000 de civili care doreau să scape de persecuțiile ocupației sovietice refugiindu-se în România. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Adâncata era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). La recensământul din 1989, raionul Adâncata avea 68.009 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Adâncata era de 72.676 locuitori
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]