422 matches
-
În galerie, idoli asirieni, caldeeni, cartaginezi, Baali uriași cu pântecele altădată Încins, fecioare din Nürnberg cu inimile lor țintuite-n cuie și pusă la vedere, cele ce fuseseră odată motoare de aeroplan - o nemaiântâlnită cunună de simulacre care zac În adorarea Pendulului, ca și cum fiii Rațiunii și ai Luminilor ar fi fost condamnați să păzească Întru eternitate Însuși simbolul Tradiției și al Sapienței. Iar turiștii plictisiți, care-și plătesc cei nouă franci ai lor la casă și duminica intră gratis, pot oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sări de pe scaun. „Dar e absolut indispensabil. Cine ar Înțelege aceste secrete, fără pregătirea prealabilă necesară, s-ar prăbuși În Abis! Chiar și făcându-le publice Într-un mod Învăluit eu Înfrunt niște riscuri, credeți-mă. Eu evoluez În domeniul adorării Fiarei, dar Într-un mod mai radical decât Crowley, o să vedeți paginile mele despre congressus cum daemone, prescripțiile pentru obiectele de cult ale templului și Împreunarea carnală cu Femeia de Purpură și Fiara pe care Ea o Călărește. Crowley se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de la Chichén Itzá, care seamănă cu un legionar roman. Ca două picături de apă...” Toate coifurile din lume au ori pene, ori coamă de cal”, zise Diotallevi. „Nu-i o dovadă”. „Pentru tine, dar nu și pentru el. El găsește adorări ale șarpelui În toate civilizațiile și deduce de aici că există o origine comună...” „Cine nu a adorat șarpele”! zise Diotallevi. „Cu excepția, firește, a Poporului Ales”. „A, da, ăia adorau vițeii”. „A fost un moment de slăbiciune. Eu l-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Începeau să-și prezinte nota de plată. Eram și eu o albină și alergam către o floare, dar Încă nu știam acest lucru. 46 În timpul zilei te vei apropia de mai multe ori de broască și vei rosti cuvinte de adorare. Și vei cere să săvârșească minunile pe care le dorești... În timpul acesta vei ciopli o cruce pe care să o jertfești. (Dintr-un Ritual al lui Aleister Crowley) Agliè locuia pe lângă Piazzale Susa: o străduță dosnică, o mică vilă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
din partea Maitreyiei. Eu mersesem prea departe, simulând o devoție de copil (credeam că acesta e drumul către inima oricărei indiene). Dar Maitreyi nu e numai o fecioară indiană, ci și un suflet original, cu o voință stranie. O dezgustă devoția, adorarea bărbaților, îmi spune (înțelegîndu-mă și pe mine alături de ceilalți admiratori platonici). E comun, e banal, copilăresc. Urăște sau disprețuiește pe admiratori. Visează un bărbat excepțional, deasupra sentimentelor și sentimentalismului. Atitudinea mea o enervează. Bun! Dacă e adevărat ce spune, schimb
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dorească acest jug și că sufletul găsește în el sclavie și libertate deopotrivă. Violență plăcută care face din abdicarea de la voința proprie, am putea spune, de la conștiința de sine, o bună metodă pentru realizarea totalității ființei. Progresiv, acest scandal al adorării crucii, "nebunie" pentru înțelepții acestei lumi, spunea apostolul, sau excessus monastic, a devenit un element structurant al civilizației occidentale. Pentru unii, acesta este chiar soclul ei incontestabil. În consecință, nu este legitim să ne întrebăm dacă transele contemporane sau toate
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
făcut-o prin păcat și îi înfățișează semnificația acestui act în contradicție cu binefacerile lui Dumnezeu. Văzând această separare de divinitate, omul dorește să refacă alianța încălcată și să reia dialogul întrerupt. O face printr-un act de încredere, de adorare, de implorare, de supunere și de mărturisire. Prin recunoașterea greșelii, el se deschide și își mărturisește credința în bunătatea infinită a lui Dumnezeu. Nu este doar o simplă recunoaștere a vinei, ci o „autorecunoaștere” a omului în stadiul în care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o carte între patru destinatari în chip egal îndrep tățiți să o primească, apoi să știți domniile voastre că situația-i departe de-a fi neagră! E roză. Rubicondă. După șapte lansări în trei zile, după sufocări, eviscerări, răscoliri, pietinări, jigniri, adorări și vampirizări, observ că mă simt ca bătrânul boier jucat de Giugaru în nuș’ce film cu haiduci și care, asaltat de-o țigăncușă nurlie (fo coasa pereche, pe ecran, a lui Jean Constantin), exclamă cu frenetică uluire: „Simțăsc! Simțăsc
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mâini parcă nedezlegate bine încercau semnul crucei cu mănuși negre sau cenușii- Moșica Mari se închina cu mătănii și Lenora făcea crucea plină. Elena avu și ea un gest al mâinilor din care își trăsese mănușile lungi. Un gest de adorare vagă. Și ea recunoscuse dumnezeirea armoniei. Așadar, Marcian se urcase și el... în unitatea aceea perfectă se recunoștea stăpânirea mâinilor lui de animator ... Se urcase acolo, într-un amvon de biserică cu niște coriști. . . pentru . . . pentru că! Elena ridică in sus
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
este însă criticat în controversata listă a cultelor lovite de „reforma” regelui Iosia (2Rg 23,5) și de Ez 8,16. Venerarea „oștirii cerești” (cf. 1Rg 22,19; Sof 1,5), frecvent condamnată, chiar dacă adesea acest cult este asociat cu adorarea lui Yhwh, și prezența în unele nume de persoană a elementelor teofore, precum „aurora” (šḥr) și „lumina” (nwr), sunt alte dovezi ale cultelor astrale. Capitolul 4 Cultul După cum ne informează Biblia și arheologia, vechii evrei ofereau sacrificii Dumnezeului lor în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Orfeu, la fel ca și cantorul din Tebe și Metimnia, nu sunt demni de numele de om, pentru că sunt falși. Sub pretextul muzicii, și-au bătut joc de viața umană ... Slăvind moartea violentă în riturile lor religioase și ducând la adorarea legendelor dureroase, ei au îndemnat la idolatrie ... Prin cântecele și magiile lor, i-au ținut prizonieri în cea mai josnică sclavie pe cei care, ca cetățeni ai cerului, ar fi putut să intre în posesia adevăratei libertăți. Cât de diferit
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
dulce, ca o otravă, dar el se mințea că e chiar trezia focului îngropat, care i se stinsese pe dinăuntru. I se dezmorțeau degetele și inima. Simțea furnicături până în tălpi și voința abandonată a mădularelor lui, pe rând. Nu era adorarea lui Dumnezeu, ci erau doar mila și frica. El, întins pe spate, în câmp și cu brațele desfăcute, părea ca o cruce a lui Vayu, ca și cum păcatul crestase locul în care să se întoarcă. Frigul iernii trecuse, dar lăsase în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mă Împinge și mă târăște. Te rog, atinge-mi fața cu buzele tale, tu, Antinea, tu, Maria Magdalena, tu, femeie pe care am dorit-o privind chipul sfintelor tulburate de extaz, pe care am râvnit-o În răgazul ipocritelor mele adorări de chipuri virginale, o, Stăpână, frumoasă ești ca soarele, albă ca luna, iată, Îl reneg până și pe Dumnezeu, și Sfinții, și pe Pontiful Roman Însuși, mai mult voi zice, Îi reneg pe Loyola și jurământul criminal care mă leagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Cât despre von Sebottendorff, eh, ăsta era un tip ciudat... A riscat să-i bage-n cap lui Himmler și compania niște idei sinucigașe pentru poporul german“. „Ce idei?“ „Fantezii orientale. Omul ăsta se ferea de evrei și cădea În adorarea arabilor și a turcilor. Nu știți că pe biroul lui Himmler, alături de Mein Kampf, se afla permanent Coranul? Sebottendorff, În tinerețe, se amorezase de nu știu ce sectă turcească și Începuse să studieze gnoza islamică. El zicea „Führer“, dar se gândea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
prinde” - cu luciditate - ceva din atmosfera de misticism fanatic, prerevoluționar a momentului: „Azi, sîntem mult mai mistici ca părinții noștri, cari se închinau mult, mergeau la biserică, fără să fie însă pasionați și fanatici. Doar că idolii s-au schimbat (...) Adorarea a rămas și s-a intensificat. Avem acum spirite moderne și cultivate, obsedate de utopii... Socialismul — fie el utopie ori nu — nu e un adevărat cult care-și are preoții săi, oratorii săi și mulțimea credincioasă a lucrătorilor și proletarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lacrimile s-au oprit, Iacob a luat-o la pieptul lui și a ținut-o așa îndelung, de părea aproape adormită. I-a spus că ea e fiica lunii, luminoasă, strălucitoare, perfectă. Că dragostea lui pentru ea era ca o adorare. Că nu simțea decât datorie față de Lea și că Lea era doar o umbră a strălucirii Rahelei. Că ea, doar ea era mireasa inimii lui, prima lui soție, dragostea lui dintâi. Comoara lui. Prin urmare, cu o zi înainte de următoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vin? Unde-ai lăsat funia aia? BĂRBATUL CU BASTON: Am lăsat-o unde-am lăsat-o. Trebuie s-o vezi, e jos... (Muzica de orgă crește în intensitate.) N-o vezi? Acum o vezi? (Muzică însoțită de voci omenești în adorare care cresc în intensitate.) Gata, gata, stai acolo! Rămâi acolo acum! VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Nu rămân aici! Unde-i funia? Nici n-ai lăsat-o! Cum să rămân aici? BĂRBATUL CU BASTON (Urlând, acoperit de corul rugăciunii.): Așteaptă acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
gata, stai acolo! Rămâi acolo acum! VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Nu rămân aici! Unde-i funia? Nici n-ai lăsat-o! Cum să rămân aici? BĂRBATUL CU BASTON (Urlând, acoperit de corul rugăciunii.): Așteaptă acum! Vezi c-a-nceput... (O adorare pe toată coloana lumii coboară de sus și se distribuie pe toate etajele adorării. Unison de voci care rostesc rugăciunea): VOCILE: Tatăl nostru care ești în ceruri... Sfințească-se numele tău Și iartă greșelile noastre BĂRBATUL CU BASTON se asociază VOCILOR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
-i funia? Nici n-ai lăsat-o! Cum să rămân aici? BĂRBATUL CU BASTON (Urlând, acoperit de corul rugăciunii.): Așteaptă acum! Vezi c-a-nceput... (O adorare pe toată coloana lumii coboară de sus și se distribuie pe toate etajele adorării. Unison de voci care rostesc rugăciunea): VOCILE: Tatăl nostru care ești în ceruri... Sfințească-se numele tău Și iartă greșelile noastre BĂRBATUL CU BASTON se asociază VOCILOR: Precum și noi iertăm greșiților noștri Și pâinea noastră cea de toate zilele VOCEA BĂRBATULUI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
pâinea noastră cea de toate zilele VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE se asociază VOCILOR: Dă-ne-o nouă astăzi... Și pâinea noastră cea de toate zilele... Și pâinea noastră cea de toate zilele... (Coloană de lumină și coloană de voci în adorare.) ARTUR, OSÎNDITUL Mascaradă în trei acte Ca să prepari un sos de iepure, ai nevoie de iepure; ca să crezi în Dumnezeu, ai nevoie de un Dumnezeu. Stavroghin Personaje: ARTUR GARDIANUL CĂLĂUL COLONELUL GUFI GUVERNATORUL TOBOȘARI, TROMPEȚI ACTUL I O încăpere amintind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
vreme ca o soră de clauzură să se obișnuiască cu altfel de căi decât i-ar fi fost unui monah precum fratele Marie-Albéric. În viața sa spirituală, fratele Charles citește evanghelia și adoră euharistia. Noutatea și specificitatea nu este doar adorarea euharistică, practicată chiar exagerat în vremea sa, ci lectura personală a Scripturii, în mod special a evangheliei, comentată, în scris, în fiecare dimineață. Atunci când de la Roma îl vor priva de posibilitatea celebrării euharistiei în solitudinea pustiului în care era unicul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
om în vârstă și se plimbă cu el în străinătate e suspectă de aspirații comune, de obtuzitate pentru marile sacrificii bărbătești. Ar fi vrut-o pe Otilia călugăriță, refuzîndu-se tuturor. Atunci ar fi rămas și el ascet în onoarea și adorarea ei. Pe Georgeta, Felix n-o disprețuia. Își mărturisea chiar că-i place și că o dorește. Îl supăra însă că, fiind mai redusă intelectualicește decât Otilia, nu căzuse în capătul de jos al valorilor feminine. Ar fi dorit o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-și clăti și tăvăli cerul gurii prin aroma pipărată a dialectului dâmbovițean. Avea și alte marafeturi de regulat: ungerea chichițelor și rafinamentelor cu care e deconspirat că tîrește în înșelăciune întregul pământ locuit, surparea adevărat-credincioșilor, depășirea cifrelor de plan la adorarea icoanelor, sleirea dragostei celor mai mulți, dar și încingerea unor chefulețe afurisite cu duducile sau văduvoaicele ce-l așteptaseră, fermetînd sub propriul lor zbenghi, grabnice la a i se dezveli din buric sau la a-i sorbi vorbele ascultate cu gura căscată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dori eu însumi. Ascultă. Eu n-am iubit niciodată și poate că nici nu sunt în stare. Dar un lucru crede. Nu iubesc pe nimeni, dar dacă aș iubi, sigur că tu ai trebui să fii amanta mea. Simt o adorare în inima mea pentru tine care poate ar deveni amor... dacă... ei bine, dacă nu m-ai iubi tu pe mine. Eu singur nu știu cum să-ți descriu simțirea ciudată care-mi răcește inima, adică nu mi-o răcește atâta cât
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aș dori eu însumi. Ascultă. Eu n-am iubit niciodată și poate nici nu sunt în stare. Dar un lucru crede. Nu iubesc pe nimeni dar, dacă aș iubi, sigur că tu ai trebui să fii a mea. Simt o adorare în inima mea pentru tine, care poate ar deveni amor... Dacă... dacă nu m-ai iubi tu pe mine. Eu singur nu știu cum să-ți descriu simțirea ciudată care-mi răcește inima, adică nu mi-o răcește atâta cât mi-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]