1,765 matches
-
format din copii de gen feminin cu istoric de abuz și neglijare, Tan, Tony Xing149 a identificat trei aspecte semnificative care au influențat negativ reușita adopției: competențele sociale scăzute chiar și după ce au petrecut în medie 6 ani în familiile adoptive, performanțe școlare și în activități extracuriculare scăzute, comportamentele de respingere a mamelor adoptatoare. Adopția copiilor cu dizabilități și boli cronice. Și în cazul adopției copiilor cu dizabilități și boli cronice, studiile oferă rezultate foarte diferite. Rosenthal și Groze 150, respectiv
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
speciale Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Fitzgerald, 1985, UK Si-a propus să evalueze: apariția circumstanțelor care periclitează evoluția în procesul de adopție existența unor informații critice necunoscute de asistenții sociali sau familiile adoptive deficiențe în evaluarea capacității sau a gradului de pregătire a familiei sau a copilului pentru stabilitea unei relații de atașament studiu realizat asupra unui număr de 477 de cazuri de adopție a unor copii cu nevoi speciale; dintre acestea 43
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în acest proces: părinți biologici, copii adoptați, părinți adoptatori. Rațiunea pentru care am ales să ne oprim și asupra părinților biologici, este aceea că, în cazul adopțiilor deschise, într-o măsură mai mare sau mai mică, ei interacționează cu familia adoptivă influențându-i adaptarea. În prezent în România, adopția deschisă nu este o procedură prevăzută legal și cu atât mai puțin o procedură acceptată de către potențialii adoptatori. Considerăm că acest lucru este cauzat în special de lipsa de informare adecvată a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sentimentul de incertitudine și durere 156. Alți autori consideră că, părinții biologici în adopția deschisă își asumă cu mai multă responsabilitate decizia de a renunța la drepturile parentale fiind direct implicați în procesul de încredințare; în același timp cunoscând familia adoptivă, mama biologică dezvoltă mai ușor strategii care să o ajute să facă față sentimentului de pierdere, să-și gestioneze tristețea și durerea 157 și să se împace cu sine în urma plasării copilului 158. Majoritatea studiilor empirice tind să confirme beneficiile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
diferite forme și cu diferite valențe, aducând în anumite situații bucurie, în altele întristare. Potrivit autorilor, percepția psihologică pozitivă a copiilor biologici se intensifică pe măsură ce gradul de deschidere a adopției și relațiile dintre cele două familii, cea biologică și cea adoptivă, se amplifica. Mai mult Grotevant și McRoy 160 într-un amplu studiu longitudinal, derulat în perioada 1987-1992, arătau că părinții biologici în adopția deschisă, dezvoltă o relație sigură, de încredere, prin contactul direct sau indirect cu familia adoptivă, acceptă și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și cea adoptivă, se amplifica. Mai mult Grotevant și McRoy 160 într-un amplu studiu longitudinal, derulat în perioada 1987-1992, arătau că părinții biologici în adopția deschisă, dezvoltă o relație sigură, de încredere, prin contactul direct sau indirect cu familia adoptivă, acceptă și respectă mai ușor drepturile familiei adoptive în raport cu copilul și totodată își dezvoltă sentimente pozitive în raport cu propriul lor rol jucat în viața copilului și nu resimt gelozie sau relație de competiție între ei și părinții adoptatori 161. Rezultate în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și McRoy 160 într-un amplu studiu longitudinal, derulat în perioada 1987-1992, arătau că părinții biologici în adopția deschisă, dezvoltă o relație sigură, de încredere, prin contactul direct sau indirect cu familia adoptivă, acceptă și respectă mai ușor drepturile familiei adoptive în raport cu copilul și totodată își dezvoltă sentimente pozitive în raport cu propriul lor rol jucat în viața copilului și nu resimt gelozie sau relație de competiție între ei și părinții adoptatori 161. Rezultate în favoare adopției deschise au identificat și Cushman, Kalmuss
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
viața copilului și nu resimt gelozie sau relație de competiție între ei și părinții adoptatori 161. Rezultate în favoare adopției deschise au identificat și Cushman, Kalmuss și Pearila 162. Potrivit lor menținerea unei legături constante a mamelor biologice cu familia adoptivă, fie directe, fie mediate este asociată cu rezultate pozitive, de lungă durată, pentru mamele biologice. Mai mult posibilitate mamelor biologice de a alege, ele însele, o familie adoptivă pentru propriul copil accentuau trăirile lor pozitive. Lipsa legăturii mamelor biologice cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
162. Potrivit lor menținerea unei legături constante a mamelor biologice cu familia adoptivă, fie directe, fie mediate este asociată cu rezultate pozitive, de lungă durată, pentru mamele biologice. Mai mult posibilitate mamelor biologice de a alege, ele însele, o familie adoptivă pentru propriul copil accentuau trăirile lor pozitive. Lipsa legăturii mamelor biologice cu familia adoptivă și, mai ales, lipsa informațiilor despre copilul dat spre adopție cauzează trăiri traumatizante părinților biologici 163, trăiri imposibil de șters, asociate cu o nevoie permanentă de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
directe, fie mediate este asociată cu rezultate pozitive, de lungă durată, pentru mamele biologice. Mai mult posibilitate mamelor biologice de a alege, ele însele, o familie adoptivă pentru propriul copil accentuau trăirile lor pozitive. Lipsa legăturii mamelor biologice cu familia adoptivă și, mai ales, lipsa informațiilor despre copilul dat spre adopție cauzează trăiri traumatizante părinților biologici 163, trăiri imposibil de șters, asociate cu o nevoie permanentă de a primi informații despre copilul adoptat. Winkler și Keppel 164 semnalau și ei prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mame biologice care și-au plasat copilul spre adopție ținând cont de procesul de înfăptuire a adopțiilor și de gradul de deschidere a adopțiile. pentru procesul de adopție au fost evidențiate două componente: ajutorul oferit mamelor biologice să aleagă familia adoptivă și întâlnirea cu cuplul adoptiv gradul de deschidere a fost măsurat prin: abilitățile mamelor adoptatoare de a obține informații despre familia adoptivă prin intermediul agențiilor; primirea de fotografii/ informații actualizate despre copil; posibilitatea de a contacta direct familia adoptivă; contactul direct
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
plasat copilul spre adopție ținând cont de procesul de înfăptuire a adopțiilor și de gradul de deschidere a adopțiile. pentru procesul de adopție au fost evidențiate două componente: ajutorul oferit mamelor biologice să aleagă familia adoptivă și întâlnirea cu cuplul adoptiv gradul de deschidere a fost măsurat prin: abilitățile mamelor adoptatoare de a obține informații despre familia adoptivă prin intermediul agențiilor; primirea de fotografii/ informații actualizate despre copil; posibilitatea de a contacta direct familia adoptivă; contactul direct cu copilul postplasament fie prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adopțiile. pentru procesul de adopție au fost evidențiate două componente: ajutorul oferit mamelor biologice să aleagă familia adoptivă și întâlnirea cu cuplul adoptiv gradul de deschidere a fost măsurat prin: abilitățile mamelor adoptatoare de a obține informații despre familia adoptivă prin intermediul agențiilor; primirea de fotografii/ informații actualizate despre copil; posibilitatea de a contacta direct familia adoptivă; contactul direct cu copilul postplasament fie prin întâlniri directe, fie prin convorbiri telefonice mame biologice cu vârstă maximă de 21 de ani, necăsătorite în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aleagă familia adoptivă și întâlnirea cu cuplul adoptiv gradul de deschidere a fost măsurat prin: abilitățile mamelor adoptatoare de a obține informații despre familia adoptivă prin intermediul agențiilor; primirea de fotografii/ informații actualizate despre copil; posibilitatea de a contacta direct familia adoptivă; contactul direct cu copilul postplasament fie prin întâlniri directe, fie prin convorbiri telefonice mame biologice cu vârstă maximă de 21 de ani, necăsătorite în momentul primului interviu în I fază au fost intervievate 272 femei în a II-a fază
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pildă, Moe170 prezintă următoarele argumente, din perspectiva copilului, care se situează împotriva adopției deschise: copilul se poate simți "prins la mijloc" între părinții biologici și părinții adoptatori; contactul lui cu părinții biologici poate fi distructiv pentru rutina zilnică a familiei adoptive; legătura de atașament dintre copilul adoptat și părinții adoptatori poate fi deteriorată 171. Pe de altă parte susținătorii adopțiilor deschise consideră că, părinții biologici stabilesc o legătură cu copilul adoptat înainte de nașterea copilului, legătură care nu poate fi schimbată sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informații despre propriile origini pentru a-și dezvolta identitatea și totodată au nevoie să se confrunte direct cu realitatea, indiferent cât de dură ar fi pentru a evita să trăiască într-o lume reală, pe de o parte, a familiei adoptive și una imaginara a familiei biologice, pe de alta parte 176. Rezultatele studiilor empirice. Grotevant și McRoy 177, respectiv Wrobel et al178, arătau prin studiile lor că, multe dintre temerile inițiale legate de adopția deschisă sunt nefundamentate. Copiii adoptați nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
multe despre părinții biologici. Pe criteriul gen, indiferent de vârstă, fetele au manifestat mai multă curiozitate pentru cunoașterea părinților biologici. Brodzinsky 179 arăta în studiul lui că, cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. De asemenea gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. Nu s-au identificat legături între
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
afectată din punct de vedere cognitiv, copiii nu par însă a înțelege mai repede și mai ușor implicațiile adopției Gross, 1997, Chicago, SUA evoluția relațiilor dintre părinții adoptatori și părinții biologici în cadrul adopțiilor proiectate inițial ca fiind "deschise" 41 familii adoptive: care au adoptat copii sugari și 26 mame biologice studiu longitudinal: 1989-1993 interviul părinților adoptatori și a mamelor biologice observația în interiorul agenției care a intermediat adopțiile s-au definit trei modele atitudinale în funcție de relațiile post-plasament în definirea deschiderii adopției: de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
deschiderea spre comunicare asupra adaptării copilului adoptat s-au definit două forme de adopție deschisă: deschidere structurală (structural openness), similară cu ceea ce McRoy et al. defineau adopție complet deschisă, care implică schimbul de informații de identificare și contactul dintre familia adoptivă și părinții biologici deschidere spre comunicare (communication openness) implică explorarea problematicii adopției între și dintre membrii triadei 73 de copii (38 băieți și 35 fete), cu vârstă cuprinsă între 8 și 14 ani Family Structural Openness Inventory Adoption Communication Openness
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
băieți și 35 fete), cu vârstă cuprinsă între 8 și 14 ani Family Structural Openness Inventory Adoption Communication Openness Scale Self-Perception Profile for Children Child Behavior Checklist cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. nu s-au identificat legături între deschiderea adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
efecte negative asupra relației lor cu copiii adoptați, prin posibilitatea de a le oferi copiilor informații corecte despre aceștia 183. Studiile empirice indică, în mare măsură rezultate pozitive. De pildă, Grotevant și colaboratorii săi184, în diferite studii, arătau că familiile adoptive nu prezintă temeri legate de eventuala încercare a părinților biologici de a-și recăpăta copilul/copiii sau de a interveni excesiv în viața lor; părinții adoptatori simt că dețin controlul asupra gradului de intruziune a părinților biologici în viața lor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să se producă în mod corespunzător. În acest sens semnificativ este studiul realizat de Shapiro și Grow200. Rezultatele acestui studiu au relevat importanța atitudinii părinților adoptatori în adaptarea copiilor adoptați și dezvoltarea unei identități de sine corespunzătoare. 93% dintre mamele adoptive, respectiv 86% dintre tații adoptatori au înțeles și recunoscut importanța identificării copilului adoptat cu comunitatea afro-americană și au contribuit la dezvoltarea mândriei copiilor de a aparține rasei negre. De altfel majoritatea copiilor a dezvoltat o atitudine puternică și chiar foarte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de natură extrafamilială și face referire la discriminarea socială pe criteriul rasei 202. Cei mai afectați dintre copii de discriminare au fost copiii negri (53%) și asiatici (33%). Din acest motiv se pare că, tinerii care au locuit împreună cu familia adoptivă în comunități mixte din punct de vedere al apartenenței rasiale a membrilor lor, au întâmpinat mai puține dificultăți. Satisfacțiile și dificultățile întâmpinate sau expectate de părinții care au adoptat transrasial. Potrivit studiului lui Zastrow 203 satisfacțiile și problemele expuse de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice, iar 25% au și făcut aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților adoptatori. in prima etapă eșantionul a fost alcătuit din 737 familii adoptive în a doua etapă eșantionul a cuprins 372 familii adoptive studiu longitudinal, derulat în două etape: 1975, 1981 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin posta copiii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]