230 matches
-
C (i.e. la [Spec, FINP]), ilustrând o situație clasică în care un element de un anume tip (un specificator al unei proiecții [+V]) blochează deplasarea unui element de același tip (verbul deplasându-se ca grup prin specificatorii proiecțiilor [+V]) (35); afixul ne- este acategorial, se generează drept centru al NEG0și se încorporează prin adjuncție la stânga în structura verbului (36a); pentru argumente suplimentare în sprijinul deplasării ca grup a verbului, v. §2.3 infra 2.2 Complementizatorul să15,16 Ipoteza pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
activă doar proiecția înaltă de negație; proiecția de negație selectează domeniul flexionar (NEGP > IP), constituind astfel limita între domeniul flexionar IP și domeniul complementizatorului CP - negația propozițională se realizează prin adverbul de negație nu în majoritatea structurilor propoziționale și prin afixul ne- pentru propoziția nonfinită organizată în jurul gerunziului; statutul diferit al celor două mărci de negație (nu - adverb plin, grup sintactic, inserat ca specificator al proiecției de negație / ne- - afix, centru sintactic generat direct în NEG0) se corelează cu opțiuni sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin adverbul de negație nu în majoritatea structurilor propoziționale și prin afixul ne- pentru propoziția nonfinită organizată în jurul gerunziului; statutul diferit al celor două mărci de negație (nu - adverb plin, grup sintactic, inserat ca specificator al proiecției de negație / ne- - afix, centru sintactic generat direct în NEG0) se corelează cu opțiuni sintactice diferite: nu blochează deplasarea verbului la stânga negației (e.g. encliză pronominală pentru imperativul pozitiv / procliză pronominală pentru imperativul negativ), inducând efecte de minimalitate sintactică, pe când ne- se încorporează prin adjuncție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la stânga negației (e.g. encliză pronominală pentru imperativul pozitiv / procliză pronominală pentru imperativul negativ), inducând efecte de minimalitate sintactică, pe când ne- se încorporează prin adjuncție la stânga în structura gerunziului și permite deplasarea acestuia în domeniul C - o problemă deschisă rămâne analiza afixului negativ ne-, mai exact măsura în care se poate oferi o analiză sintactico-semantică unitară, în care ne- expresie a negației propoziționale și ne- afix lexical negativ prezintă același set de trăsături, iar diferențele de comportament dintre cuvintele negative formate cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la stânga în structura gerunziului și permite deplasarea acestuia în domeniul C - o problemă deschisă rămâne analiza afixului negativ ne-, mai exact măsura în care se poate oferi o analiză sintactico-semantică unitară, în care ne- expresie a negației propoziționale și ne- afix lexical negativ prezintă același set de trăsături, iar diferențele de comportament dintre cuvintele negative formate cu ne-și propoziția nonfinită negată prin ne- rezultă din inserarea afixului ne- în compartimente diferite: componentul presintactic de formare a cuvintelor în cazul formațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o analiză sintactico-semantică unitară, în care ne- expresie a negației propoziționale și ne- afix lexical negativ prezintă același set de trăsături, iar diferențele de comportament dintre cuvintele negative formate cu ne-și propoziția nonfinită negată prin ne- rezultă din inserarea afixului ne- în compartimente diferite: componentul presintactic de formare a cuvintelor în cazul formațiilor lexicale cu ne-vs componentul sintactic pentru propozițiile nonfinite negative negate prin ne- pronumele clitice - din punct de vedere tipologic, pronumele clitice ale românei sunt orientate către flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se încorporează în structura verbului și se deplasează odată cu acesta, pe când auxiliarele verbale și complementizatorul să nu se încorporează - astfel, din punct de vedere morfofonologic, centrele încorporante au un comportament afixal, pe când cele nonîncorporante sunt mai degrabă clitice morfofonologice, nu afixe Analiză diacronică • deplasarea verbului deplasarea verbului în domeniul C (formele finite) - deplasarea V-la-C este mult mai frecventă în limba veche și se manifestă prin inversiune (V-AUX, V-CL, V-CL-AUX) - deplasarea V-la-C este disponibilă în limba veche într-un număr
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este permisă în gramatica minimalistă (Ian Roberts, David Pesetsky, comunicare personală). 34 Și valoarea nedefinit poate fi marcată afixal, însă mai rar decât valoarea definit; conform datelor din WALS (The World Atlas of Language Structures), articolul hotărât se realizează ca afix în 84 de limbi (inclusiv limbi europene: româna, albaneza, unele limbi scandinave) (Dryer 2005a), pe când articolul nehotărât se realizează ca afix doar în 31 de limbi (toate din afara Europei) (Dryer 2005b). 35 Denumirea EPP derivă din Principiul Proiecției Extinse (engl.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
rar decât valoarea definit; conform datelor din WALS (The World Atlas of Language Structures), articolul hotărât se realizează ca afix în 84 de limbi (inclusiv limbi europene: româna, albaneza, unele limbi scandinave) (Dryer 2005a), pe când articolul nehotărât se realizează ca afix doar în 31 de limbi (toate din afara Europei) (Dryer 2005b). 35 Denumirea EPP derivă din Principiul Proiecției Extinse (engl. The Extended Projection Principle) propus de Chomsky (1982) pentru a surprinde lexicalizarea obligatorie a subiectului în engleză. 36 Prin convenție, focusul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
tot de comportamentul adverbelor clitice. 4 Deplasarea centrului cu proprietățile de linearizare explicate în (8) a dat naștere la formele sintetice de viitor (și condițional) din limbile romanice (altele decât româna); în structura V-AUX, auxiliarul a fost reanalizat ca afix și apoi ca marcă flexionară a verbului (Roberts și Roussou 2003: 48-58). 5 Din perspectivă diacronică, vom arată în §IV.4 că, în structurile cu dislocare a formelor verbale compuse în care subiectul se plasează între auxiliar și verbul lexical
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se extinde la participiile prefixate cu ne- (e.g. necitit; nevăzut); în situația participiilor, ne- este un prefix lexical care formează antonime (Dominte 2003: 162-171; Iordăchioaia 2004). 66 Contra Barbu (2004), care consideră că nu marcă a negației propoziționale este un afix, nu un cuvânt autonom. Între argumentele aduse în sprijinul acestei interpretări, ideea că nu este un afix pentru că nu legitimează elipsă (p. 77-78) (e.g. Ion să plece, dar Maria *să nu) este eronată: instrucțiunea de legitimare al elipsei verbale în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lexical care formează antonime (Dominte 2003: 162-171; Iordăchioaia 2004). 66 Contra Barbu (2004), care consideră că nu marcă a negației propoziționale este un afix, nu un cuvânt autonom. Între argumentele aduse în sprijinul acestei interpretări, ideea că nu este un afix pentru că nu legitimează elipsă (p. 77-78) (e.g. Ion să plece, dar Maria *să nu) este eronată: instrucțiunea de legitimare al elipsei verbale în română (Nicolae 2013d) (în gramatica universală de fapt, v. Thoms 2011; Rouveret 2012 și referințele) se atribuie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
română. În schimb, în limbi ca engleza, unde deplasarea verbului este joasă (v. §1 supra), elipsa legitimată de auxiliare (e.g. John read the book, and I will too) este permisă. De altfel, dacă atât nu, cât și ne- ar fi afixe, e greu de înțeles care este diferența dintre ele. 67Nu discutăm deci gerunziile care apar ca formant în structura prezumtivului (o fi venind), gerunziile modificator, adjectivizate (hornuri fumegânde) sau nu (stelele strălucind pe cer) și gerunziile care apar în poziția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
geometria). Afaziologia arată, la rîndul ei, că patologiile lingvistice îi afectează pe utilizatorii de semne în exact același mod în care îi afectează pe vorbitori. Dacă vorbitorul suferind de afazia lui Broca va vorbi greu, lent, omițînd gramatica (cuvintele și afixele gramaticale), la fel va semnaliza și utilizatorul surd/mut: lent și fără elementele de gramatică. Tot așa, afazicul de tip Wernicke va vorbi sau va semnaliza rapid, dar nu va avea sens și nici el nu îi va înțelege pe
Eșecul unui experiment psiholingvistic by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7654_a_8979]
-
Rodica Zafiu A fost de multă vreme observată ușurința cu care în română se pot forma cuvinte cu ajutorul prefixului negativ ne-; frecvența și regularitatea procedeului sînt cu atît mai mari cu cît ne- este și un afix gramatical, prin care se obțin formele negative ale participiului, ale supinului și ale gerunziului (nevăzut, de negăsit, necăutînd). Ne- oscilează așadar între gramatică și lexic: intervenind chiar în sintaxă, de pildă în acele structuri caracteristice în care doar aparent formează
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
de Nina Croitoru Bobârniche (Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003). Formele par născute din nevoia de remotivare, probabil prin apropiere de metafora bobocului (= "începător") acoperit de puf, prin etimologie populară (pufan), substituție sau adăugare de afix (pufos, pufarez), trunchiere (puf, pufa) și joc de cuvinte (pufarin). Forumurile din internet indică o circulație destul de largă a unora dintre acești termeni - "Cazărmile, la rândul lor, răsună de scrâșnetul din dinți al celor care sunt pufani și trebuie să
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
nemulțumește pe părinții elevilor" (Adevărul, 20.03.2007), "chiar dacă se introduce în curriculă, e veșnic opțional" (Adevărul, 25.07.2007) etc. Cu cît un cuvînt e mai tehnic, specializat, caracteristic registrului cult, cu atît adaptarea lui spontană la morfologia românească (afixe de gen și număr, alternanțe) e mai greu de acceptat în limba literară. Cuvântul latinesc curriculum (derivat de la currere, "a fugi", cu sensurile "cursă, alergare", apoi și "parcurs, curs" etc.), intrat în terminologiile moderne internaționale, s-a răspândit la noi
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
conversația cotidiană. În mod normal, singularul este folosit mai frecvent decît pluralul. DOOM 2005 îl înregistrează ca substantiv neutru, ca element latinesc neadaptat, fără plural. Pentru plural, se poate folosi forma etimologică, din latină - curricula - , dar și o formă cu afixul neutru românesc -uri, indicată în NDU 2006 și frecventă în texte: "au elaborat programe școlare, curriculumuri naționale, curriculumuri la decizia școlii" (forum.portal.edu.ro), "poate da o formă mult prea accentuată curriculumurilor" (central.ucv.ro) etc. Formele curriculumuri, curriculumurile
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
când vrea să sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere 27. De ce oamenii politici își petrec timpul criticându-și adversarul? Memorarea argumentelor negative 28. De ce atunci când citiți presa de scandal sfârșiți prin a considera politica „putredă”? Efectul de asimilare 29. De ce vi se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
aer când vrea sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere 27. De ce oamenii politici își petrec timpul criticându-și adversarul? Memorarea argumentelor negative 28. De ce atunci când citiți presa de scandal sfârșiți prin a considera politica „putredă”? Efectul de asimilare 29. De ce vi se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se sprijină. Pentru mai multe informații Carlston, D., Mae, L. (2007), „Posing with the flag: Trait-specific effects of symbols on person perception”, Journal of Experimental Social Psychology, vol. 43, p. 241. 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere Cu câteva zile înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2007 ziarul Le parisien a publicat pe prima pagină portretele celor doi candidați finaliști, Nicolas Sarkozy și Ségolène Royal, cu titlul: „50
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu ar trebui să țină seama de asemenea idiosincrazii, având obligația să prezinte realitatea literară așa cum a fost aceasta, cu luminile și umbrele ei. 3.3. Precizia Constă În utilizarea unei terminologii de specialitate. Astfel, lingvistul va folosi noțiuni precum afixe, desinență, diateză, flexiune, morfem, În timp ce istoricul va utiliza frecvent cuvinte ca areal, cruciadă, eră, front, independență, ofensivă, ca să nu mai vorbim de alte domenii (medical, geografic etc.). 3.4. Unitatea Se obține prin folosirea terminologiei de specialitate consacrate În domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
vedere, desigur, acel érgon pe care îl menționa Wilhelm von H u m b o l d t și, ca atare, în știința lingvistică a vorbitorului sînt cuprinse cunoștințe privind valoarea fonologică a sunetelor, cuvintele și sensurile lor (semnele lingvistice), afixele, sensul și regimul lor, regulile sintactice, formulele fixe (discursul repetat) etc., precum și o anumită viziune asupra lumii dată de limbă, antropocosmosul modelat de conștiința colectivă și exprimat în limba istorică însușită de individ. Aceste cunoașteri, la care se adaugă norma
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prezintă aceleași posibilități de marcare ca și sistemul cazual, însă există foarte puține limbi care folosesc acest tip de marcare (japoneza și, dintre limbile ergative, tongana). (c) Acordul contribuie la marcarea relațiilor sintactice în măsura în care verbul lexical sau auxiliarul include un afix conținând informații (privind persoana, numărul, genul) despre nominalul aflat într-o anumită poziție sintactică. În sistemele ergative, un afix conține informații despre S și O, iar alt afix, informații despre A (limbile din familia maya, abhaza). În sistemele acuzative (de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
marcare (japoneza și, dintre limbile ergative, tongana). (c) Acordul contribuie la marcarea relațiilor sintactice în măsura în care verbul lexical sau auxiliarul include un afix conținând informații (privind persoana, numărul, genul) despre nominalul aflat într-o anumită poziție sintactică. În sistemele ergative, un afix conține informații despre S și O, iar alt afix, informații despre A (limbile din familia maya, abhaza). În sistemele acuzative (de exemplu, limba swahili din grupul bantu), un afix verbal poate conține informații despre nominalul aflat în poziția S sau
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]