497 matches
-
lor ca manageri sunt ilustrate succint în tabelul 2.2.<footnote Băloiu, L.M., Frăsineanu, I., Inovarea în economie, Editura Economică, București, 2004, pp. 97-98. footnote> Tabelul 2.2 Comportamentul managerial al oamenilor Tipul de om Pedant Creativ Tipul de răspuns Adaptiv Creativ Atitudine De imitație De schimbare continuă Motivații Rutina Viziunea Mod de acțiune Obișnuit, previzibil, extrem de util în buna funcționare a unui sistem Spontan, neașteptat, eficient în rezolvarea crizelor sau chiar în prevenirea lor Tip agreat de schimbare Gradual Discontinuu
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
individuale se generalizează în cazul schimbărilor succesive. Considerăm că indivizii pot să învețe să se adapteze și, dacă o fac, relația diferențelor individuale este similară cu relația din contextul decizional inițial. Mai mult, o a doua schimbare generează aceleași cerințe adaptive ca prima schimbare, ceea ce face ca diferențele individuale în performanța decizională să conteze la fel ca după prima schimbare. 4.3. Măsurarea Performanța în luarea deciziei. Operaționalizarea performanței în luarea deciziei se va face în termeni de medie a pătratelor
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
avantajul că se asociază cu economisirea de efort, resurse și, mai ales, facilitează reușita performanțială), cât și în plan comportamental (prin susținerea deprinderilor de relaționare, comunicare, întrajutorare). Așadar, colaborarea, cooperarea au efecte benefice în aceste trei planuri și, implicit, efecte adaptive la cerințele, condițiile mediului academic. Desigur că există grade diferite de manifestare a tendinței de colaborare: unii apelează la această strategie cât de des este posibil, alții mai puțin, până la cei care preferă lucrul individual, apelând la ceilalți numai în
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
că personalitatea liderului reprezintă un factor important al conducerii, dar aceasta trebuie văzută ca o rezultantă a unor însușiri psihoindividuale și a anumitor cerințe de rol specifice, cu grad diferit de structurare. Variabilitatea situațională căreia poate să-i facă față adaptiv un lider nu este nelimitată; ca atare, apreciem că trebuie specificate de fiecare dată caracteristicile organizaționale în care va acționa persoana-lider, fapt ce a generat și cercetarea noastră. Dezamăgirile și, uneori, perplexitatea ce pot apărea în fața numărului imens de lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în punerea împreună a cunoștințelor diferite se pot distinge relații între contributori atenți la contribuțiile celorlalți și încrezători în capacitatea celorlalți de a contribui la rezolvarea sarcinii, precum și relații întemeiate pe alte rațiuni decât încrederea în oportunitatea contribuțiilor flexibile, reciproc adaptive (vezi și conceptul heedful interrelating, Weick și Roberts, 1993). De aceea, o problemă centrală a cercetării sistemelor funcționale o constituie ontogeneza cunoștințelor individuale și împărtășite, analiza condițiilor, mijloacelor și modalităților prin care ele sunt comunicate și adaptate cu scopul de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
să admitem anumite prefigurări și în acest domeniu. S-a constatat, de asemenea, prin observații minuțioase că există la cimpanzei în relațiile mamă - fiu un comportament neincestuos, nemotivat nici de principiul „plăcerea - evitarea durerii” și nici de cel al utilității adaptive. Comentând această descoperire, Swartz și Jordan (1976) consideră că, fără a-l putea califica drept un comportament moral sui generis - care ar presupune existența unei ierarhii de valori în virtutea căreia el se realizează (lucru neconstatat la primatele nonumane) -, întrucât inhibiția
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a unei stări optime, ci a mai multora, pe care le pot realiza alternativ. Alternanța se referă mai ales la motivațiile telice (activități dorite pentru atingerea unui scop precis) și paratelice (dorite prin ele însele). Motivațiile paratelice pot avea beneficii adaptive directe și indirecte deopotrivă la nivel individual și social: de pildă, pe linia creativității, a găsirii de soluții nonconformiste, inedite, datorită conversiunii paratelic - telic, unele activități gratuite, personale, ca jocurile, devin constructive în activități cu scop și au finalitate pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
apreciați în mai mare măsură, aveau neveste mai multe, și deci urmași mai numeroși; așa încât genele purtătoare ale acestor caracteristici corporale au avut o proporție tot mai sporită în fondul genetic al colectivității. Comparând o serie de studii privind funcțiile adaptive ale culorii pielii, M. Harris (1975) conchide: „Poate că explicația pentru distribuția anormală (necorelată cu variabile ecologice, n.n.) a culorii pielii e de găsit mai degrabă în efectele selecției culturale decât în cele ale selecției naturale (...). Dacă preferința pentru culoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în principiu, un mai mare acces la hrană, atât nemijlocit (la resursele date într-un areal), cât și prin dispersia indivizilor bătăioși pe un teritoriu mai mare, și deci prin posibilitatea de a controla noi resurse. Etologii, considerând că valoarea adaptivă a agresivității interspecii este evidentă, și-au concentrat atenția asupra celei dintre indivizii comuni unei specii (conspecifică). Aici se vede bine cum agresivitatea are funcții pozitive nu numai în competiția pentru hrană, ci și în cea sexuală, de împerechere. Indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Design for a Brain. Dar această lucrare are o importanță foarte mare și pentru dezvoltarea actuală a Științelor Complexității, constituind o dovadă certă a genezei acestor științe din și împreună cu cibernetica. Ideea principală (care are un substitut sugestiv: Originea comportamentului adaptiv) este că orice mecanism adaptiv (de la organismele foarte simple și până la organizațiile complexe) trebuie să facă două lucruri: să-și rezolve problemele de zi cu zi și, periodic, să se restructureze. În cazul unei întreprinderi productive, de exemplu, aceasta trebuie
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
această lucrare are o importanță foarte mare și pentru dezvoltarea actuală a Științelor Complexității, constituind o dovadă certă a genezei acestor științe din și împreună cu cibernetica. Ideea principală (care are un substitut sugestiv: Originea comportamentului adaptiv) este că orice mecanism adaptiv (de la organismele foarte simple și până la organizațiile complexe) trebuie să facă două lucruri: să-și rezolve problemele de zi cu zi și, periodic, să se restructureze. În cazul unei întreprinderi productive, de exemplu, aceasta trebuie să producă în mod curent
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și, periodic, să dezvolte un nou produs sau să se reorganizeze în întregime. O astfel de organizație, care produce cu succes produsele obișnuite, dar și dezvoltă o serie de noi produse care le impune pe piață este posibil să fie adaptivă. Această concepție îl duce pe Ashby la ideea de auto-organizare și chiar formulează o legitate referitor la aceasta: „Orice sistem dinamic determinat supus unor legi neschimbate, dezvoltă „organe” care sunt adaptate la mediul său înconjurător”. Pentru acea vreme, o astfel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Mașinile de învățat, proiectele dezvoltate de Pask au constituit un imbold în dezvoltarea de mai târziu a inteligenței artificiale și roboticii. În 1958 Pask produce un sistem de învățare denumit SAKI, care era, după expresia sa, o „mașină de învățare adaptivă”. Interesul său pentru învățarea automată a fost continuat și dezvoltat până în zilele noastre, când învățarea virtuală (e-learning) se dezvoltă pe baza principiilor fundamentale stabilite în lucrările sale. Remarcabilă ca deschidere și conținut de idei, conferința lui Gordon Pask, „Mecanizarea proceselor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Pask în această conferință, în diferite laboratoare științifice din lume au început programe de cercetare în domeniile învățării umane, dezvoltării simulării pe calculator și a altor modele ale proceselor de învățare, studiul interacțiunilor în grupurile sociale mici și dezvoltarea sistemelor adaptive de control care, la rândul lor, au dus la înregistrarea unor importante progrese în comunicarea de grup, învățare și rezolvarea problemelor. În 1951 Pringle stabilise deja analogia existentă între evoluție și specializare, pe de o parte, și învățarea umană și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
se adapta la mediu și a evolua până acolo încât să creeze o nouă coerență și ordine între componentele sale sau între sistem și mediu, proprietate denumită coevoluție. Un sistem complex capabil de adaptare și coevoluție se mai numește Sistem Adaptiv Complex și reprezintă obiectul de studiu al științelor complexității sau, cel puțin, a unei mari părți a acestora. Dacă până la jumătatea anilor ’80 ai secolului XX, științele complexității și conceptul de bază al acestora, sistemul adaptiv complex erau privite cu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
se mai numește Sistem Adaptiv Complex și reprezintă obiectul de studiu al științelor complexității sau, cel puțin, a unei mari părți a acestora. Dacă până la jumătatea anilor ’80 ai secolului XX, științele complexității și conceptul de bază al acestora, sistemul adaptiv complex erau privite cu rezervă de știința oficială, un șir de oameni de știință și evenimente remarcabile au contribuit decisiv la afirmarea și dezvoltarea explozivă a unui domeniu științific considerat de către unii autori ca fiind definitoriu pentru întreaga știință a
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
spune astăzi cu certitudine că există o singură Știință a Complexității, ci mai multe teorii ce provin din zone diferite ale științei, dar care au în comun faptul că abordează, din unghiuri de vedere diferite și cu metode distincte, sistemul adaptiv complex. Deși nu toți contributorii la această întreprindere științifică recunosc acest lucru în mod explicit, filiația Științelor Complexității se regăsește clar în Teoria Generală a Sistemelor, dezvoltată de Ludwig von Bertalanffy în anii ’40 și în cibernetica de ordinul întâi
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
discipline științifice „sistemice”, care au abordat același obiect de studiu, și anume sistemul complex. E. Milterton-Kelly (2003) distinge, într-o retrospectivă privind dezvoltarea Științelor Complexității, cel puțin șase componente importante ale devenirii ca știință a acestora: i) concepția despre sistemul adaptiv complex și complexitate dezvoltată la Institutul Santa Fe din New Mexico (S.U.A.) prin lucrările lui Stuart Kauffman (1993, 1995, 2000), John Holland (1995, 1998), Chris Langton și Murray GellMann (1994); ii) concepția lui Axelrod privind complexitate și cooperare în procesele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
care se includ diferitele tendințe apărute până în anul 2000 în acest domeniu, fără însă a reuși până acum să creeze o teorie unificatoare acceptată de toți cei care, într-un fel sau altul, dintr-o perspectivă sau alta, abordează sistemul adaptiv complex. Se acceptă astăzi tot mai des ideea că cibernetica nu este o singură știință, ci o metaștiință, din care a decurs in mod firesc grupuri de discipline științifice interdependente care au ca obiect comun de studiu sistemele complexe din
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cibernetică (cyberspațiu, cyberrisc, cyberdiagnostic, cyberbanking etc.). În raport cu noua definiție dată ciberneticii, se poate apoi introduce obiectul de studiul al acesteia, precum și metodele de abordare în vederea studierii acestui obiect. Evident că progresele înregistrate în diferite domenii care se ocupă de sisteme adaptive complexe își pun o amprentă pregnantă asupra metodelor de studiere a lor din perspectiva ciberneticii. Și în acest domeniu au intervenit mutații substanțiale în ceea ce privește natura metodelor de studiu promovate de știința ciberneticii. Se pot astfel evidenția două metode complementare care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și anume modelarea și simularea sistemelor studiate. Astfel, vorbim astăzi despre modelarea bazată pe ecuații și modelarea bazată pe agenți care nu numai că nu se exclud, dar se completează reciproc, astfel încât să permită o cunoaștere mai profundă a sistemului adaptiv complex. Simularea sistemelor cibernetice rămâne, de asemenea, o metodă de studiu foarte puternică datorită faptului că, prin intermediul acesteia, pot fi studiate comportamentele sistemelor cibernetice pe perioade de timp viitoare, discrete sau continue, ceea ce permite alegerea celor mai bune decizii viitoare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
că cu multe dintre domeniile cu care cibernetica a dezvoltat, în timp, legături reciproce, cum ar fi A-life, știința evoluționistă, știința cognitivă, inteligența artificială, teoria haosului etc. se realizează transferuri de metode de studiu, astfel încât obiectul de studiu comun, sistemul adaptiv complex, să poată fi studiat din multiple perspective. 2.1. O necesară redefinire a ciberneticii actuale În noul context al dezvoltării intense a științelor care se ocupă cu studiul sistemelor adaptive complexe, se pune întrebarea dacă și cum ar trebui
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
metode de studiu, astfel încât obiectul de studiu comun, sistemul adaptiv complex, să poată fi studiat din multiple perspective. 2.1. O necesară redefinire a ciberneticii actuale În noul context al dezvoltării intense a științelor care se ocupă cu studiul sistemelor adaptive complexe, se pune întrebarea dacă și cum ar trebui modificată definiția ciberneticii ca știință, astfel încât să fie relevat rolul său tot mai accentuat de metaștiință. O astfel de definiție ar trebui să includă, dacă nu toate, cvasitotalitatea aspectelor pe care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
context, ce se ocupă cu prelucrarea de informații și de control .... O caracteristica majora a Cibernetici este preocuparea cu construirea de modele și de aici se suprapune cu cercetarea operațională. Modelele cibernetice se pot de obicei distinge prin fiind ierarhice, adaptive și utilizează permanent buclele feedback .... Cibernetica în anumite moduri este ca știința organizației, cu accent special pe natura dinamică a sistemului, fiind organizat.” 10. Ernst von Glassersfeld [26] „Cibernetica, așa cum știm cu toții, poate fi descrisa in multe moduri. Cibernetica mea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
că nu-și pierde identitatea sa de știință sistemică, integratoare a unor cunoștințe din diferite domenii ale cunoașterii, dar contribuie și mai mult la accelerarea noii sinteze ce se realizează sub ochii noștri între diferitele științe preocupate de studiul sistemelor adaptive complexe privite din diferite unghiuri de vedere. Prin proprietățile sale intrinseci, sistemul cibernetic nu poate fi decât un sistem complex care se adaptează permanent la medii complexe, iar cunoașterea lui se poate face numai în măsura în care utilizăm toate metodele pe care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]