581 matches
-
despre rolul statului derivă din cea despre personalitate. „Axiomul de la care purcedem noi este noțiunea personalității” care „se determină prin ea însăși”, găsim în ms. 2257, inclus de Magdalena Vatamaniuc în acel inestimabil Fragmentarium, alcătuit „după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici”. Din această „cugetare fundamentală” (noi am zice azi „întreg”, „unicitate”, „concepție holistică” asupra personalității) „se vor dezvolta toate părțile cu o necesitate organică. Baza noțiunei statului este ființa caracteristică a personalității” (Eminescu, 1981, p. 129 și urm.). Statul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
că va fi al III-lea împărat. 20. ABNR. Fond Saint Georges, P. CLXXIV, D. 3, ff. 1-103. 21. Ibidem, ff. 145-215. 22. Diesbach, pp. 290-291. 23. Ibidem, pp.686-688; cf. Martha Bibescu, Jurnal berlinez '38. În românește, note și addenda de Dumitru Hîncu, București, Editura Vivaldi, 2001, p. 27. 24. Ibidem, p. 699. 25. ABNR. Fond Saint Georges, P. XCV, D. 2, ff. 2-67. 26. Ibidem, ff. 68-103. 27. Ibidem, ff. 104-117. 28. Diesbach, p. 483. 29. Vezi p. 59
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
neagră, nu a produs niciodată un scenariu mai pueril. Deznodământul e spectaculos, într-adevăr, dar e genul de inventivitate care-i strepezește cititorului dinții! Nu e singura ignorare a principiilor de care romancierul se face vinovat în această carte. În addenda la Casual Notes on the Mystery Novel, scris în 1949, Chandler dăltuiește în piatră o cerință pe care, în ultima sa scriere, o încalcă de mai multe ori: Întâmplările amoroase slăbesc întotdeauna romanul polițist pentru că introduc un tip de suspans
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
decesul sau, William Schaw, gardianul pivnițelor regale scoțiene și un nobil din suita ducelui Lennox i-a luat inima și i-a dus-o regelui Iacob. <footnote Național Archives of Scotland, Calendar of State Papers Foreign, Elizabeth: January-June 1583 and addenda, Volume 17 1913, no. 362, 9 June 1583 footnote> Regele, profund marcat de moartea companionului sau, i-a dedicat acestuia post mortem un poem intitulat Ane Tragedie of a Phoenix, în care îl compară pe duce cu o frumoasă pasăre
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
parte din numele președintelui Asociației, ca semn al succesiunii spirituale. Stefan Arteni a primit marele premiu al Ministerului Afacerilor Externe al Japoniei în 1996 și în 2005, și marele premiu al Consulului General al Japoniei la Los Angeles în 2002. ADDENDA 1. Triumful capodoperei Gîndirea oficială, căzută în patima ideologizării și a intereselor de grup, poartă război cu capodopera. Faptul decurge din confuzia regretabilă a valorilor, fenomen provocat cu intenție în modernitate și, mai cu seamă, în postmodernism, din dorința unui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din arhivă și scrisori; în ambele cazuri, deopotrivă pe bibliografia de specialitate a istoriei religiilor în secolul XX; nu are, firește, pretenția de a fi exhaustiv, ci redă cât de cât satisfăcător imaginea bipartită a celor două traiectorii intersectate periodic. Addenda, în prima parte, conține traducerea din suedeză a câtorva articole publicate de Wikander în presa suedeză despre opera științifică și literară a lui Eliade. Celelalte două părți conțin traducerea altor scrisori inedite, primite sau trimise de Wikander, respectiv Eliade, provenind
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
transforme și topească în Noaptea de Sânziene, Eliade își spunea: „Evident, tragedia legionară va juca rolul esențial, dar nu trebuie să uit că România întreagă trebuie să fie prezentă în romanul meu” - cf. Viață nouă, Jurnalul literar, București, 1999, în addenda intitulată „Jurnalul romanului Viață nouă”, p. 203. Vezi și Eliade-Wikander III, pp. 112-113, nota20. 2. Eliade folosește aceeași expresie într-o notă extensiv analitică și justificativă din Jurnal: „...este un «roman-roman», adică se poate citi, în timp ce critica și elita literară
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Nicolas, Panné, Jean-Louis, Paczkowski, Andrzej, Bartosek, Karel, Margolin, Jean-Louis, Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune, cu colaborarea lui Rémi Kauffer, Pierre Rigoulot, Pascal Fontaine, Yves Santamaria și Sylvain Boulouque, Humanitas, Fundația Academia Civică, București, 1998; volumul conține și o Addenda, alcătuită sub egida Fundației Academia Civică, autori: Romulus Rusan, Gheorghe Onișoru, Dennis Deletant, Marius Oprea, ștefan Marițiu (pp. 727-776). Deletant, Dennis, România sub regimul comunist, traducere de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București, 1997. Deletant, Dennis, Teroarea comunistă În România
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
manibus, re aptă ad maleficium commictendum et perpetrandum, contra et adversus dominam Mariam, uxorem Chiari Bettini dicti populi et cum dicto lapide percuxit dictam dominam Mariam una percussione în brachio sinistro cum livore, et non contentus predictis șed mala malis addendo, cum quadam pala lignea quam habebat în manibus, intravit domum dicti Chiari, ubi erat dictă domină Maria eius uxor, et cum dictă pala percuxit eam una percuxione în căpițe ipsius domine Mărie cum tumefactione et livore, ac etiam calcitrando percuxit
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Moartea tragediei. Către o teorie a romanului- melodramă / 51 2.2. "Teatrul" e în altă parte. Un debut ratat / 96 Capitolul 3. Scenete și fantezii. Mici scrieri morale / 123 3.1. "O dragoste florentină". Povestea fără sfârșit / 127 3.2. "Addenda" la un repertoriu de situații dramatice / 138 Capitolul 4. "Romanul care mă citește pe mine". Descoperirea unei metode / 159 4.1. Toate romanele într-unul singur: textul-oglindă / 169 4.1.1. Percepție și amintire. Psihologia personajului un principiu de compoziție
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a "eroului" lovinescian. Înainte de orice, teatralizarea narațiunii se realizează, la fel, tot prin procedeul povestirii "în ramă", datorită căruia naratorul își prezervă privilegiul de martor-spectator (pretins obiectiv, fiindcă neimplicat) al unui episod dramatic trăit (și povestit) de altcineva. 3.2. "Addenda" la un repertoriu de situații dramatice În Remușcarea, de pildă, scenariul e identic, cu diferența că prietenul naratorului propriu-zis (nemaifiind scriitor, ca Leon, ci pictor) nu "citește" dintr-un jurnal, dar relatează prin viu grai (cu o "străină gură") o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
eu aș fi cercetat arta greco-budistă colecționată În muzeul din Lahore” - cf. „La granița Afganistanului”, În India. 162. Prin rapoartele corespondentului său Eugène Jacquet, În Journal Asiatique din 1835-1839, Începând cu relatări despre descoperirile lui Court (cf. Studiul introductiv și Addenda). 163. Această echivalare hazardată (și În cele din urmă exactă) Între scr. st¿pa și engl. cupolas și topes sau fr. cupoles sau topes este frecventă nu numai la Honigberger, ci În toată literatura de călătorie a acelor ani. Termenul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
-M. Lafont, Ranjit Singh, p. 113, pl. 231. Originalul figurează acum În Panjab State Archives (Acc. no. 279). 349. În original: Grunth. 350. Micul poem nu are nici titlu, nici autor; e posibil să fi fost scris chiar de Honigberger. Addenda tc "Addenda " În Addenda am cuprins câteva documente relevante pentru biografia și scrierile lui Honigberger: Addendum I cuprinde un fragment dintr-un raport al Institut de France către Allard cu privire la explorările arheologice din Afganistan, Panjab și Kashmir. Addendum II cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ranjit Singh, p. 113, pl. 231. Originalul figurează acum În Panjab State Archives (Acc. no. 279). 349. În original: Grunth. 350. Micul poem nu are nici titlu, nici autor; e posibil să fi fost scris chiar de Honigberger. Addenda tc "Addenda " În Addenda am cuprins câteva documente relevante pentru biografia și scrierile lui Honigberger: Addendum I cuprinde un fragment dintr-un raport al Institut de France către Allard cu privire la explorările arheologice din Afganistan, Panjab și Kashmir. Addendum II cuprinde traducerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
p. 113, pl. 231. Originalul figurează acum În Panjab State Archives (Acc. no. 279). 349. În original: Grunth. 350. Micul poem nu are nici titlu, nici autor; e posibil să fi fost scris chiar de Honigberger. Addenda tc "Addenda " În Addenda am cuprins câteva documente relevante pentru biografia și scrierile lui Honigberger: Addendum I cuprinde un fragment dintr-un raport al Institut de France către Allard cu privire la explorările arheologice din Afganistan, Panjab și Kashmir. Addendum II cuprinde traducerea unor pasaje despre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a studiilor despre monumentele funerare budiste, să arătăm că Înaintea lui Elphinstone (1779-1859), În 1835, Honigberger a definit chiar mai exact, și de asemenea de la fața locului, monumentele „afgane”. E drept, primele mărturii sunt cele din corespondența Încă inedită (vezi Addenda); la fel, e notabilă omonimia topes = cupolas, prezentă În propria-i descriere a Împrejurărilor descoperirii. St¿pa budist de la Manikyala 1 și monumentele similare de la Bamiyan nu au interesat alți călători, pentru motivul unic și suficient că nu se puteau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
traseul din Pekin spre Kashmir 5. ...și Îngroparea fachirului Haridastc "...și Îngroparea fachirului Haridas" Honigberger nu e mai puțin un observator extraordinar. Cel dintâi care Îi recunoaște diferitele calități Într-un portret convingător este Eugène Jacquet (vezi textele traduse În Addenda). Nu s-a sesizat Încă insistența particulară cu care se interesează de yoghini, atât de cei pe care i-a cunoscut direct, cât și de acel faimos (Într-un cerc prea restrâns până acum) Haridas, prototipul unor reverii europene În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
provocărilor modernității la care era supusă Ecclesia. În acest sens, se impunea extinderea studiilor dedicate relației dintre autoritatea eccleziastică și autoritatea intelectuală, fără a modifica articulațiile majore ale volumului, păstrându-se, astfel, nucleul său germinativ. În plus, am lărgit corpusul addendei teologice, prin cuprinderea unor figuri reprezentative ale elitei, care vin în prelungirea studiului istoriei intelectuale românești interbelice și a raportului dintre intelectualitate și Biserică. Totodată, studiul asupra elitei românești nu avea cum să ocolească și abordarea unor aspecte specifice ale
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Trésor ou détritus"). 55 Apud Gheorghe Vrabie, studiu introductiv la Vasile Alecsandri, Opere, III, Poezii populare, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Editura Academiei, București, 1978, p. 51. 56 M. Eminescu, Opere, V, Poezii postume. Anexe. Note și variante. Exerciții & Moloz. Addenda & Corrigenda. Apocrife. Mărturii. Indice, ediție îngrijită de Perpessicius, Editura Academiei, București, 1958, p. 635. 57 G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, V, Fundațiile Regale pentru Literatură și Artă, București, 1936, p. 74. 58 Ibidem, p. 53. Pentru un comentariu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cuvine să fie, pe cît posibil, clar și scurt. De pildă: P. PAPINI STATI ACHILLEIS RECENSVIT ALDO MARASTONI BSB B. G. TEUBNER VERLAGSGESELLSCHAFT 1974 sau: FLAVII SOSIPATRI CHARISII ARTIS GRAMMATICAE LIBRI V EDIDIT CAROLUS BARWICK EDITIO STEREOTYPA CORRECTIOR EDITIONIS PRIORIS ADDENDA ET CORRIGENDA COLLEGIT ET ADIECIT K. KÜHNERT LIPSIAE IN AEDIBVS B. G. TEVBNERI MCMLXIV Titlul operei este precedat de numele autorului, În cazul genitiv. Nu există un raport sintactic Între titlul operei și numele editorului: ar fi fost o eroare
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de capitol, schiță / 51 2.1. Rezumatul: povestire fără narator / 52 2.2. Rezumat, repovestire și didactica literaturii / 58 2.3. Gradul zero al intermedierii în Caietele lui Henry James / 62 2.4. Titlurile de capitol rezumative / 72 2.5. Addenda și excurs: schimbarea timpului verbal în povestirile ilustrate / 81 3. O nouă abordare a definiției situațiilor narative tipice / 85 3.1. Elementele constitutive ale situațiilor narative tipice: persoană, perspectivă, mod / 87 3.1.1. Opoziția I (persoană): referință la persoana
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
oferi decît o schemă elementară. Soluțiile propuse sînt formulate intenționat într-o manieră provizorie. Principalul lor scop este acela de a încuraja o examinare mai amănunțită a acestor fenomene, care pînă acum s-au bucurat de atenție redusă. 2.5. Addenda și excurs: schimbarea timpului verbal în povestirile ilustrate După finalizarea acestui capitol mi-am dat seama de existența unei contribuții importante la dezvoltarea acestui subiect. În articolul său "Teze privind timpurile din limba germană", Otto Ludwig atrage atenția asupra faptului
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
parodiei. Două sau mai multe texte pot coexista liniștite fără a avea nimic în comun cu parodia. În cazul intertextualității parodice, textul parodiat este atât de atent selecționat încât să fie recepționat ca atare de cititor, nu interpretat ca o addenda. Nu lipsesc nici umorul, nici asumarea ludicului; parodia este o convenție acceptată, la început în joacă (și) de cititor, pentru ca mai târziu să se atingă dimensiunea seriozității interpretative. Astfel încît cea de-a doua perspectivă asupra parodiei pe care o
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
1995, 39; Sorin Preda, Gramatica tranziției: Nicolae Iliescu, „Distribuția a fost următoarea”, L, 1996, 6; Valeriu Cristea, „Iată cartea care îmi place”, CC, 1996, 3; Eugen Simion, Despărțirea de postmodernism, L, 1996, 19; Cărtărescu, Postmodernismul, 439-444; Bogdan Popescu, A reciti Addenda, CC, 2001, 12; Cristea-Enache, Concert, 196-199; Popa, Ist. lit., II, 918-919; Gheorghe Cușnarencu, Abatorul personajelor literare, „Magazin”, 2002, 2 mai; D.R. Popescu, „Depășirea interzisă”, „Cronica română”, 2002, 28 mai. M.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
devin purtători ai unor valori, idei, atitudini supraindividuale. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau o temă în drama pentru care ai optat Arhetipul eroului dramatic modern este schițat de către Camil Petrescu în Addenda. În opinia sa, „Personajul autentic al dramei absolute este un om de specie nouă, capabil de crize de conștiință, de ordin cognitiv, nu moral“. Acest punct de vedere al drama turgului poate fi susținut prin argumente multiple. Mai întâi, personajele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]