668 matches
-
gaură, cavitate, văgăună, cotlon”, visl. vrá “colț”; urmează derivate ca vrană, sl. vrana; apoi vraniță “poartă de scânduri sau de nuiele împletite”, cu variantele vramniță, vragniță, vracniță, bg. vranița < vrata “ușă” etc. Vrancea este o formă substantivală derivată de la forma adjectivală și posesivă (m-ții) Vranč(ei). Basarabia. Cuvântul este discutat amplu de Hasdeu cu scopul de a demonstra originea lui ca nume al Munteniei, de la “dinastia Basarabilor”, și lipsa oricărei legături etimologice a lui cu tracii besi (p. 94 urm
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sógor „cumnat”, apat rs „cuscru” (tată tovarăș) - anyatárs á „cuscră” (mamă tovarăș). Lipsa genului la substantive este corelată cu lipsa genului la pronumele personale de persoana a treia singular și plural (ö „el, ea”, ök „ei, ele”) și la cuvintele adjectivale (egy ember „un om”, egy ház „o casă”; Az apa jó „Tatăl e bun” - Az anya jó „Mama e bună”). Toate celelalte limbi ale spațiului tracic au dezvoltat categoria genului în urma contactului cu latina, în manieră specifică și cu mijloace
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
categoria genului în urma contactului cu latina, în manieră specifică și cu mijloace proprii, deși etimologic convergente. Latina oferea modelul cu trei genuri: ventus „vânt”, filia „fiică”, nomen „nume”; la pron. interog. quis, quis, quid, ac. quem, quam, quid; la determinanți adjectivali: carus, cara, carum „drag”; unus, una, unum. Modelul a fost asimilat de limbile slave: bg. nos „nas”, glava „cap”, lițé „față”; pron. pers. 3: toi, tea, to, pl. te; determinanți adjectivali: drag, draga, drago; edin, edna, edno. Limbile albaneză și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
quis, quis, quid, ac. quem, quam, quid; la determinanți adjectivali: carus, cara, carum „drag”; unus, una, unum. Modelul a fost asimilat de limbile slave: bg. nos „nas”, glava „cap”, lițé „față”; pron. pers. 3: toi, tea, to, pl. te; determinanți adjectivali: drag, draga, drago; edin, edna, edno. Limbile albaneză și română au renunțat, ca și celelalte limbi romanice, la genul neutru: gardh, faqe - gard, față; aí, ajo „el, ea”, ata, ato „ei, ele”; madh, madhe - voinic, voinică; një „un, o” nu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acesta vecin. Crescuse, se afla la plinul Înfloririi ei, ca maică-sa altădată; - trecut și viitor, - viitor și trecut - În aceeași cuprindere a privirii. CÎnd ajunserăm acasă, fiica „Încîntată” de „intimitatea” micului bulevard (pentru prima dată auzii o asemenea Încărcătură adjectivală pentru un domeniu public), rosti: - Ce fericit trebuie să fiți: copacii, umbrarul acesta! Ana Își aprobă fiica, nu deslușii, dacă din automatism sau din convingere; fusese tăcută pînă atunci, era visătoare: cunoșteam perfect privirea aceea ușor pierdută, ce căuta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
capitolele 2 și 3, aducând și alte modificări nesemnalate Raportului final inițial. Chiar dacă rămân cosmetizări de detaliu și nu afectează substanța lucrării, acestea subminează totuși retorica "finalistă" pe care Raportul și-o arogă, deloc oportun, încă din titlu. Prezența atributului adjectival "final" relevă intenția de a închide orice dezbatere legitimă asupra naturii regimului comunism. 30 Concluzia "nelegitimității și criminalității" regimului comunist a fost deja avansată de către Sorin Ilieșiu în octombrie 2005 președintelui Traian Băsescu sub forma unui "Raport pentru condamnarea regimului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vol. I-II, Editura Meridiane, București, 1987. DA, tom. II, part. I, p. 174, sub voce „frențe”. Alte forme: frență, frenție, freanț, sfreanț, sfrenție, sfrinție, sfrențe, frențuș etc. Apare În Carte românească de Învățătură, Iași, 1646, p. 129, sub forma adjectivală „frențit”. Erdélyi magyar szótörténeti tár, vol. IV, București, 1984, pp. 404, 407-408. Ibidem, pp. 407-408, sub voce „francos”, „francu”, „francus”. Jean Meyer, L’Europe des Lumières, Éditions Horvath, Le Coteau, 1989, p. 61. Opinie Împărtășită de Jean Meyer, ibidem. Vezi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
62 Reprezintă oare arabele tipuri adevărul ? Primul se referă la ceea ce se înțelege de obicei prin filozofie, în timp ce ultimul se referă la "mitul" religios și la poezie. Acesta din urmă ar putea fi numit mai degrabă "adevărat" decât "adevăr". Calitatea adjectivală ar exprima deosebirea în ceea ce privește centrul de greutate : arta este substantival frumoasă si atributiv adevărată (adică nu este în conflict cu adevărul). În poemul său Ars Poetica (Arta poetică), MacLeish încearcă să împace cerințele frumuseții literare și ale filozofiei prin formula
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
1. Acordul numeralului 4.1.1. Fenomenul caracteristic din morfologia numeralului cardinal este extinderea folosirii invariabile a numeralelor compuse cu doi/două, pentru care se impune forma masculină: doisprezece, (popular) doișpe, douăzeci și doi etc.14 Acestea apar în folosirea adjectivală a numeralului, în situații care ar impune acordul cu forma feminină: doisprezece zile (Pro TV, 26.X.2007), doisprezece grade la Arad [...], doisprezece grade la Timișoara (B1 TV, 22.XI.2007), doisprezece episoade (OTV, 4.III.2008), locuitorii a doisprezece
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
4.1.2. Foarte interesant este fenomenul invers, de folosire a formei feminine a numeralului acolo unde ar trebui să apară masculinul 15. În această situație se găsesc de multe ori compusele cu unu/una și doi/două, în utilizare adjectivală (sau în interiorul unui numeral compus): douăzeci și una de grame (Prima TV, 13.III.2008), patruzeci și una de procente (Radio România Actualități, 5.III.2008), suntem douăzeci și una de milioane (TVR 1, 14.III.2008), avem o mie și una de lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
Național TV, 1.III.2008), cel de-al doilea film, al douăzeci și douălea al seriei (Kiss FM, 1.XI.2007). Forma se poate explica prin analogie și prin dificultatea de a controla flexiunea în interiorul numeralului. 4.2. Acordul participiului adjectival (sau al adjectivului) 4.2.1. În limba română actuală a fost constatată tendința de pierdere a acordului în caz la genitiv-dativ al adjectivului și participiului adjectival care determină un substantiv feminin singular (având o formă diferită de cea de
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
și prin dificultatea de a controla flexiunea în interiorul numeralului. 4.2. Acordul participiului adjectival (sau al adjectivului) 4.2.1. În limba română actuală a fost constatată tendința de pierdere a acordului în caz la genitiv-dativ al adjectivului și participiului adjectival care determină un substantiv feminin singular (având o formă diferită de cea de nominativ), mai ales în situațiile în care adjectivul nu stă lângă substantivul pe care îl determină (Avram 1997: 360−361). Fenomenul privește în primul rând participiul (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
analogică) la tendințele cunoscute: extinderea genitiv-dativului feminin în -ei sau a formelor de feminin ale numeralelor. Materialul cercetat a confirmat ideea că lipsa acordului la genitiv-dativ nu se produce decât extrem de rar la adjective, fiind însă aproape generalizată pentru participiile adjectivale. Corpusul oral a permis observarea unor tendințe manifestate mai puțin în scris, pentru că se datorează influenței registrului colocvial (de exemplu, folosirea extinsă a prepoziției pe). 1 Contractul dintre Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" și Consiliul Național al Audiovizualului
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
aprinse. Cum îi dete lumina-n ochi, Stavrache începu să cânte popește. (I.L. Caragiale, În vreme de război) 1. Menționează modul de formare a cuvintelor: paznicii, răsufla. 2.Explică prezența punctelor de suspensie din discursul fratelui. 3.Transcrie un epitet adjectival și unul adverbial. 4.Precizează două moduri de expunere prezente în fragmente. 5.Încadrează fragmentele în momentele subiectului. 6.Evidențiază legătura dintre cadrul natural și trăirile personajelor. 7.Ilustrează două trăsături ale prozei realiste/ naturaliste. 8.Interpretează titlul nuvelei, în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
DOOM1, maia), niznai, prostil, sepia, solo, tipo, trotteur, țurlu-burlu. Modificările de încadrare morfologica sunt de diverse tipuri: consemnarea unor adjectivizări ale substantivelor mai vechi sau mai noi: auto, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, dictando, guarani, sepia, solo, tipo; consemnarea uzului adjectival al unor adverbe/locuțiuni adverbiale: ad-interim/ad interim, ad libitum, ad litteram, ad valorem, a fortiori, a fresco, a giorno, angro, aparte, buzău, coz, dinainte, dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, incognito, niznai, țurlu-burlu2; consemnarea unor adverbializări ale adjectivelor invariabile: aievea
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Tot în limbajul argotic se folosește și mai recentul nașpa, antonimul lui mișto, și el invariabil, forma extinsă de la folosirea adverbiala (a lua pe nașpa, a sta pe nașpa, a intra pe nașpa, contracte date pe nașpa etc.) la cea adjectivala (meci nașpa, emisiune nașpa)6. Atât mișto, cât și nașpa admit și antepunerea în exprimări exclamative: Mișto carte!, Nașpa poezie!. Întrucât formă fonetica nu le permite nu pot prelua articolul substantivului: *Miștoul site românesc, *Nașpaul site românesc, în schimb dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
ecosez, uni), muzica (aperto, forțe, solo), alimentație (al dente, espresso, farin, natur, pane). Sunt adjective categorizante/restrictive, cu o topica fixă (sunt postpuse), inapte să preia articolul. Din franceză a fost preluat și un numar restrâns de expresii utilizate și adjectival în română adjectival. Topica acestora este obligatoriu postpunerea, iar inventarul de regenți este extrem de limitat, uneori restrâns la un singur lexem: à la greque (ciorbă ~), à la légère (tratare ~), à la russe (salată ~), bouche-à-bouche (respirație ~), en détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
aperto, forțe, solo), alimentație (al dente, espresso, farin, natur, pane). Sunt adjective categorizante/restrictive, cu o topica fixă (sunt postpuse), inapte să preia articolul. Din franceză a fost preluat și un numar restrâns de expresii utilizate și adjectival în română adjectival. Topica acestora este obligatoriu postpunerea, iar inventarul de regenți este extrem de limitat, uneori restrâns la un singur lexem: à la greque (ciorbă ~), à la légère (tratare ~), à la russe (salată ~), bouche-à-bouche (respirație ~), en détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere ~), prêt-à-porter (colecție ~), terre-à-terre
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
inventarul de regenți este extrem de limitat, uneori restrâns la un singur lexem: à la greque (ciorbă ~), à la légère (tratare ~), à la russe (salată ~), bouche-à-bouche (respirație ~), en détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere ~), prêt-à-porter (colecție ~), terre-à-terre (personaj ~), tête-à-tête (întâlnire ~). Funcționează, de asemenea, adjectival și o serie de locuțiuni împrumutate din italiană, în domeniul artelor: a capella (interpretare ~), a fresco (pictură ~), a piacere (interpretare ~), a tempo (interpretare ~), care au întotdeauna topica postpusa. 3.5. Adjective invariabile glotonime și etnonime În dicționare există și câteva
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
În prezent, limbajul tinerilor este foarte bogat în englezisme din diverse domenii, cu utilizări variate, cu un inventar în continuă creștere. Consultarea unor publicații pentru tineri ("Cool Girl", "Popcorn") a ajutat la întocmirea unui inventar de termeni în engleză, folosiți adjectival în română: army (stil ~), bright (vopsea de păr în nuanțe ~), clear (șampon), college (vestimentație ~), cool (tunsoare ~), cozy (povești ~), crazy (figură ~), fancy (atitudine ~), fashionable (bentița ~), fresh (aer ~), funny (cizme ~), horrible (îmbrăcăminte ~), horror (pantaloni ~), junky (adolescenți ~), kinky (zona ~), nice (haine ~), spanky (pelerina
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
sau adjectiv+adjectiv), care sunt întotdeauna invariabile (deși, în cazul adjectivelor compuse nume de culori, unele adjectivele care intră în structura creației invariabile, folosite singure, sunt variabile). La acestea se adaugă adjectivele invariabile obținute în urmă trunchierii și substantivele folosite adjectival în limbajul argotic. 5.2. Tendința de apropiere a unor adjective invariabile de clasele cu flexiune regulată Se constată, pe de o parte, o tendință de lărgire a inventarului adjectivelor invariabile, după tiparul englezei, unde adjectivele sunt în totalitate invariabile
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
mai vechi, dar încă utilizate; b) adjective nume de culori (simple și compuse); c) adjectivele terminate în -ce; d) adjectivele neologice de proveniență franceză și italiană, invariabile și în limba de origine, precum și expresii din franceză și din italiană folosite adjectival; e) adjectivele invariabile glotonime și etnonime; f) compusele neologice savante din latină; g) adjectivele invariabile rezultate în urmă trunchierii; h) creațiile invariabile cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului; i) adjectivele din limbajele de specialitate; j) adjective invariabile și substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
adjectivele invariabile glotonime și etnonime; f) compusele neologice savante din latină; g) adjectivele invariabile rezultate în urmă trunchierii; h) creațiile invariabile cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului; i) adjectivele din limbajele de specialitate; j) adjective invariabile și substantive utilizate adjectival în limbajul argotic și în cel al tinerilor. Analiza fiecărei subclase în parte, precum și interpretarea anchetelor aplicate au condus la întocmirea unei ierarhii în funcție de gradul de invariabilitate. Astfel, există atât la nivelul clasei adjective cu grade diferite de invariabilitate, cât
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Rădulescu (2007) −, ci cu intenția de a oferi o imagine asupra productivității foarte mari a acestui tipar. 10 Pentru detalii, vezi lista de surse la Dediu et al. (2004, 2005). 11 Pentru întocmirea inventarului de adjective invariabile și substantive folosite adjectival au fost consultate: Croitoru Bobârniche (1996) și Volceanov, Volceanov (1998). --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
compuse antepuse acestui, acestei, acestor: împotriva acestei lumi (CLR) cu puterea acestei societăți (CLR) asupra acestei povești (CLR) în direcția combaterii acestor legende și mituri (CORV) cucerirea acestui oraș fiind prima victorie a opoziției antitalibane (CORV). Numărul mic al formelor adjectivale în postpunere se explică și prin tendința de pierdere a mărcilor cazuale de genitiv-dativ; astfel, pe lângă situațiile în care adjectivul demonstrativ apare acordat cu nominalul-centru, se întâlnesc în corpusul analizat și exemple în care adjectivul postpus se folosește neacordat 10
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]