201 matches
-
Dacă o componentă se concentrează numai la suprafața de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și a curbei pe hârtie milimetrică. Datele obținute se trec în tabelul următor: Separarea clorofilelor A și B din frunze proaspete Metoda cromatografiei pe coloană Principiul metodei Clorofilele se separă din frunze prin adsorbție pe o coloană cromatografică formată din adsorbanții specifici carotenoizilor și clorofilelor, iar separarea clorofilelor între ele se realizează prin eluarea cu solvenți specifici. Fig. 9 Coloana cromatografică Se cântăresc câteva frunze proaspete care se mojarează cu câteva granule de nisip și 15-20 ml acetonă. Extracția prin mojarare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă. Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice substanță cu proprietăți adsorbante. Faza fluidă constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă de pulbere adsorbantă este introdusă într-o coloană de sticlă), pe hârtie, în strat subțire și în gaze. Cromatografia de lichide pe coloană Reprezintă cea mai veche metodă cromatografică. În linii generale, instalația necesară separărilor cromatografice constă din următoarele componente: coloana cromatografică sau
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
Dacă o componentă se concentrează numai la suprafața de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
a acidului acetic, se recomandă trasarea punctelor și a curbei pe hârtie milimetrică. Separarea clorofilelor A și B din frunze proaspete Metoda cromatografiei pe coloană Principiul metodei Clorofilele se separă din frunze prin adsorbție pe o coloană cromatografică formată din adsorbanții specifici carotenoizilor și clorofilelor, iar separarea clorofilelor între ele se realizează prin eluarea cu solvenți specifici. Reactivi 1. acetonă 2. solvent I (eter de petrol : acetonă = 4:1) 3. solvent II (eter de petrol : benzen = 4:1 ) 4. sulfat de
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
ci prin cea a unui produs radicalic apărut, într-o primă fază, prin scindarea inelului pirolidonic. În urma polimerizării acestuia, apar legături amidice. Unele dintre legăturile amidice se pot realiza și între catene diferite, rezultând o structură reticulată tridimensional, cu proprietăți adsorbante evidente. Polivinilpolipirolidona (v. reacția de formare) poate fi însă mai greu considerată o poliamidă în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă o catenă poliamidică (jos) ranforsată cu una hidrocarbonată (sus), adică un hibrid policondensat−polimer. Polivinilpolipirolidona se prezintă sub
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
sub formă de pudră albă insolubilă în apă, alcool, acizi și alți solvenți organici; insolubilitatea sa constituie o garanție în sensul că, în cazul unei supradozări, nu conduce la supracleirea vinului 5, ca în cazul utilizării substanțelor proteice. Puterea ei adsorbantă față de compușii fenolici este cu mult mai mare decât cea a poliamidelor de tip nylon. Polivinilpolipirolidona adsoarbe, pe lângă compuși polifenolici, chiar și complecși tanino−proteici (și aceștia pasibili de tulbureli ulterioare), iar tratamentul nu modifică gradul alcoolic, aciditatea și pHul
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
se evidențiază și influența naturii ionilor (de aceeași valență) asupra capacității coagulante. Astfel, anionii sunt cu atât mai eficienți în privința coagulării, cu cât volumul lor este mai mare: La cationi, creșterea capacității coagulante are loc odată cu creșterea polarizabilității (a capacității adsorbante): În cazul în care se lucrează cu amestecuri de electroliți, uneori pragurile de coagulare sunt aditive, în alte cazuri capacitatea de coagulare scade datorită unui fenomen de antagonism. Foarte rar se petrece o sensibilizare, pragul de coagulare a amestecului fiind
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și cu gust dulceag; higroscopic. Preparare: amidonul și oxidul de zinc fin pulverizate se triturează la mojar cu glicerina, după care se adaugă treptat apa distilată fierbinte. Proprietăți: suspensie omogenă, vâscoasă, opacă, stabilă. Utilizări: preparat cu acțiune topică, emolientă astringentă, adsorbantă și sicativă, utilizat în dermatoze. Rp Sulf 5 g Camfor 3 g Alcool etilic 4 g Apa de calciu 88 g M. f. suspensio D. s. extern Proprietăți organoleptice ale ingredientelor Sulf (sulf precipitat) se prezintă sub forma unei pulberi
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
der Waals (forțe slabe realizate între moleculele sistemului: structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență pe orbitalii moleculari nu se schimbă); * adsorbție chimică (specifică sau chemosorbție) - caz în care forțele de interacțiune dintre particulele care alcătuiesc faza adsorbantă și particulele adsorbite presupun modificări în natura legăturilor chimice din structura particulelor adsorbite. Coeficientul de adsorbție (Г) este o măsură cantitativă a adsorbției. Acest coeficient se mai numește exces superficial și reprezintă cantitatea de substanță adsorbită care revine unității de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
adsorbite presupun modificări în natura legăturilor chimice din structura particulelor adsorbite. Coeficientul de adsorbție (Г) este o măsură cantitativă a adsorbției. Acest coeficient se mai numește exces superficial și reprezintă cantitatea de substanță adsorbită care revine unității de suprafață a adsorbantului. Cantitatea de substanță adsorbită se poate exprima în grame sau în moli și se poate raporta și la unitatea de masă de substanță adsorbantă (1 g), mai ales în cazul adsorbanților solizi, cărora li se determină greu suprafața. S-a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mai numește exces superficial și reprezintă cantitatea de substanță adsorbită care revine unității de suprafață a adsorbantului. Cantitatea de substanță adsorbită se poate exprima în grame sau în moli și se poate raporta și la unitatea de masă de substanță adsorbantă (1 g), mai ales în cazul adsorbanților solizi, cărora li se determină greu suprafața. S-a constatat că tensiunea superficială a soluțiilor este diferită de cea a solventului pur. Acest fapt s-a explicat prin adsorbția substanței dizolvate la interfața
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de substanță adsorbită care revine unității de suprafață a adsorbantului. Cantitatea de substanță adsorbită se poate exprima în grame sau în moli și se poate raporta și la unitatea de masă de substanță adsorbantă (1 g), mai ales în cazul adsorbanților solizi, cărora li se determină greu suprafața. S-a constatat că tensiunea superficială a soluțiilor este diferită de cea a solventului pur. Acest fapt s-a explicat prin adsorbția substanței dizolvate la interfața lichid - gaz (L1/G2), dimensiunile acestei interfețe
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Pe suprafața materialelor solide are loc întotdeauna adsorbția gazelor și vaporilor (pe interfața S/G) sau a substanțelor din soluție (interfața S/L) datorită interacțiunilor moleculare ce apar ca urmare a forțelor superficiale necompensate. Această adsorbție depinde atât de caracteristicile adsorbantului (natura și caracterul suprafeței sale, tipul de suprafață - poroasă sau neporoasă, etc), cât și de natura și mărimea moleculelor substanței adsorbite (adsorbantului), la temperatură și presiune date. Referindu-ne la adsorbția unei substanțe dizolvate într-un lichid pur, deci la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
L) datorită interacțiunilor moleculare ce apar ca urmare a forțelor superficiale necompensate. Această adsorbție depinde atât de caracteristicile adsorbantului (natura și caracterul suprafeței sale, tipul de suprafață - poroasă sau neporoasă, etc), cât și de natura și mărimea moleculelor substanței adsorbite (adsorbantului), la temperatură și presiune date. Referindu-ne la adsorbția unei substanțe dizolvate într-un lichid pur, deci la adsorbția din soluție (pe adsorbanți solizi), coeficientul de adsorbție (Г) se definește ca numărul de moli de solvit fixați pe 1 g
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
teorii și parametrii caracteristici s-au inclus în mai multe ecuații, dintre care, cea mai frecvent aplicată este ecuația lui Freundlich (217): 1 n x a c m = ⋅ (217) a și n = două constante empirice, care depind de temperatură, natura adsorbantului și a substanței adsorbite etc. Această relație poartă numele de izoterma de adsorbție a lui Freundlich și se aplică cu multă exactitate soluțiilor de concentrație medie. La concentrații foarte mici, constanta 1 1 n = , și prin urmare: x a c
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
direct proporțional cu concentrația. În cazul în care 1 0 n = , atunci: x a m = (219) coeficientul de adsorbție este independent de concentrație. La concentrații mari, datele experimentale se abat de la relația lui Freundlich, intervenind fenomenul de saturație la suprafața adsorbantului. Reprezentarea grafică a ecuației lui Freundlich în forma (217) la temperatură constantă, duce la o curbă denumită izoterma lui Freundlich (fig. 45.a.), asemănătoare izotermei de adsorbție a lui Gibbs. Logaritmarea ecuației (217) și reprezentarea ei grafică (fig. 45.b
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
titrează cu soluție NaOH 0,1 N, notând volumele V consumate la titrare. Se calculează apoi concentrațiile la echilibru (după adsorbție) c1, c2, ....,c5 exprimate în g/L. Se calculează cantitatea de acid acetic adsorbită de unitatea de masă a adsorbantului (g): Se reprezintă grafic dependența ( )x f c m = obținând izoterma de adsorbție (fig. 45.a). Pentru a verifica în ce măsură se aplică ecuația lui Freundlich (217), se trasează o a doua curbă logaritmică dublă: pe ordonată se notează lg x
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mai bune rezultate s-au obținut în procedeele de epurare cu adsorbție, cu schimbători de ioni și procedeele de oxidare chimică. Procedeele de epurare cu adsorbție permit eliminarea cantităților mici de substanțe organice rămase după etapa biologică. Uzual, ca material adsorbant se folosește, cărbunele activ obținut prin condiționarea specială a cărbunelui vegetal sau fosil. Procedeele de epurare cu adsorbție se aplică, în special, pentru îndepărtarea avansată a fenolilor, detergenților și a altor substanțe ce pot da un miros sau gust neplăcut
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Onea Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1218]
-
fost injectat din partea inferioară a cazanului cu strat fluidizat prin fluidizarea patului. Nisipul este folosit în mod normal, ca material de pat, în principal la pornire. Patul de particule, inclusiv combustibilul (între 1 și 3% din materialul patului), cenușa și adsorbanții, este fluidizat într-un cuptor cu ajutorul aerului ascendent, iar temperatura patului permite combustibilului să ardă. Din cauza temperaturilor de ardere de aproximativ 750-950°C și perioadei îndelungate de staționare, gradul de ardere a combustibilului este ridicat și, prin urmare, emisiile aferente
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă. Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice substanță cu proprietăți adsorbante. Faza fluidă constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă de pulbere adsorbantă este introdusă într-o coloană de sticlă), pe hârtie, în strat subțire și în gaze. Cromatografia de lichide pe coloană. (Separarea ionilor: Ca 2+ , Mg 2+ ) Reprezintă cea mai veche metodă cromatografică. În linii generale, instalația necesară separărilor cromatografice constă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
COMPUȘI DIN SOLUȚIE CU AJUTORUL UNOR SISTEME COLOIDALE Principiul lucrării Adsorbția reprezintă concentrarea a unuia sau mai multor componente în stratul superficial al unei componente (de obicei un solid). Materialul la suprafața căruia sunt adsorbite componentele poartă denumirea de sorbent sau adsorbant. Suprafața specifică a sorbentului reprezintă aria totală pe care solutul oare la dispoziție pentru a fi adsorbit dar în cazul moleculelor mari (de exemplu colorani azoici, polimeri etc.) nu se poate acoperi întreaga suprafață iar adsorbșia se face doar parțial
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Dacă o componentă se concentrează numai la suprafața de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]