2,458 matches
-
în principiu pot pleca", "faptul că am pașaport nu înseamnă și faptul că am ieșit", ,,bineînțeles că am să rămân"). În aceeași situație se află și unele adverbe: înainte înseamnă (chiar și fără determinanți) "înainte de a părăsi țara"; altfel este adverbul prin care se sugerează un alt fel de a fi, de a simți, de a munci, prin el deschizându-se portița spre comparații și spre considerații de imagologie. În treacăt fie spus, lucrările lexicografice nu înregistrează încă nici sensurile noi
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
care se sugerează un alt fel de a fi, de a simți, de a munci, prin el deschizându-se portița spre comparații și spre considerații de imagologie. În treacăt fie spus, lucrările lexicografice nu înregistrează încă nici sensurile noi ale adverbelor afară și dincolo frecvent întâlnite în contexte ca "muncește afară" sau "a câștigat mult dincolo". Nu numai trecerea frontierei fizice este dificilă, ci și depășirea frontierelor mentale cu mult mai numeroase: Fiecare dintre noi se luptă cu zeci de frontiere
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
ea, arhitecta, îi răspunse că unguroaica aceea vrea cu orice preț (adică musai, neapărat) să-i vândă un lucru, iar unguroaica zisese românește: nu cu orice preț (nu adică la nimereală), ea nu vindea ieftin, că avea marfă de calitate, - adverbul se transformase subit în gura ei în substantiv ce indica valoare. Era, probabil, orădeancă, de la Oradea, vorbea curat românește, însă înțelesese greșit acel cu orice preț...
Nu cu orice preț... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6888_a_8213]
-
al celorlalți? Ipoteză exclusă: nimeni n-ar fi cutezat una ca asta, de teamă să nu-l trădeze vecinii; „totuși, conform regulilor democrației de partid", Ceaușescu se coboară la vulgara procedură a votului. Intre conjuncția „deși" de la începutul frazei și adverbul „totuși" de la mijlocul ei se cască prăpastia dintre aparență și esență proprie oricărui regim totalitar. Secundo:Ceaușescu uită că, înainte de a supune la vot propunerea formulată de Manea Mănescu, ar fi trebuit să întrebe dacă nu mai există și altele
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
reia însuși: „Da'mpărate!", restrângând spațiul ca pentru un răspuns energic, demn, bățos. G. Bogdan-Duică interpretează tot acest pasaj, iar în final are forma grafică: „Șiabia plecă bătrânul...", pentru „Și abia plecă..." Oricine înțelege că editorul vrea să facă, aici, adverb de mod: abia-abia, insistând asupra bătrâneții domnitorului. Când vezi asemenea interpretări de text la editorii lui Eminescu te pui în gardă și urmărești mai cu atenție cum este citat poetul (iar G. Bogdan-Duică are o ediție destul de bună, eu m-
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
ale lui postări. Prin urmare, dați „like" dacă ați înțeles și „comm" dacă aveți nelămuriri. „Doar" se folosește cu forma pozitivă a verbului, iar „decât" cu cea negativă. (Ea are 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzunar.) Adverbul „decât" se mai folosește și atunci când construim propoziții comparative de inegalitate. (Antonia este mai deșteaptă decât Inna.) Atunci când planificați o ieșire la o cafenea sau la o cofetărie este impropriu să spuneți „căutăm locație". Pentru că nu închiriați clădirea ca să vă
Lecția de gramatică a unei profesoare a devenit virală pe Facebook by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/78300_a_79625]
-
vi se răspundă cu „Bine, păpușel." plus un ghiozdan sau o geantă în cap. „Serviciu" „Doar" se folosește cu forma pozitivă a verbului, iar „decât" cu cea negativă. (Ea are 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzunar.) Adverbul „decât" se mai folosește și atunci când construim propoziții comparative de inegalitate. (Antonia este mai deșteaptă decât Inna.) Verbul „a fi", de obicei, dă cea mai mare bătaie de cap - „A fi sau a nu fi corigent, aceasta-i întrebarea". Se
Lecția de gramatică a unei profesoare a devenit virală pe Facebook by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/78300_a_79625]
-
limbajul deținuților, "directorul închisorii" (V. Scîntee, 1906); în lumea interlopă, "șeful comisarilor" (Ciureanu 1935) etc. De fiecare dată, importanța relativă e stabilită de context. E interesant că în perioada interbelică existau și derivate astăzi ieșite din uz ale lui barosan: adverbul barosănește ("mult, zdravăn; ca boierii": "Am pilit barosănește", Vasiliu, 1937), verbul a se barosăni ("a ajunge într-o poziție socială sau economică superioară", cf. Vasiliu, 1937), substantivul barosănie ("grandoare; mîndrie", folosit și ca termen de adresare "colegială", Graur, 1934). În
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
cuibul ce ți-a fost casă? O, frunza mea, mai sperioasă ca o cinteză! De ce te-ai zbate tu, mătasea mea sfioasă? O, nu te teme, melodie-concrescență! Unde ar mai fi să plecăm, ce-i de făcut? Ah, șfichiuitorul, mortalul adverb "aici" - Nu pricepe cutremurul cu ce-a concrescut. Vara 1917 Locțiitoarea Eu trăiesc cu fotografia ta, cea care hohotește, Căreia încheieturile și mădularele-i trosnesc, Cea care-și frânge mâinile și nu mă părăsește, La care tot vin și vin
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
ț Mai puțin obișnuit e ceea ce pățesc acum, când, la 60 de ani, primesc încurajarea unora cu mult mai tineri decât mine..." Sărbătoritul afirmă: Sunt, pesemne, un om norocos", iar redacția alege această frază ca titlu al paginii, mai puțin adverbul. Aici Cronicarul nu mai e de acord: fără îndoiala care e cuprinsă în pesemne, fraza devine oarecare, seacă și nu i se potrivește autorului. l Nu în ultimul rând semnalăm interviul dnei Irina Horea despre Festivalul "Zile și Nopți de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7329_a_8654]
-
din punct de vedere al formei, al sensului și al căilor de pătrundere. Nu e cîtuși de puțin o "legendă urbană", cum o califica, pe site-ul 123urban.ro, partizanii teoriei "mit Stock" (care corespunde, tocmai ea, etichetei de "legendă"). Adverbul țigănesc mișto, cu sensul "bine", a pătruns în argoul românesc, apoi în limba comună, păstrîndu-și foarte bine sensul și forma invariabila - nu numai că adverb, ci și ca adjectiv (o țipă mișto). I s-au adăugat, treptat, noi sensuri (trecerea
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
site-ul 123urban.ro, partizanii teoriei "mit Stock" (care corespunde, tocmai ea, etichetei de "legendă"). Adverbul țigănesc mișto, cu sensul "bine", a pătruns în argoul românesc, apoi în limba comună, păstrîndu-și foarte bine sensul și forma invariabila - nu numai că adverb, ci și ca adjectiv (o țipă mișto). I s-au adăugat, treptat, noi sensuri (trecerea de la "bine" la "frumos" e aproape automată; adăugarea sensului "ironie, batjocură" e mult mai neclară) și a căpătat, adaptîndu-se morfologic, prin analogie, o formă feminină
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
cât se poate de trendinez" (feedage.com) - și ca substantiv: "ești un trendinez și vii numai cu noutăți" (vladinho.net); "în maxi taxi s-a urcat un trendinez" (lamaie.net). Mai mult: cuvântul apare, din când în când, și ca adverb: "Tu ce-ai face dacă ai avea un kid de-ăsta și-ar veni într-o zi acasă (...) dat cu creion negru pe la ochi și îmbrăcat trendinez...?" (reactii.ro); "e trendinez să fii emo" (sorinkili.blogspot.com); "e mai Ťtrendinezť
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
urmează sau chiar impune ultima modă"). Anglicismul nu a intrat încă în majoritatea dicționarelor noastre uzuale (DEX, DU), cu excepția Dicționarului explicativ ilustrat (DEXI, 2007), care îl înregistrează foarte exact, cu sensuri, citate ilustrative, în dublul statut de adjectiv invariabil și adverb. Răspândirea lui trendy este favorizată și de existența împrumutului trend ("tendință", "tendință a modei"), deja impus, foarte folosit (ca împrumut "de lux", cu conotații de modernitate, în ciuda faptului că nu introduce noțiuni noi). În derivatul trendinez, sufixul -ez accentuează și
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
multe reguli de interpretare a actelor juridice, respectiv art. 47 și 48 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Or, așa cum reiese din dispozițiile art. 390 alin. 2 din Codul de procedură civilă, adverbul de legătură „de asemenea“ indică neechivoc că alineatul acesta continuă dispoziția de la primul alineat și se referă la exceptarea de la somarea debitorului. În același sens, se susține că instituirea unei excepții de la perimarea executării silite ar fi
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
se coroborează cu norma de principiu prevăzută la art. 9 din același act normativ. Precizează că singura intervenție operată prin legea criticată asupra formei de lege lata a art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală constă în adăugarea adverbului „injust“, intervenția fiind necesară pentru corelarea textului cu modificarea intervenită asupra art. 539 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 136 din 3 martie 2021. ... 29. Apreciază, totodată, că pretinsa ambiguitate
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de construcție a comunicării Gramatică Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă; propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuaţie. Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-şi-virgula). Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi ; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale. Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale. Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie; complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuaţie (virgula). Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale. Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului. Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație. Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități combinatorii ale numeralului. Interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă. Ortoepie şi ortografie Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicționar
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie – complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie – complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât . Exprimarea emoţiilor
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie – complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât . Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură – interjecţia, interjecția predicativă. Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare – conjuncția
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie – complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât . Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură – interjecţia, interjecția predicativă. Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare – conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare; aplicativ: locuțiunile conjuncționale . Nivelul semantico-lexical Vocabularul limbii române; cuvântul – unitatea de bază
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie – complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât . Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură – interjecţia, interjecția predicativă. Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare – conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare; aplicativ: locuțiunile conjuncționale . Nivelul semantico-lexical Vocabularul limbii române; cuvântul – unitatea de bază a vocabularului; formă şi conţinut; sensul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent si trecut; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere). Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente). Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante, nel caso che; locuţiuni conjuncţionale (cele mai frecvente) Prepoziţia: folosirea celor mai uzuale prepoziţii
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]