1,384 matches
-
și cele ale corpului Socot, de asemenea, că nu distingem nici o cauză, care să acționeze mai nemijlocit asupra sufletului nostru decât corpul cu care acesta este asociat și că, În consecință, se impune să gândim că ceea ce este În suflet afect este În general În corp acțiune; În așa fel Încât, nu există cale mai bună de a ajunge la cunoașterea sentimentelor noastre decât aceea de a examina deosebirea dintre suflet și corp spre a cunoaște căruia dintre ele avem a
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
prin care simțim că el vrea. Cu toate acestea, din cauză că percepția și voința nu sunt de fapt decât unul și același lucru, denumirea se face Întotdeauna prin ceea ce este cel mai nobil și, În consecință, nu obișnuim s-o numim afect, ci acțiune. ART. 20. Despre fantazări și alte idei formate de suflet Când sufletul nostru se străduiește să imagineze ceva ce nu există, cum ar fi imaginea unui palat fermecat sau o himeră, ca și atunci când se silește să ia
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Așa sunt iluziile din visele noastre, ca și reveriile pe care le avem uneori când suntem treji, când gândirea noastră rătăcește cu În voie, fără a se aplica la nimic de la sine. Or, chiar dacă unele dintre aceste fantazări ar fi afecte ale sufletului, luând acest cuvânt În cea mai proprie și mai particulară semnificație a sa, și chiar dacă toate ar putea fi astfel denumite, considerându-le de o manieră mai generală, cu toate acestea, deoarece nu au o cauză atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
picior prin intermediul nervilor piciorului, iar astrele sunt văzute ca situate În cer prin intermediul luminii lor, cât și prin mijlocirea nervilor optici: așa Încât, nu este deloc necesar ca sufletul nostru să-și exercite nemijlocit funcțiile În inimă pentru a simți aici afectele, după cum nu este necesar ca el să fie În cer ca să vadă astrele. ART. 34. Cum acționează sufletul și corpul unul asupra celuilalt Să ne imaginăm așadar, că sufletul Își are sediul principal În mica glandă ce se găsește În mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
provocate de spirite În glandă: unele reprezintă În suflet obiectele ce mișcă simțurile sau impresiile ce se Întâlnesc În creier și nu forțează În nici un fel voința sa; celelalte exercită aici un oarecare efort, fiind vorba de faptul că provoacă afectele sau mișcările corpului asociate acestora; În ceea ce le privește pe cele dintâi, cu toate că adesea ele Împiedică acțiunile sufletului sau, dimpotrivă, sunt Împiedicate de ele, din cauză că nu sunt chiar contrare, nu se face remarcat aici nici un conflict. Conflict se constată numai
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
literelor sau sunetul silabelor. De asemenea, este util să știm că deși atât mișcările glandei, cât și ale spiritelor și creierului, nicăieri care reprezintă În suflet anumite obiecte, sunt legate În mod natural cu cele care provoacă În el anumite afecte, ele pot totuși, datorită deprinderii, să fie separate și asociate cu altele extrem de diferite, ba chiar această deprindere poate să fie dobândită printr-o singură acțiune, fără a fi necesară o Îndelungată exersare. Astfel, atunci când dăm dintr-o dată peste ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
decât cu dezgust acea mâncare din care Înainte ne ospătam cu plăcere. Același lucru Îl putem observa la animale, căci deși ele nu au rațiune și poate nici un fel de gândire, toate mișcările spiritelor și glandei care nasc În noi afecte nu le lipsesc nici lor, servindu-le nu la menținerea și Întărirea sentimentelor, ca nouă, ci a mișcărilor nervilor și mușchilor, mișcări care, de obicei, le sunt asociate. Astfel, atunci când un câine vede o potârniche, el este În mod natural
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
se oprească, iar zgomotul auzit după aceea, când se trage cu pușca În ea, Îi face să alerge Într-acolo. Or, aceste lucruri este bine să le cunoaștem pentru a da curaj fiecăruia În a se strădui să-și domine afectele. Căci, dacă putem, cu puțină pricepere, să schimbăm mișcările creierului la animalele lipsite de rațiune, este evident că o putem face Încă și mai bine la oameni și că până și cei care au sufletele cele mai slabe ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 41. 37 Bertrand Russel arată: ,,Una dintre cele mai redutabile cauze ale nefericirii este imediat după grija temătoare, invidia. Aș spune despre invidie că este unul dintre cele mai universale și mai adânc înrădăcinate afecte umane". În căutarea fericirii, Editura Humanitas, București, 2011, p. 74. 38 Mises avertizează: ,,Conceptele moderne de fericire, utilitate, satisfacție și alte asemenea includ toate scopurile omenești, indiferent dacă motivele acțiunii sunt morale sau imorale, nobile sau josnice, altruiste sau egoiste
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
când ies pe scena lumii sau a literaturii. Există situații în care Anima apare puternic constelată. Definiția lui Jung coincide cu structura psihosomatică a scriitorului nostru: "Anima este un factor de o deosebită importanță în psihologia masculină ori de câte ori emoțiile și afectele sunt puse în joc. Ea întărește, exagerează și mitologizează toate relațiile emoționale cu profesiunea și cu oamenii, indiferent de sex. Atunci când Anima este puternic constelată, caracterul bărbatului își pierde din tărie: el devine susceptibil, iritabil, capricios, gelos, vanitos și neadaptat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
o îndrumare permanentă; 9. Rigiditatea la nivelul scoarței cerebrale - menținerea rigidă a ipotezei inițiale, chiar dacă aceasta este în discordanță cu stimulii din exterior; 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental - rigiditate a conduitei, iar pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, se poate ajunge fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de relaționare, neîncredere. Deficiența mintală ușoară prezintă următoarele caracteristici psihopedagogice: dificultatea proceselor de analiză și sinteză; îngustimea câmpului perceptiv, afectând orientarea în spațiu și capacitatea de a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
simptomatologia și posibilitățile de investigare a autismului, din punct de vedere psihopedagogic se pot evidenția următoarele caracteristici ale copilului autist: perturbarea relațiilor cu mediul: nu stabilește contact vizual, nu se lasă luat în brațe; absența contactelor afective și a concordanței afectelor; preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru cei vizuali și auditivi, absența fricii față de pericol, atenție deosebită pentru obiecte, interes intensiv pentru stimuli imuabili și identici; lipsa de identitate personală, control corporal scăzut în contexte specifice; deficiențe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Eyolf), precum și Eugène Labiche și Ed. Martin, Henri Lavedan, Georges Feydeau, Max Maurey, Jacques Nathansen, Maurice Magre. Doar câțiva prieteni binevoitori au părut că apreciază producția lirică a junelui ofițer care, într-un adevărat desfrâu al lamentației, își teatraliza impudic afectele. Un potop de „lacrămi” inundă strofele ușoare din volumul Raze de lună (1905). De pretutindeni se aud „doiniri de plâns”, ecou al suspinelor unei inimi rănite de cioburile viselor „fărmate”. Cruci, morminte, „corbi în doliu”, „crivățul amar”, un amurg apăsător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
mai precis, eul - se apără el însuși de pericolele cu care se confruntă. Refularea este mecanismul de apărare cel mai important. Deși aparent nu îndepărtează decât sursa fricii interne, și anume imaginile mentale „periculoase”, refularea are și un efect asupra afectului, în speță, duce la o diminuare a angoasei. Această diminuare nu este reușită o dată pentru totdeauna. Imaginile îndepărtate vor încerca să revină în viața psihică conștientă, punând mereu refularea la încercare. Gama de mecanisme de apărare este mult mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
diferite, căci anumite organizări de personalitate nu folosesc decât în mod secundar refularea. Diminuarea distincției dintre frica propriu-zisă, cu obiect extern, și frica internă, adică angoasa, face posibil punctul de vedere care susține că mecanismele de apărare se aplică și afectelor generate de pericole externe. De fapt, în ambele situații se produce o mobilizare a unor imagini mentale ce evocă situații din trecut în care frica a fost resimțită. În orice caz, teama trăită în raport cu pericole externe este prelucrată ulterior, putând
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pasivizeze grupuri sociale mari. Or, acest efect este propriu terorii și dintr-o perspectivă individuală. Există o tradiție în psihologie de a stabili un raport între reacțiile de teamă și pregătirea pentru luptă și fugă din cadrul adaptării. Ea permite distingerea afectelor ce se manifestă în cele două situații, de luptă și fugă. Lupta presupune confruntarea cu pericolul și are ca suport emoțional mânia. Fuga constă din îndepărtarea de pericol și are ca stare afectivă caracteristică frica propriu-zisă. Această pregătire se află
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
De asemenea, atunci când sunt străini, ei sunt considerați reprezentativi pentru națiunea sau grupul din care provin 16. Pentru turiștii orientați spre gospodărie existau puțin timp și puține resurse pentru activități tipice turiștilor obișnuiți. Călătoria în Ungaria, deși învestită cu mult afect și multe semnificații, era foarte rutinizată. Totuși, după ce își vindeau marfa, sau chiar până să o termine, ei se mai „întrețineau” cu o bere („bună”) sau cu Coca-Cola. Forma maximă de consum pe care și-o puteau permite și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-ne să o "folosim" ca punct de pornire în prezentarea care urmează. Simplul fapt de a exista ne determină să transmitem permanent, să trimitem în jurul nostru mesaje despre noi; conștienți într-o măsură mai mare ori mai redusă ne exteriorizam afectele, gândurile, sentimentele, stările emoționale, cunoștințele și experiența acumulată, în numeroase feluri, și spre direcții având tot atâtea destinații. Începând de la vestimentație, accesorii, culorile pentru care optam în funcție de starea spirituală pe care o avem într-o zi sau alta, continuând cu
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
totală, cu unele posibilități limitate în raport cu valorile biologice; - în ceea ce privește motivația, putem întâlni o motivație mai bine sau mai puțin organizată la nivel biologic; nu putem vorbi despre o motivație cognitivă sau intelectivă; - afectivitatea este nediferențiată, apar de regulă forme de afecte determinate de instinctele de bază sau de unele nevoi de apărare; - la nivelul comunicării se întâlnesc asonanțe de recepție, ca și la nivelul cogniției, esențializarea fiind cea mai afectată; propriu‑zis, nu există această operație, comunicarea realizându‑se la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unor granițe relativ rigide, iar sinteza gândirii se elaborează greoi, aceștia percep cu întârziere modificările activității în funcție de particularitățile situației și schimbările survenite în modul lor de viață. 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental, pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, pot conduce fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de a relaționa cu cei din jur, neîncredere. De asemenea, deficientul mintal prezintă și o anumită rigiditate a conduitei, fapt care determină o serie de probleme în relația
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să povestească o întâmplare sau când nu poate oferi indicii sigure cu privire la obiectele văzute sau în legătură cu unele întâmplări la care a asistat, din cauza sugestibilității sale ridicate; - imaturitate afectivă destul de accentuată, evidențiată în principal prin caracterul exploziv și haotic al trăirii afectelor (acestea au de cele mai multe ori un efect distructiv asupra activității desfășurate de subiect) și capacitatea redusă de a controla expresiile emoționale, adesea exagerat de puternice în raport cu cauza care le‑a produs, afectează negativ relațiile cu cei din jur; - activitatea voluntară
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vedere psihopedagogic se pot desprinde următoarele caracteristici ale copilului autist: - perturbarea relațiilor cu mediul înconjurător: nu stabilește contact vizual, nu se lasă luat în brațe; absența contactelor afective (inclusiv cu mama, pe care o evită sau o ignoră), absența concordanței afectelor (copilul zâmbește spontan fără să transmită nimic sau afișează un zâmbet rece); - preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru stimulii vizuali și auditivi, atenție deosebită pentru mediul neanimat, absența fricii în fața pericolelor reale, interes obsesiv pentru stimuli
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
temă inepuizabilă și primordială a marii literaturi. Ar fi interesant de comparat tipul de iubire elementară și obscură din Ion al lui Rebreanu cu pasiunea conștientă, deliberată și revendicativă a Polinei și a lui Birică din Moromeții. De altminteri toate afectele, pozitive și negative, rivalitățile, resentimentele, relațiile între cupluri și dintre ele, ambițiile, renunțările (oare nu sunt decât amânări) au în Moromeții un caracter rațional și premeditat. Nu există în această carte impulsuri doar obscure, instinctualitate brută (nici măcar la cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
numai la vârsta pe care-o aveți azi. — Acum, cred că ceea ce trebuie apărat este ceea ce le face pe acestea posibile. De aceea, pun azi mult mai mult preț pe valorile de ordin moral, pe care le înțeleg ca manifestarea afectelor primordiale, adică: iubirea. Nu cred că un om prost poate fi un om bun, chiar dacă e duios, blând și îndatoritor. Contrariul prostiei, am văzut cu uimire, nu este inteligența. — Ci? — Foarte mulți oameni inteligenți sunt foarte des foarte proști și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai aproape de adevăr decât intelectul, deoarece folosește unități de sens (imaginile) mai apropiate de obiectele realității decât sunt unitățile de sens ale rațiunii (ideile). Percepem lumea și reacționăm la ea Întâi prin imagini, cu toată cohorta de nuanțe, senzații și afecte care le Însoțesc, și abia apoi prin idei și raționamente. Recunoașterea acestui adevăr poate schimba multe lucruri În cele mai neașteptate domenii, spre exemplu În sociologie sau politologie. Desigur, nu vreau să se Înțeleagă de aici că trebuie să nesocotim
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]