554 matches
-
tip - care (1.) indică limba/dialectul/încadrarea regională etc. a unui grup de locuitori, popor etc. având, de cele mai multe ori, (2.) capacitatea de a evoca o caracteristică etnică psihosocială, comportamentală -, nu a fost făcută distincția între cele două valori (1. adverbială substantivizată, vezi GALR I: 605, și 2. adverbială). 11 Vezi și nota 7. 12 În comparație cu celelalte limbi romanice, româna nu a moștenit acest sufix, excepție făcând, probabil, altminteri < lat. altra + mente și aimintre < lat. alia + mente. 13Cele 18 adverbe în
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
etc. a unui grup de locuitori, popor etc. având, de cele mai multe ori, (2.) capacitatea de a evoca o caracteristică etnică psihosocială, comportamentală -, nu a fost făcută distincția între cele două valori (1. adverbială substantivizată, vezi GALR I: 605, și 2. adverbială). 11 Vezi și nota 7. 12 În comparație cu celelalte limbi romanice, româna nu a moștenit acest sufix, excepție făcând, probabil, altminteri < lat. altra + mente și aimintre < lat. alia + mente. 13Cele 18 adverbe în -mente prezente în DI 1957, dar nereținute și
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
acest dicționar a adverbului pieziș este respectarea consecventă a pricipiului de a nu introduce în DOOM2 (ca și în DOOM1) adverbe provenite prin conversiune din adjective. 23 Pentru o descriere semantică detaliată, vezi Chircu (2006). 24 Denumirea de expresii lexicale adverbiale este mai generală și mai potrivită decât cea de locuțiuni adverbiale, deoarece, în grade diferite, aceste construcții adverbiale nu trec "testele" locuțiunilor (vezi GALR II, unde construcția în mod.../într-un mod.../în modul... este considerată "îmbinare nelocuțională stabilă", GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
a nu introduce în DOOM2 (ca și în DOOM1) adverbe provenite prin conversiune din adjective. 23 Pentru o descriere semantică detaliată, vezi Chircu (2006). 24 Denumirea de expresii lexicale adverbiale este mai generală și mai potrivită decât cea de locuțiuni adverbiale, deoarece, în grade diferite, aceste construcții adverbiale nu trec "testele" locuțiunilor (vezi GALR II, unde construcția în mod.../într-un mod.../în modul... este considerată "îmbinare nelocuțională stabilă", GALR II: 530, iar sintagmele în + mod (fel, chip) + adjectiv, "nefixate", GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
în DOOM1) adverbe provenite prin conversiune din adjective. 23 Pentru o descriere semantică detaliată, vezi Chircu (2006). 24 Denumirea de expresii lexicale adverbiale este mai generală și mai potrivită decât cea de locuțiuni adverbiale, deoarece, în grade diferite, aceste construcții adverbiale nu trec "testele" locuțiunilor (vezi GALR II, unde construcția în mod.../într-un mod.../în modul... este considerată "îmbinare nelocuțională stabilă", GALR II: 530, iar sintagmele în + mod (fel, chip) + adjectiv, "nefixate", GALR II: 534; vezi și Porhiel, 1995: 11
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
II, unde construcția în mod.../într-un mod.../în modul... este considerată "îmbinare nelocuțională stabilă", GALR II: 530, iar sintagmele în + mod (fel, chip) + adjectiv, "nefixate", GALR II: 534; vezi și Porhiel, 1995: 11). Astfel, având în vedere numai construcțiile adverbiale în care este recategorizat un adjectiv, se constată că: ▪ unele dintre aceste construcții au un sinonim unilexical numai contextual, de cele mai multe ori "hiperonim" - Din punct de vedere logic, prima propoziție nu reprezintă un temei suficient pentru cea de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
semantico-pragmatică (filosofic vorbind = "din punct de vedere filosofic, dacă urmăm o abordare proprie filosofiei" vs vorbind filosofic = "vorbind precum filosofii, înțelept, profund etc."). 25 Justificarea denumirii este că aceste sintagme recategorizează cuvinte din clasa lexico-gramaticală a adjectivelor în cea a adverbialelor. 26 Au fost omiși unii categorizatorii adverbiali care conțin alte substantive "slabe": stil, fel, plan, aspect, sens, nivel, unghi etc. 27 Dificultatea acestui tip de descriere pentru limba română, în general, și, în particular, pentru româna actuală, vine din faptul
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
filosofic, dacă urmăm o abordare proprie filosofiei" vs vorbind filosofic = "vorbind precum filosofii, înțelept, profund etc."). 25 Justificarea denumirii este că aceste sintagme recategorizează cuvinte din clasa lexico-gramaticală a adjectivelor în cea a adverbialelor. 26 Au fost omiși unii categorizatorii adverbiali care conțin alte substantive "slabe": stil, fel, plan, aspect, sens, nivel, unghi etc. 27 Dificultatea acestui tip de descriere pentru limba română, în general, și, în particular, pentru româna actuală, vine din faptul că: nu există studii anterioare similare care
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
fie folosite ca bază a unei comparații; o descriere completă, pertinentă, trebuie să aibă în vedere și situația sintactică, semantică, statistică etc. a tuturor adverbelor nesufixate cu un adjectiv omonim și raportul de frecvență dintre diversele poziții sintactice ocupate de adverbiale; o asemenea analiză detaliată și exactă presupune corelarea expresiilor lexicale adverbiale cu tipurile funcționale de adverbe și, în același timp, cu tipurile semantice de adjective (calificative, categoriale și situaționale). 28 Pentru descrierea adjectivelor situaționale, vezi Brăescu (2005 și 2007). Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
trebuie să aibă în vedere și situația sintactică, semantică, statistică etc. a tuturor adverbelor nesufixate cu un adjectiv omonim și raportul de frecvență dintre diversele poziții sintactice ocupate de adverbiale; o asemenea analiză detaliată și exactă presupune corelarea expresiilor lexicale adverbiale cu tipurile funcționale de adverbe și, în același timp, cu tipurile semantice de adjective (calificative, categoriale și situaționale). 28 Pentru descrierea adjectivelor situaționale, vezi Brăescu (2005 și 2007). Acestea "nici nu califică, nici nu operează subcategorizări, în genul celor relaționale
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
care mie mi s-a părut cât se poate de normal. (C. T. Popescu, Copiii fiarei); Și-au făcut mendrele în cel mai autentic stil de carnaval. (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). 32 "Aparțin exprimării prețioase îmbinările cu funcție adverbială la modul + adjectiv și de o manieră + adjectiv, de care se abuzează mai ales în stilul publicistic.", Doca (1996: 270). Valoarea emfatică a expresiilor excesiv accentuate la modul + adjectiv este dată și de conotarea generală a sintagmei la modul, în
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
pentru circumstanțialul de mod structura în care mod este însoțit de articolul nehotărât: într-un mod lent vs *într-un mod cert.". 35 Vezi nota 32. 36 În corpusul lucrării, din cele 2.341 de ocurențe ale expresiilor cu categorizatorul adverbial în mod, expresiile care au cele mai multe ocurențe sunt construite cu adjectivele: normal (în mod normal, 165 de ocurențe), direct (88), deosebit (70), special (61), clar (60), evident (58), obișnuit (58), constant (52), expres (49), cert (48), corespunzător (43), egal (41
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
de pomană sau din postura frânarilor reconstruirii și democratizării țării (www.ziua.ro). 1.3. Numeralele multiplicative folosite adjectival apar cu precădere pe lângă substantive abstracte numărabile și nonnumărabile (efort, curaj, sumă, muncă, forță, putere, câștig, strădanie, răsplată etc.), iar folosite adverbial, pe lângă verbe apropiate semantic clasei substantivelor mai sus menționate (a munci, a încuraja, a se strădui, a câștiga, a se îmbogăți, a răsplăti etc.). Folosite pe lângă substantive nonnumărabile (iar, în variantă adverbială, pe lângă verbele corespunzătoare), multiplicative pierd din compoziția semantică
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
forță, putere, câștig, strădanie, răsplată etc.), iar folosite adverbial, pe lângă verbe apropiate semantic clasei substantivelor mai sus menționate (a munci, a încuraja, a se strădui, a câștiga, a se îmbogăți, a răsplăti etc.). Folosite pe lângă substantive nonnumărabile (iar, în variantă adverbială, pe lângă verbele corespunzătoare), multiplicative pierd din compoziția semantică caracteristicile "creștere proporțională" și "creștere precisă", exprimând o intensificare neprecisă; un alt caz în care se petrece același fenomen este coordonarea copulativă a multiplicativelor (vezi infra, 1.5). 1.4. Numeralul multiplicativ
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
Ajunsese la întreitul greutății de dinainte, nu la împătrit, așa cum spuneau doctorii. Frecvent, are loc substantivizarea multiplicativelor care desemnează numărul de copii la o naștere: tripleți, cvadrupleți și chiar multipleți (EZ, 18.VIII.2008). 1.5. Când numeralele multiplicative utilizate adverbial se află în raport de coordonare copulativă, ele exprimă o creștere cantitativă neprecisă, aproximativă: Noi ne plătim întreit, înzecit datoriile, iar țările care ne sunt datoare mereu își micșorează datoria față de noi (www.cdep.ro), creștere care poate fi exprimată
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
creștere cantitativă neprecisă, aproximativă: Noi ne plătim întreit, înzecit datoriile, iar țările care ne sunt datoare mereu își micșorează datoria față de noi (www.cdep.ro), creștere care poate fi exprimată sinonimic și prin adjectivul neologic de proveniență franceză multiplu, utilizat adverbial. 1.6. După cum se remarcă în GALR I: 314, "numeralul multiplicativ se raportează la verb (a (se) îndoi, a dubla, a tripla) și, prin medierea verbului, la substantiv (îndoirea, îndoiala, îndoitul sârmei, dublarea sumei)". Această corepondență este puțin relevantă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
în lexicul religios, dovada fiind faptul că peste 70 % dintre cele 946 de înregistrari pe internet în care poate fi regăsit aparțin unor site-uri având conținut religios. Față de celelalte multiplicative, întreit dovedește o foarte mare libertate de topică. Utilizat adverbial, numeralul multiplicativ poate fi: - antepus imediat verbului pe care îl determină: Stăpână, arătat-ai îndoita putere a darului Tău pe pământul Moldovei, când în locul pe care Te-ai arătat, întreit ai inmulțit averile cu Icoana Ta cea... (www.ortodox.as
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
număr). 3.1.2. O altă consecință a specializării numeralelor multiplicative în limbajul sportiv este o modificare de ordin semantic. Sensul lor este mai mult unul repetitiv decât al unei creșteri proporționale și precise, apropiind astfel aceste multiplicative de numeralul adverbial (sextuplu medaliat "medaliat de șase ori"). 3.2. Statistica arată că, pe lângă forma cvadruplu (cu 1710 înregistrări), apar variantele grafice quadruplu (cu 123 de înregistrări) și cuadruplu (cu 56 de înregistrări), pe lângă forma cvintuplu (cu 334 de înregistrări), apar variantele
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
din programa atributului: „Puii din lăstar au ieșit după o clipă de socoteală”. Subliniază atributele din textul de mai jos. Observă cu atenție partea de vorbire prin care sînt exprimate. Ce fel de atribute sunt: adjectivale, substantivale, pronominale, verbale sau adverbiale? (subliniază răspunsul pe care-l consideri corect). Exemplu din programa propoziției: „O rachetă gigantică se înalță repede”. Arată felul acestei propoziții, subliniind răspunsul corect: a) după structură: simplă sau dezvoltată? b) după forma verbului predicativ: afirmativă sau negativă? c) după
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
unei părți de vorbire în gimnaziu: pronumele, Slatina, Didactic Pres, 2009, 120 p. [128] OPREA, LILIANA, Repetăm și ne jucăm: fișe de activitate independentă: limba și literatura română, matematică, Iași, Pim, 2009, 72 p. [129] OPRIȚOIU, CORINA-RALUCA, Adverbul și locuțiunile adverbiale, Drobeta-Turnu Severin, Etnic, 2009, 35 p. [130] OPRIȚOIU, RALUCA-CORINA, Părțile de vorbire neflexibile: auxiliar didactic pentru clasele gimnaziale, Drobeta-Turnu Severin, Etnic, 2009, 23 p. [131] PAMFIL, ALINA; Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, București
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Adevărul", 2007). Sunt numeroase contextele cu substantivizări ale unor adjective la gradul superlativ absolut, realizat prin mijloace neprototipice: cu ajutorul adverbelor mult, prea (mult-prea-nefericiții), prin construcția adverb + de + adjectiv substantivizat (enervant de fericiții României - "Evenimentul", 2007), cu ajutorul unor substantive având comportament adverbial (îndrăgostiții lulea) sau prin intermediul prefixoidelor atașate care conțin seme de superlativ (hipersensibilii, supradotații, supranaturalul, un extra-dry, un extrafin) : Prea-frumoșii, prea-bunii, prea-"cercelații", prea-"tatuații" își fac în sfârșit apariția (Internet, 2007) Dacă faceți parte dintre prea fericiții care îsi permit
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
O scară dublă / 238 5.13. Monologul interior / 240 Lecturi recomandate / 248 Exerciții / 249 Capitolul 6. Clasificare și non-clasificare 255 6.1. Tipuri de adjective / 256 6.2. Clasificarea: sintaxă și enunțare / 258 6.3. "Biet" / 261 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" / 263 6.5. Adjective și determinanți / 265 6.6. Pluralul cu valoare stilistică / 268 6.7. Efectele impresioniste / 271 6.8. Locul adjectivului / 274 Concluzii / 280 Lecturi recomandate / 280 Exerciții / 281 Capitolul 7. Coerența textului / 285 7.1
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mamă de bătaie, [se revine în planul doi al narațiunii; imperfectul cu valoare iterativă, destinat să sugereze un anume context de instabilitate politică, adaugă un element progresiei narative] un regiment trecea pe la capul străzii, așa că [nouă ruptură anunțată de locuțiunea adverbială ce sugerează intervenția destinului; apare prezentul nedeictic cu efect de transfocare], mă înrolez, iată-mă în inima bătăliei, primesc un glonte în genunchi, sunt pus într-o căruță, căruța se oprește în fața unei cocioabe, iar o femeie se ivește pe
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
întâmplă pentru că povestirea este făcută în așa fel încât informația respectivă să nu fie furnizată. 1.11. Tipuri de deictice spațiale Din punct de vedere morfo-sintactic, clasa deicticelor spațiale este eterogenă, împărțindu-se în principal în două grupuri, demonstrative și adverbiale. Dacă unele demonstrative sunt deictice prin excelență, putând însoți un gest al enunțătorului (asta, aceasta, aceea), altele combină sensul lexical și valoarea deictică: în mod direct (această masă) sau prin pronominalizare (acesta, acela). A nu se confunda, atenție, aceste deictice
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
confunda, atenție, aceste deictice veritabile cu demonstrativele cu valoare anaforică, prin care se reia o unitate deja introdusă în text (cf. "acestei fântâni" din fragmentul din Paul și Virginia sau "acestea" de la începutul fragmentului din Les lauriers sont coupés). Deicticele adverbiale cu statut de "complemente circumstanțiale" se distribuie în diverse microsisteme de opoziții: aici / acolo, aproape / departe, în fața / în spatele, la stânga / la dreapta etc, decodându-se în funcție de felul în care enunțătorul lor se înscrie în spațiu. Ajunge ca enunțătorul să se întoarcă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]