183 matches
-
grade de libertate: Exemplu: aerul este un amestec format aproape numai din gaze biatomice, ~78 % azot (N) și ~21 % oxigen (O), și, în condiții normale se comportă aproape ca un gaz perfect. Ca urmare, valoarea teoretică a coeficientului de transformare adiabatică pentru aer este 1,4 , valoare care corespunde bine cu cea măsurată experimental, de circa 1,403 (v. tabelul). În cazul gazelor reale (și teoria admite și pentru gazul ideal), ambele formula 7 și formula 8 cresc cu temperatura. În acest caz
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
1,4 , valoare care corespunde bine cu cea măsurată experimental, de circa 1,403 (v. tabelul). În cazul gazelor reale (și teoria admite și pentru gazul ideal), ambele formula 7 și formula 8 cresc cu temperatura. În acest caz coeficientul de transformare adiabatică poate să nu mai fie constant cu temperatura. Și pentru gazul ideal este valabilă relația lui Robert Mayer, însă aceasta nu garantează că coeficientul de transformare adiabatică va fi constant cu temperatura. Valorile bazate pe aproximații, în special pe relația
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
ambele formula 7 și formula 8 cresc cu temperatura. În acest caz coeficientul de transformare adiabatică poate să nu mai fie constant cu temperatura. Și pentru gazul ideal este valabilă relația lui Robert Mayer, însă aceasta nu garantează că coeficientul de transformare adiabatică va fi constant cu temperatura. Valorile bazate pe aproximații, în special pe relația lui Robert Mayer, în unele cazuri, de exemplu la curgerea prin tuburi, pot să nu fie suficient de exacte. În aceste cazuri se recomandă folosirea valorilor experimentale
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
se recomandă folosirea valorilor experimentale. O valoare riguros exactă a raportului formula 31 poate fi calculată determinând formula 8 din relația: Valorile formula 7 se găsesc de obicei în tabele, însă valorile formula 8 trebuie calculate din relația de mai sus. Coeficientul de transformare adiabatică permite stabilirea unei importante relații pentru procese izentropice (sau "izo"entropice) cvasistatice, reversibile, adiabatice, la comprimarea unui gaz ideal și "perfect caloric". Sub formă diferențială relația este: care prin integrare duce la expresia: Forma diferențială justifică denumirea de „coeficient” a
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
calculată determinând formula 8 din relația: Valorile formula 7 se găsesc de obicei în tabele, însă valorile formula 8 trebuie calculate din relația de mai sus. Coeficientul de transformare adiabatică permite stabilirea unei importante relații pentru procese izentropice (sau "izo"entropice) cvasistatice, reversibile, adiabatice, la comprimarea unui gaz ideal și "perfect caloric". Sub formă diferențială relația este: care prin integrare duce la expresia: Forma diferențială justifică denumirea de „coeficient” a noțiunii, iar cea integrată denumirea de „exponent”, însă denumirea de „indice” nu are nicio
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
și "perfect caloric". Sub formă diferențială relația este: care prin integrare duce la expresia: Forma diferențială justifică denumirea de „coeficient” a noțiunii, iar cea integrată denumirea de „exponent”, însă denumirea de „indice” nu are nicio justificare. Folosirea termenului „izentropic” în loc de „adiabatic” în definirea noțiunii este valabilă doar pentru gazul perfect, unde transformarea izentropică este identică cu transformarea adiabatică.
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
denumirea de „coeficient” a noțiunii, iar cea integrată denumirea de „exponent”, însă denumirea de „indice” nu are nicio justificare. Folosirea termenului „izentropic” în loc de „adiabatic” în definirea noțiunii este valabilă doar pentru gazul perfect, unde transformarea izentropică este identică cu transformarea adiabatică.
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
este că în zone se desfășoară curenți ascendenți, în timp ce în centuri se desfășoară descendent. Atunci când în aer au loc creșteri de amoniac, zonele se extind și se răcesc, formând nori denși și înalți. În centuri, însă, aerul coboară, se încălzește adiabatic, iar norii albi de amoniac de evaporă, devenind nori mai ușori și de culoarea neagră. Așezarea, lățimea și viteza jeturilor sunt remarcabil de stabile, astfel că, între anii 1980 și 2000, aspectul acestora nu s-a schimbat semnificativ. Însă, există
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]