593 matches
-
creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită afaziologie". Subiectul pierde capacitatea de comunicare orală, ca urmare a unui traumatism cerebral sau accident cerebral
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită afaziologie". Subiectul pierde capacitatea de comunicare orală, ca urmare a unui traumatism cerebral sau accident cerebral. Afazia apare după dobândirea comportamentului verbal și este mai frecventă la vârstele adulte sau la bătrânețe. Este una dintre cele mai complicate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită afaziologie". Subiectul pierde capacitatea de comunicare orală, ca urmare a unui traumatism cerebral sau accident cerebral. Afazia apare după dobândirea comportamentului verbal și este mai frecventă la vârstele adulte sau la bătrânețe. Este una dintre cele mai complicate tulburări pentru că determină modificări profunde în sfera limbajului (impresiv și expresiv), iar la nivelul personalității se produc destructurări 150
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
frecventă la vârstele adulte sau la bătrânețe. Este una dintre cele mai complicate tulburări pentru că determină modificări profunde în sfera limbajului (impresiv și expresiv), iar la nivelul personalității se produc destructurări 150. Vom arăta, în continuare, cauzele, tipurile și tratamentul afaziei. În anul 1865, Paul Broca comunică rezultatele observațiilor anatomo-clinice făcute asupra pacientului Leborgne în care constată o leziune circumscrisă la "piciorul celei de a treia circonvoluțiuni frontale" în emisfera cerebrală stângă, unde localizează "centrul" limbajului articulat. Ulterior relatează o serie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de cazuri asemănătoare. Carl Wernicke descrie, în anul 1874, o altă formă de tulburare a vorbirii, care, spre deosebire de cazurile lui Broca, se caracteriza prin tulburarea înțelegerii limbajului, în timp ce vorbirea proprie era posibilă, însă plină de greșeli. El denumește această formă afazie sensorială, apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de afazie motorie. Au existat trei curente în explicarea afaziei: • curentul localizaționist. Conform acestui curent toate funcțiile psihice corespund unei anumite zone situate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
lui Broca, se caracteriza prin tulburarea înțelegerii limbajului, în timp ce vorbirea proprie era posibilă, însă plină de greșeli. El denumește această formă afazie sensorială, apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de afazie motorie. Au existat trei curente în explicarea afaziei: • curentul localizaționist. Conform acestui curent toate funcțiile psihice corespund unei anumite zone situate la nivelul creierului. Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în timp ce vorbirea proprie era posibilă, însă plină de greșeli. El denumește această formă afazie sensorială, apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de afazie motorie. Au existat trei curente în explicarea afaziei: • curentul localizaționist. Conform acestui curent toate funcțiile psihice corespund unei anumite zone situate la nivelul creierului. Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
motorie. Au existat trei curente în explicarea afaziei: • curentul localizaționist. Conform acestui curent toate funcțiile psihice corespund unei anumite zone situate la nivelul creierului. Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri în clinică, emite ipoteza că "leziunile în afazia motorie (afemie) se găsesc în a treia circumvoluțiune frontală stânga". Wernicke (1874) se referă la afazia senzorială care se produce prin lezarea primei circumvoluțiuni temporale
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
psihice corespund unei anumite zone situate la nivelul creierului. Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri în clinică, emite ipoteza că "leziunile în afazia motorie (afemie) se găsesc în a treia circumvoluțiune frontală stânga". Wernicke (1874) se referă la afazia senzorială care se produce prin lezarea primei circumvoluțiuni temporale; • curentul echipotențialist. Ca urmare a cercetărilor lui Lawrance, s-a ajuns la concluzia că nu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri în clinică, emite ipoteza că "leziunile în afazia motorie (afemie) se găsesc în a treia circumvoluțiune frontală stânga". Wernicke (1874) se referă la afazia senzorială care se produce prin lezarea primei circumvoluțiuni temporale; • curentul echipotențialist. Ca urmare a cercetărilor lui Lawrance, s-a ajuns la concluzia că nu o singură zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
temporale; • curentul echipotențialist. Ca urmare a cercetărilor lui Lawrance, s-a ajuns la concluzia că nu o singură zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
singură zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan, nu înțelege, dar își păstrează vorbirea repetată; • afazie totală. Bolnavul manifestă tulburări
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan, nu înțelege, dar își păstrează vorbirea repetată; • afazie totală. Bolnavul manifestă tulburări expresive și receptive, cât și de intelect; • afazie de conducere. Se manifestă prin tulburări ale repetării cuvintelor și denumirii
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan, nu înțelege, dar își păstrează vorbirea repetată; • afazie totală. Bolnavul manifestă tulburări expresive și receptive, cât și de intelect; • afazie de conducere. Se manifestă prin tulburări ale repetării cuvintelor și denumirii obiectelor, dar se păstrează, relativ, înțelegerea și vorbirea spontană. Și, tot din aceleași surse, vom reproduce descrierea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan, nu înțelege, dar își păstrează vorbirea repetată; • afazie totală. Bolnavul manifestă tulburări expresive și receptive, cât și de intelect; • afazie de conducere. Se manifestă prin tulburări ale repetării cuvintelor și denumirii obiectelor, dar se păstrează, relativ, înțelegerea și vorbirea spontană. Și, tot din aceleași surse, vom reproduce descrierea principalelor forme: AFAZIA BROCA (afazie motorie sau expresivă) este prototipul tulburărilor afazice
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
manifestă tulburări expresive și receptive, cât și de intelect; • afazie de conducere. Se manifestă prin tulburări ale repetării cuvintelor și denumirii obiectelor, dar se păstrează, relativ, înțelegerea și vorbirea spontană. Și, tot din aceleași surse, vom reproduce descrierea principalelor forme: AFAZIA BROCA (afazie motorie sau expresivă) este prototipul tulburărilor afazice cu debit verbal redus, în timp ce înțelegerea limbajului este în mare măsură puțin compromisă. ▪ vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un stil telegrafic; ▪ parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
expresive și receptive, cât și de intelect; • afazie de conducere. Se manifestă prin tulburări ale repetării cuvintelor și denumirii obiectelor, dar se păstrează, relativ, înțelegerea și vorbirea spontană. Și, tot din aceleași surse, vom reproduce descrierea principalelor forme: AFAZIA BROCA (afazie motorie sau expresivă) este prototipul tulburărilor afazice cu debit verbal redus, în timp ce înțelegerea limbajului este în mare măsură puțin compromisă. ▪ vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un stil telegrafic; ▪ parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea unor cuvinte
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
lezională "Piciorul" celei de a treia circonvoluțiuni frontale din emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în majoritatea cazurilor cea stângă) și substanța albă subiacentă, uneori cu prinderea "insulei lui Reil". Zonă este irigată de artera prerolandică, ramură a arterei cerebrale mijlocii. AFAZIA WERNICKE (afazie senzorială sau receptivă), caracterizată prin tulburări accentuate ale înțelegerii limbajului și printr-o producție verbală fluentă, normală din punct de vedere fonetic, dar profund alterată semantic, de neînțeles pentru interlocutor. ▪ lipsă de înțelegere a limbajului, în cazuri gave
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
celei de a treia circonvoluțiuni frontale din emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în majoritatea cazurilor cea stângă) și substanța albă subiacentă, uneori cu prinderea "insulei lui Reil". Zonă este irigată de artera prerolandică, ramură a arterei cerebrale mijlocii. AFAZIA WERNICKE (afazie senzorială sau receptivă), caracterizată prin tulburări accentuate ale înțelegerii limbajului și printr-o producție verbală fluentă, normală din punct de vedere fonetic, dar profund alterată semantic, de neînțeles pentru interlocutor. ▪ lipsă de înțelegere a limbajului, în cazuri gave până la "surditate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]