230 matches
-
telescopate formate din mai mult de două elemente, distinctivă este prezența măcar a unora dintre acestea sub formă fragmentară). Precizarea anterioară cu privire la existența unei (sau mai multor) particule dintr-un cuvânt poate atrage confuzia dintre telescopare și derivare (atașarea de afixe unui cuvânt). Diferența se stabilește prin natura particulei studiate: cel mai adesea, se va evita alegerea uneia identice cu afixele uzuale, pentru a nu denatura înțelesul cuvântului (presupunând că folosirea în vorbire a unor cuvinte telescopate implică cunoașterea prealabilă a
Cuvânt telescopat () [Corola-website/Science/310628_a_311957]
-
anterioară cu privire la existența unei (sau mai multor) particule dintr-un cuvânt poate atrage confuzia dintre telescopare și derivare (atașarea de afixe unui cuvânt). Diferența se stabilește prin natura particulei studiate: cel mai adesea, se va evita alegerea uneia identice cu afixele uzuale, pentru a nu denatura înțelesul cuvântului (presupunând că folosirea în vorbire a unor cuvinte telescopate implică cunoașterea prealabilă a termenilor din care provin). În vreme ce derivarea (în forma sa tipică, progresivă și nu regresivă) rezultă în „lungirea” unui cuvânt, telescoparea
Cuvânt telescopat () [Corola-website/Science/310628_a_311957]
-
ca limbă națională, având aceeași validitate ca și spaniola, precum și celelalte limbi indigene ale Mexicului. Nahuatl este o limbă cu morfologie complexă, caracterizată de polisinteză și aglutinare, permițând crearea de cuvinte lungi, cu sens complex, prin adăugarea de rădăcini și afixe. De-a lungul secolelor de coexistență cu celelalte limbi mezoamericane, nahuatl a fost influențată de acestea, devenind parte a Ariei Lingvistice Mezoamericane. Grupurile silabice și fonemice "atl, etl, itl, otl" și "utl" sunt tipice limbii Nahuatl. Dincolo de numele a doi
Limba nahuatl () [Corola-website/Science/309817_a_311146]
-
în care are loc acțiunea sau evenimentul. După altă părere, cele două categorii se disting prin mijloacele lor de exprimare: aspectul ar fi exprimat prin mijloace gramaticale, iar modul de acțiune ar fi inclus în sensul lexical al verbului fără afixe de derivare sau dat de asemenea afixe. Alții consideră moduri de acțiune numai ceea ce este exprimat prin afixe. Și printre lingviștii care țin seama numai de aspect există divergențe notabile în tratarea și descrierea categoriilor acestuia, din cauză că aspectul este determinat
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
După altă părere, cele două categorii se disting prin mijloacele lor de exprimare: aspectul ar fi exprimat prin mijloace gramaticale, iar modul de acțiune ar fi inclus în sensul lexical al verbului fără afixe de derivare sau dat de asemenea afixe. Alții consideră moduri de acțiune numai ceea ce este exprimat prin afixe. Și printre lingviștii care țin seama numai de aspect există divergențe notabile în tratarea și descrierea categoriilor acestuia, din cauză că aspectul este determinat de mai mulți factori: sensul lexical al
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
de exprimare: aspectul ar fi exprimat prin mijloace gramaticale, iar modul de acțiune ar fi inclus în sensul lexical al verbului fără afixe de derivare sau dat de asemenea afixe. Alții consideră moduri de acțiune numai ceea ce este exprimat prin afixe. Și printre lingviștii care țin seama numai de aspect există divergențe notabile în tratarea și descrierea categoriilor acestuia, din cauză că aspectul este determinat de mai mulți factori: sensul lexical al verbului, morfologia sa, verbe auxiliare, forme verbale temporale, tipul complementelor verbului
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
ele sunt tratate deja demult în mod aprofundat, deoarece în acestea aspectele constituie un sistem relativ coerent. Sunt frecvente perechile de verbe cu același sens lexical, dar de aspecte diferite, în opoziția dintre acestea este marcată uneori prin lipsa unui afix gramatical la unul dintre verbe și un afix la celălalt, alteori prin afixe diferite. Relativ nu de mult timp se ocupă mai mult sau mai puțin cu aspectele și modurile de acțiune și gramaticile unor limbi în care acestea nu
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
deoarece în acestea aspectele constituie un sistem relativ coerent. Sunt frecvente perechile de verbe cu același sens lexical, dar de aspecte diferite, în opoziția dintre acestea este marcată uneori prin lipsa unui afix gramatical la unul dintre verbe și un afix la celălalt, alteori prin afixe diferite. Relativ nu de mult timp se ocupă mai mult sau mai puțin cu aspectele și modurile de acțiune și gramaticile unor limbi în care acestea nu sunt exprimate atât de sistematic ca în limbile
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
un sistem relativ coerent. Sunt frecvente perechile de verbe cu același sens lexical, dar de aspecte diferite, în opoziția dintre acestea este marcată uneori prin lipsa unui afix gramatical la unul dintre verbe și un afix la celălalt, alteori prin afixe diferite. Relativ nu de mult timp se ocupă mai mult sau mai puțin cu aspectele și modurile de acțiune și gramaticile unor limbi în care acestea nu sunt exprimate atât de sistematic ca în limbile slave. În dicționarele de lingvistică
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
numai perfective au pereche și de celălalt aspect: Fiecare verb exprimă un aspect și/sau un mod de acțiune, marcate cu diverse mijloace care au ponderi diferite în funcție de limbă. În limbile slave și în limba maghiară cele mai importante sunt afixele gramaticale. În alte limbi, precum engleza sau cele romanice, mijloacele gramaticale sunt mai degrabă formele verbale temporale, verbele auxiliare și contextul sintactic, dar și sensul lexical este un mijloc important de marcare a aspectelor și a modurilor de acțiune. În
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
și contextul sintactic, dar și sensul lexical este un mijloc important de marcare a aspectelor și a modurilor de acțiune. În aceste limbi, ca și în cele slave în general, aspectele și modurile de acțiune sunt exprimate mai ales prin afixe, adică prefixe și sufixe, respectiv lipsa acestora. Se formează verbe perfective din imperfective și verbe imperfective din perfective, alcătuindu-se astfel perechi. Verbe perfective din imperfective se formează în două feluri: Verbe imperfective din perfective se pot forma: Sunt relativ
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
fi gramaticale, nici gramaticalizate, ci lexicale, deoarece au funcția de predicat și nu constituie o unitate semantică, morfologică și sintactică cu verbul pe care îl subordonează. Exemple: "începe să ningă", "termină de citit". În gramaticile limbii române nu se menționează afixe de marcare a aspectelor/modurilor de acțiune. Nici în engleză aspectele/modurile de acțiune nu se marchează cu afixe, ci cu alte mijloace. Se deosebesc, de exemplu, verbe simple și cu formă continuă. Acestea din urmă sunt marcate de forma
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
sintactică cu verbul pe care îl subordonează. Exemple: "începe să ningă", "termină de citit". În gramaticile limbii române nu se menționează afixe de marcare a aspectelor/modurilor de acțiune. Nici în engleză aspectele/modurile de acțiune nu se marchează cu afixe, ci cu alte mijloace. Se deosebesc, de exemplu, verbe simple și cu formă continuă. Acestea din urmă sunt marcate de forma compusă specifică a verbului, deci un mijloc gramatical. Exemplu: "I sing" „(eu) cânt” (în general, uneori sau în mod
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
și adverbe pe care le numește aspectuale, care întăresc aspectul/modul de acțiune exprimat de verbul lor regent: "Le train a surgi soudain „Trenul a apărut brusc”, " Il a dormi longtemps „(El) a dormit mult timp”. Aceeași gramatică menționează și afixe care marchează aspecte/moduri de acțiune. Există sufixe frecventative, de exemplu "-ot-" ("boir" „a bea” → "buvoter" „a bea câte puțin, cu pauze”) și factitive: "neutraliser" „a neutraliza”, "vitrifier" „a vitrifica”. Un afix aspectual este considerat și prefixul "re-", care exprimă
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
a dormit mult timp”. Aceeași gramatică menționează și afixe care marchează aspecte/moduri de acțiune. Există sufixe frecventative, de exemplu "-ot-" ("boir" „a bea” → "buvoter" „a bea câte puțin, cu pauze”) și factitive: "neutraliser" „a neutraliza”, "vitrifier" „a vitrifica”. Un afix aspectual este considerat și prefixul "re-", care exprimă repetarea sau reluarea acțiunii: "retravailler" „a lucra din nou”.
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
determină o altă parte de vorbire (de obicei un substantiv) și marchează diverse funcții gramaticale și stilistice ale acesteia. Gramatica limbii române, ediția 2005, definește articolul ca „modalitate (gramaticală) afixală de integrare enunțiativă”, punându-se accent pe statutul său de afix. Așadar, articolul nu mai este interpretat ca o clasă lexico-gramaticală. Lipsa unui articol acolo unde în alte construcții similare el este în mod normal folosit se numește articol zero. De exemplu, în limba engleză subiectul este de obicei însoțit de
Articol (gramatică) () [Corola-website/Science/303433_a_304762]
-
În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din alta. Nu există unitate de vederi printre lingviști în ceea ce privește ramura lingvisticii de care ține derivarea. Unii
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare, prin flexiune nu rezultă un cuvânt nou, ci aceasta schimbă forma gramaticală a aceluiași cuvânt, dar precizează că între derivare și flexiune nu există o limită clară, ilustrând dificultatea analizării unor afixe prin cazul lui "-ly" din limba engleză, care formează adverbe din adjective, de exemplu "quickly" „repede”, "approximately" „(în mod) aproximativ”. În lingvistica limbii franceze se poate găsi de asemenea, în legătură cu derivarea, ideea opoziției dintre o „morfologie lexicală” și o „morfologie
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
simplu sufix derivațional, de alții ca sufix derivațional gen desinență. După Keszler 2000 există de asemenea mărci și desinențe care prezintă trăsături caracteristice sufixelor derivaționale, de exemplu marca comparativului de superioritate. În română și în limbile amintite în acest articol, afixele derivaționale sunt sufixe, adăugate la o rădăcină sau după alt sufix, ori prefixe, plasate înaintea unui cuvânt. Diferența de funcție dintre ele este că sufixul poate trece cuvântul-bază în altă clasă lexico-gramaticală, dar prefixul nu o poate face singur, ci
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
de prefixare sunt: "răz-" + "a gândi" → "a se răzgândi", "un-" + "happy" „fericit” → "unhappy" „nefericit”, "re-" + "faire" „a face” → "refaire" „a reface”, "pot-" + "pisati" „a scrie” → "potpisati" „a subscrie, a semna”. În limba maghiară se aplică prefixe numai la verbe, aceste afixe rămânând și înaintea cuvintelor derivate de la verbele respective. Ele se deosebesc de cele din română și din alte limbi prin faptul că se pot detașa de verb, și sunt considerate o clasă de cuvinte gramaticale. Totuși li se recunoaște capacitatea
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
voda" „apă” + "-an" → "bezvodan" „fără apă”. În lingvisticile unor limbi se mai tratează și derivarea numită regresivă sau inversă, care constă în formarea unui cuvânt nou prin suprimarea unui sufix lexical ("auzi → "auz") sau a unei desinențe fals interpretate ca afix lexical ("nucă → "nuc"). Exemplu din franceză: "attaquer" „a ataca” → "attaque" „atac”. Un afix poate fi, pe de o parte format pe terenul unei limbi sau moștenit din limba de origine, pe de altă parte împrumutat. De exemplu în limbile romanice
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
și derivarea numită regresivă sau inversă, care constă în formarea unui cuvânt nou prin suprimarea unui sufix lexical ("auzi → "auz") sau a unei desinențe fals interpretate ca afix lexical ("nucă → "nuc"). Exemplu din franceză: "attaquer" „a ataca” → "attaque" „atac”. Un afix poate fi, pe de o parte format pe terenul unei limbi sau moștenit din limba de origine, pe de altă parte împrumutat. De exemplu în limbile romanice sunt unele afixe moștenite din limba latină și altele împrumutate din latină după
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
nuc"). Exemplu din franceză: "attaquer" „a ataca” → "attaque" „atac”. Un afix poate fi, pe de o parte format pe terenul unei limbi sau moștenit din limba de origine, pe de altă parte împrumutat. De exemplu în limbile romanice sunt unele afixe moștenite din limba latină și altele împrumutate din latină după formarea limbilor urmașe. Uneori afixul latinesc există și în forma moștenită, și în cea împrumutată. De pildă prefixul latinesc "dis-" există în franceză în cuvântul "se déshabiller" „a se dezbrăca
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
o parte format pe terenul unei limbi sau moștenit din limba de origine, pe de altă parte împrumutat. De exemplu în limbile romanice sunt unele afixe moștenite din limba latină și altele împrumutate din latină după formarea limbilor urmașe. Uneori afixul latinesc există și în forma moștenită, și în cea împrumutată. De pildă prefixul latinesc "dis-" există în franceză în cuvântul "se déshabiller" „a se dezbrăca” în forma moștenită, iar în "disparaître" „a dispărea” în forma împrumutată. Sufixul latinesc "-tas" a
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
În limbile din diasistemul slav de centru-sud sunt mai multe care au ambele funcții: "iz" „din” + "baciti" „a arunca” → "izbaciti" „a arunca afară”, "od" „de la” + "maknuti" „a deplasa” → "odmaknuti" „a îndepărta” Și în acestea sunt prefixe împrumutate, ex. "ultrazvuk" „ultrasunet”. Afixe productive sunt cele cu care se formează cuvinte noi și în limba actuală. În română astfel sunt de pildă prefixul "în-" și sufixul "-ism". Neproductive sunt, de exemplu, în franceză, prefixul "par-" ("parsemer" „a presăra”) și sufixul "-ail" ("gouvernail" „cârmă
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]