538 matches
-
de-a se îndoi de infalibilitatea sa? Și în toți timpii adevărații amici ai poporului au răspuns: că modul cel mai bun de-a respecta poporul și mai cu seamă de-a-l iubi e de-a-i spune adevărul. Tot aceștia adaogă că, cu sfătuitori sinceri, democrația poate fi cea mai bună formă de guvernământ, dar cu curtizani cari își amăgesc stăpânul ea devine forma cea mai rea de guvernământ. Marile noastre nații moderne nu mai cunosc demagogi în înțelesul antic al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care acuză pe cabinetul Brătianu de trădare de patrie daca va ceda pretențiilor Austro-Ungariei. Această împrejurare ar fi de ajuns pentru a face ca ministeriul Brătianu să fie foarte precaut și cumpătareț în cestiunea dunăreană, dar la aceasta se mai adaogă și următoarea considerație de politică esterioară: Austro-Ungaria și Germania ar voi să, tragă foloase din poziția în care România se află față de Rusia, dar nu se arată înclinate de a da României, pentru concesiunile ei un ecuivalent oarecare, afară de niște
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din nume filozofia lui Schopenhauer. Limba franceză e, în genere, o strecurătoare minunată; traducătorul e foarte abil; însă n-a atârnat totdauna de el de-a face absolut inteligibil în traducțiunea sa ceea ce nu era astfel nici în textul original. Adăogăm, în urma acestor citate, că traducerea cărții în cestiune e făcută în România și de un român. E cunoscut că orice doctrină care cuprinde multe adevăruri spuse fără încunjur și în termenii cei mai proprii nu numai surprinde, dar respinge chiar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aminteri cu căldură și de Germania, atunci nu numai opoziția de până acuma, dar și partidul propriu al acestui guvern [î]i va face imputarea că a trădat drepturile de suveranitate ale țării. Chiar ministrul plenipotențiar al României la Paris - adăoga corespondența foii germane - d. Cogălniceanu, este de părerea aceasta și a și redijat un memoriu în care acuză pe cabinetul Brătianu de trădare de patrie în cazul când ar ceda pretențiilor austro-ungare asupra Dunării. D. Cogălniceanu, precum știm, se află
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plus un vot preponderant în caz de împărțire de voturi. Acesta-i al doilea pas, de astă dată decisiv, înspre scopul propus. Comisia țărmureană se va compune din trei delegați, al României, al Serbiei și al Bulgariei; dacă se mai adaogă unul austriac, s-ar face patru; în caz de împărțire de voturi, votul prezidentului face lege - privilegiu enorm, care crește încă prin faptul că Austria va putea întotdeauna, fie prin intimidare, fie prin înduplicare, să aibă în parte-și pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
succes pentru sine și atâtea pierderi pentru țară, precupețindu-i când viitorul, când hotarele, când sângele ei. [ 29 august 1880] [""L'INDEPENDANCE ROUMAINE", MENȚIONÎND... "] "L'Independance roumaine", menționând că am reprodus articolul din "Journal des debats" privitor la cestiunea dunăreană, adaogă că: "Timpul" a avut grija de-a uita să reproducă pasajul în care "Journal des debats" declară că "L'Independance roumaine" e singura foaie care a publicat toate documentele privitoare la cestiunea Dunării. Să fie gelozie? E adevărat că acel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pus pe calea adevăratului progres. Nu credem să avem nevoie de-a insista mult asupra ineficacității învățămîntului ce se dă în România. Pe lângă aceea că copiii nu învață aproape nimic, nici macar a-și scrie corect limba lor maternă, se mai adaogă și deplina lipsă a oricării influențe educative în școalele noastre. Cauza principală a acestui îndoit rău e desigur modul vițios al formării și numirei corpului didactic. Fără a fi avut o universitate bună, s-au format o sumă de licee
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
soarta armelor poate decide. În cazul când războiul ar reuși bine, nu voi ridica din parte-mi nici o dificultate pentru a împlini dorințele M. V. I. daca se acordă cu propriile mele interese și cu comoditatea mea. La acestea caută să adăogăm că Iosif II avea de gând a uni acestui stat și Ardealul, a da în el preponderanța elementului românesc și de-a-l ținea întreg în atârnare de Austria. Singurul punct care-l supăra era confesia greco-orientală a românilor; de acolo
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
simple interese economice la mijloc. Acesta e un cuvânt pentru noi de-a espune cititorilor stadiul discuțiunii chiar daca nu ne-ar fi îndemnînd la aceasta încurînda deschidere a Comisiei Europene. În luna aceasta se întrunește Comisia și va hotărî diferendul. Adăogăm că Franța, neavând nici un interes în dezbatere sau neavând decât interese foarte generale și foarte depărtate, ne va fi ușor de-a ne restrânge la rolul de raportori ai procesului. Tractatul de la Paris din 1856 a instituit o Comisie Europeană
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai are nici un articol de fond. Scrisori din Luteția (Paris), războiul din Persia, espoziția din Australia, iată obiecte vrednice de tipărit pe-o hârtie obligată să iasă în fiece zi din cauze de portofoliu. Lăsați în pace țara și nu adăogați pe lângă pagubă și batjocură. [ 6 noiembrie 1880] ["CA ȘI LEONIDA LA TRECĂTOAREA TERMOPILELOR... "] Ca și Leonida la trecătoarea Termopilelor, "Romînul" declară că guvernul se va opune pretențiilor Austriei în cestiunea dunăreană, precum micul Dulcingno, deși în bătaia tunurilor flotei combinate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ținta ei de căpetenie: crearea comisiei mixte. În același timp ea distruse România, făcînd-o să întrevază concesii neînsemnate, pe cari îndealtmintrelea i le refuză mai târziu, luând de pretext schimbarea de atitudine în cestiunea aceasta. Argumentarea foii franceze e corectă. Adăogăm numai că ne îndoim foarte mult asupra sincerității protestațiilor "Romînului", pentru că ne-am deprins cu maniera foii oficioase de-a o vedea combătând pe față, ceea [ce] într-ascuns partidul aprobă și sprijină. [ 7 noiembrie 1880] [""NEUE FREIE PRESSE" RĂSPUNDE
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce trebuie fundat, în interesul tutulor liberalilor, la Iași. Foaia liberală-moderată din Galați, "Poșta", zice că "d. Panu nu e liberal-moderat și o dovadă despre aceasta este întrebuințarea ce d-sa a făcut de scrisoarea amicului său. Numai un roșu - adaogă foaia numită - este capabil să dea la lumină asemenea corespondență". Aceasta e, ce e dreptul, cam tare, dar nu ne privește pe noi. Confrații din Galați apoi ne spun nouă cu privire la corespondența noastră particulară din Iași că liberalii-moderați, oricâți ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
domn că este așteptat la Liov. Domnul și-a amânat venirea din mai multe pricini și, după cum relatează Dlugosz, Ștefan se temea că, în lipsa lui din țară, Moldova să nu fie ocupată de turci, de unguri sau de munteni. Dar, adaogă cronicarul, Ștefan „se temea de prinsoare, aceasta în urma încunoștințării unuia dintre sfetnicii regelui”. Ca să nu-l supere pe rege, domnul a depus jurământul de credință în fața solilor regali, făgăduind că, atunci când regele va veni la Camenița, Colomeea sau Sneatin, el
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Valea Strâmbei, în județul Vaslui, unde să își întemeieze sate. La 7 decembrie 1436, protopopului Iuga și fiului său Mihul grămatic, le sunt întărite satele Mânzați, Temeșești, unde este Miclea lui Bahnă, sate pomenite în privilegiile anterioare, la care se adaogă satul unde este Mihail Colici (com. Albești, județul Vaslui), unde este Barbă Stan și Stanciul (comuna Puiești, județul Vaslui), și la Conovițe, unde este Mihail Colici (com. Albești). Alte patru sate, toate în județul Vaslui, se adaugă domeniului popii Iuga
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sorin Ulea nu a ținut seama de unele păreri exprimate în legătură cu pictura exterioară. V. Vătășianu atrăgea atenția încă din 1959 că O. Luția descoperise o friză de vrejuri cu caracter bizantin, ascunsă în podul bisericii de la Voroneț, când a fost adăogat exonartexul, în 1547. Dovadă că bisericile lui Ștefan au fost acoperite cu frescă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Corina Nicolescu era de părere, în 1964, că sub “influența picturii exterioare a bisericilor din Transilvania”, zugravii din Moldova au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îndemn pentru stabilirea unui contact între apusul și răsăritul Europei, adâncind studiul influențelor care ar fi putut să interfereze în ambele sensuri.” Pe marginea unor observații făcute de Paul Henry în legătură cu unele influențe italiene asupra artei moldovenești, Delumeau scria: “Aș adăoga o notă complementară, pe care mi-o sugerează istoria paralelă a mentalităților apusene și răsăritene din acea vreme: anume, cele mai frumoase și impresionante reprezentări ale Judecății de Apoi pictate în occident datează din epoca Renașterii. La fel, în Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de gratitudine și a-i cere să ia sub puternica-i oblăduire familia ctitorului, tronul și pământul Moldovei. Ele [bisericile] sunt totodată și chezășia alianței dintre domnul țării și Tatăl Ceresc.” Iar dacă el însuși nu a fost un artist, adaogă Paul Henry, “nimic nu ne obligă să îi contestăm simțul artistic”. Datorită puternicului său îndemn a dat “avântul necesar arhitecturii naționale care se dezvoltă, se amplifică și crează o formulă originală și în câțiva ani numai, dă la iveală capodopere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mariei de Mangop, elemente care au stârnit atenția specialiștilor de artă bizantină medievală. De la Ștefan cel Mare au rămas și cele două steaguri brodate, cel din 1500, păstrat la Muzeul de Istorie Militară, și cel de la mânăstirea Zografu. Dacă mai adăogăm cele trei nebedernițe și un omofor, care se păstrează la Putna, ne dăm seama de valoarea extraordinară a acestui Muzeu de artă medievală românească. Veșmintele. Fastuoasă trebuie să fi fost și viața la curtea domnului Moldovei, așa cum se poate deduce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea personajelor... opere contemporane din pictura murală și broderii.” De o deosebită valoare sunt cele două ripide, lucrate în argint, una aflându-se la Patmos, iar alta la Putna. Acestora li se adaogă panaghiarele de la Neamț și de la Bacău și crucile ferecate, dintre care numai una s-a păstrat la Putna. Danii în odoare sfinte au făcut și boierii. În 1462, Iuga, marele vistier, a dăruit Moldoviței “trei dvere de damasc roșu cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bulgari, între care scrierile celor ce alcătuiesc mineele: Patriarhul Eftimie (cel mai mare scriitor bulgar al Evului Mediu)”. Se punea, astfel, la dispoziția cărturarilor Moldovei “aproape tot ce agonisiseră sârbii și bulgarii în trei-patru secole de ucenicie la Bizanț și adăogaseră ca operă proprie.” Marile minee de lectură de la Târnovo nu s-au păstrat în forma lor genuină decât în Moldova și ele se află acum la Putna, la Dragomirna și la Biblioteca Academiei, iar câteva în bibliotecile din Rusia. Copiștii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
consolidată, domnul mai acordă alte trei privilegii ca, între 1499 și 1503, să mai dea opt privilegii. În schimb, domnul a dăruit ctitoriei sale de la Putna 12 privilegii între 1466-1480, ca să îi acorde alte 18 între 1487-1503, la care se adaogă alte nouă privilegii acordate bisericii de la Voroneț și mânăstirilor sale de la Tazlău și de la Dobrovăț. Dacă domnul a înzestrat bisericile cu danii și le-a acordat scutiri ca să atragă biserica de partea sa, asta s-a întâmplat în primii 16
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
argumente demne de toată atenția, ideea unui asasinat moral, în primul rând, asupra marelui scriitor (gazetar). Iată că o nouă carte, datorată unui alt reputat eminescolog, Theodor Codreanu Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Macarie, Târgoviște, 1997) vine acum să adaoge acestor depoziții, o autentică... pledoarie la bară în favoarea cauzei lui Eminescu, încercând o interpretare critică a datelor pe care cei doi autori, și nu numai ei, le pun în discuție, văzând totul într-un halou politic amplu, încadrând activitatea primului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care se 'ntemeiau hotărârile de pîn' acuma, și starea generală a Europei îndreptățesc la convingerea cumcă țelul comun se {EminescuOpIX 120} poate ajunge, păzindu-se pe deplin pacea europeană. - Provinzial Correspondenz mai pomenește despre amânarea voiagiului împăratului la Ems și adaogă că petrecerea împăratului Rusiei în acel loc de cură se va prelungi cu 8 zile. Amândoi împărații vor petrece câteva zile împreună. - Se zice că preste câteva zile vor avea din nou întîlnire pr[ințul] Bismark, pr[ințul] Gorciacoff și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un comitet, și-au propus ideea de a redacta un ziar stabil și cu totul independent". Deși acești juni sunt modești poate prin cunoștințe, totuși "înmulțirea ziarelor este un pas mai răpede spre lumină, o piatră mai mult ce se adaogă la temelia edificiului social". Poate! Mai știi? Dar umilita noastră părere este că ar fi fost mai bine ca mai întîi să se dezmodestifice cunoștințele respectabililor câțiva juni, căci ceea ce ne desperează nu sunt pe atâta bătrânii pe cât tinerimea noastră
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
razele sale fruntea înmărmurită a lui Constantin Negri și mormântul său, deschis să-l primească. Astfel pământul românesc primește în brațele sale pe copiii săi adormiți cu aceeași blândețe ca sânul mamei; el, în care zac comorile trecutului nostru, își adaogă câte o nouă comoară; și astfel ni se face mai scump, tot mai scump. Dormi dulce în pământul din care te-ai născut, pe care l-ai iubit, pe care l-ai apărat viața toată, și fie-ți țărâna ușoară
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]