402 matches
-
de spectatori. Financiar, Casei de Cultură a Studenților îi revine suma de 306 044 lei, fond venituri culturale. Pe timpul desfășurării au fost multe situații de depășit, care au ținut de lipsa de timp în organizarea unei atare manifestări și de afluența masei de participanți, care au condus la unele "incidente", la distribuirea biletelor și invitațiilor peste capacitatea sălilor. Un alt inconvenient a fost perioada în care aceste manifestări au avut loc (8 mai-5 iunie 1984) - în plină sesiune studențească"15. Cine
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
formații profesioniste de la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București, de la Teatrul "Constantin Nottara", București, de la Teatrul Bulandra, care a organizat la Iași o microstagiune de vreo trei săptămâni, de la teatrul din Tg. Mureș. Acestea toate erau spectacole cu o afluență uriașă. S. B.: Unde s-au ținut toate? D. T.: Spectacolele se țineau la Casa Studenților și la Teatrul Național. Am în față programul și am să spicuiesc din el câteva informații, câteva puncte tari. Spectacolul Joia dulce, după romanul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
scoase din depozit, aduse la Iași și difuzate publicului larg. Practic, din Arhiva Națională de Film au fost scoase atunci multe filme, astfel încât în fiecare seară să ruleze câteva filme în Sala Mare a Casei de Cultură, pentru că era o afluență uriașă. Aș mai vrea să spun aici, ca o anecdotă, faptul că se rulau filme și în timpul zilei, de scurt metraj, dar și de lung metraj. La filmele mai cu probleme, cum erau atunci La dolce vita, filmele lui Tarkovski
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a avut loc în salonul unui castel cochet, ascuns într-un parc situat pe una din arterele principale ale orașului și care servea cazării unor oaspeți privilegiați ai guvernului belgian. Mobilat în stil baroc, salonul s-a dovedit neîncăpător față de afluența gazetarilor care vroiau să-l asculte pe Abba Eban. Instalat la masă alături de Eban și ambasadorul nostru în Belgia, am condus desfășurarea conferinței care datorită interesului manifestat de gazetari depășise de mult limita de timp planificată. Am avut însă toate
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de a vorbi despre mine. E totuși litera mea, nu a „ăluia“, câtă vreme v’am dat alfabetul ca să scriți numai „drăcării“. O las pe altă dată, când veți fi mai obișnuiți cu mine. Și, cum e o așa mare afluență la facultatea de Drept, m’am gândit la „obiectul muncii“, la dreptate. Dar drăcește: e un nonsens În lumea voastră relativă. Să mă explic: Chiar cu „d“, dreptatea nu vine nici de la mine, nici de la „ăla“. Vine de la dreaptă. O
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
funcționare a Organului comun de coordonare, adoptat de către comisia mixtă. Articolul 5 1. Sarcinile Serviciului comun de dispecer pentru energetică (în textul ce urmeaza: S.C.D.E.), prevăzut la art. 3 pct. 2 din prezenta convenție, sînt următoarele: a) elaborează prognozele debitelor afluențe în lacul de acumulare al Sistemului "Porțile de Fier I"; ... b) stabilește potențialul hidroenergetic disponibil al Sistemului "Porțile de Fier I" și Sistemului "Porțile de Fier ÎI", planurile și regimurile zilnice de funcționare a centralelor acestor sisteme, cu respectarea restricțiilor
CONVENŢIE din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie "Porţile de Fier I" şi "Porţile de Fier II". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126411_a_127740]
-
al Dunării în secțiunea de control de la gură Nerei să fie la cota 69,50 mdMA cu variații în cursul a 24 de ore față de această cota, care se vor stabili prin regulamentul S.C.D.E. În perioadele în care, din cauza debitelor afluențe mari, nu este posibil să se mențină acest nivel, se va realiza la gură Nerei nivelul care în regim permanent corespunde nivelului biefului amonte la barajul Sistemului "Porțile de Fier I" la cota 63,00 mdMA. Mărimea debitului afluent la
CONVENŢIE din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie "Porţile de Fier I" şi "Porţile de Fier II". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126411_a_127740]
-
debitelor defluențe medii zilnice, luînd în considerare și variațiile naturale ale nivelului Dunării la aceleași debite. În cazul biefului aval amenajat al Sistemului "Porțile de Fier ÎI", variațiile se vor stabili de către comisia mixtă la propunerea beneficiarilor. 5. La debitele afluențe ale Dunării mai mari de 2.350 mc/s, debitele defluențe în cazul biefului aval neamenajat al Sistemului "Porțile de Fier ÎI", cu respectarea condi��iilor de la pct. 4 al prezentului articol, nu trebuie să fie mai mici de 2
CONVENŢIE din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie "Porţile de Fier I" şi "Porţile de Fier II". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126411_a_127740]
-
mc/s, debitele defluențe în cazul biefului aval neamenajat al Sistemului "Porțile de Fier ÎI", cu respectarea condi��iilor de la pct. 4 al prezentului articol, nu trebuie să fie mai mici de 2.350 mc/s, iar în cazul debitelor afluențe mai mici de 2.350 mc/s, acestea vor fi egale cu debitele afluențe ale Dunării. Fiecare beneficiar este obligat că prin instalațiile sale de evacuare să asigure evacuarea a jumătate din aceste debite defluențe. 6. Beneficiarii sînt obligați să
CONVENŢIE din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie "Porţile de Fier I" şi "Porţile de Fier II". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126411_a_127740]
-
ÎI", cu respectarea condi��iilor de la pct. 4 al prezentului articol, nu trebuie să fie mai mici de 2.350 mc/s, iar în cazul debitelor afluențe mai mici de 2.350 mc/s, acestea vor fi egale cu debitele afluențe ale Dunării. Fiecare beneficiar este obligat că prin instalațiile sale de evacuare să asigure evacuarea a jumătate din aceste debite defluențe. 6. Beneficiarii sînt obligați să participe în egală măsură la asigurarea și respectarea regimului de functionare de la pct. 1
CONVENŢIE din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie "Porţile de Fier I" şi "Porţile de Fier II". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126411_a_127740]
-
că în limitele posibilităților sistemului energetic de care aparține să-i vină în întîmpinare; diferența astfel creată se va egaliza, fără aplicarea nici unui coeficient, în modul și în termenele ce se vor conveni între cei doi beneficiari. 3. La debitele afluențe în lacul de acumulare al Sistemului "Porțile de Fier I", la care conform prevederilor prezenței convenții și regulamentului S.C.D.E. nu este permisă folosirea întregii puteri instalate, fiecare beneficiar, în cazul unei avarii excepțional de grele în sistemul energetic căruia îi
CONVENŢIE din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie "Porţile de Fier I" şi "Porţile de Fier II". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126411_a_127740]
-
pînă în prezent. Reflectînd pe marginea cărții-reper (Hofstede, 1980/2001), H. Triandis afirma că "Hofstede (1980) a găsit Statele Unite ca fiind cea mai individualistă cultură" (Triandis, 1995, p. 98). Printre factorii care ar putea fi responsabili se numără influența britanică, afluența, frontierele deschise, mobilitatea socială și geografică. Triandis considera că "majoritatea emigranților trebuie să fi fost mai individualiști decît cei din in-grupul lor, pentru că mutarea implică afectarea comportamentelor tradiționale" (Triandis, 1995, p. 98). Robert V. Levine, Ara Norenzayan și Karen Philbrick
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colaborare, în volumele XXIV și XXIX, din Colecția “Ecologia umană”, 1988, 2787. întreaga morbiditate cronică. Dacă la această cuprindere se adaugă curele profilactice și asistența omului sănătos, rezultă că balneoclimatismului îi revine o pondere importantă în desfășurarea politicii sanitare globale. Afluența mare a populației, dezvoltarea tehnologiilor de utilizare a factorilor naturali, asigurarea serviciilor, sunt aspecte economico sociale ce se repercutează însă asupra integrității ambianței, problemă cu care nu s-a confruntat balneologia tradițională. În evoluția lor istorică, stațiunile balneoclimatice au constituit
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
județean/local, după caz. Conducătorul echipei are sarcina de a organiza instruirea periodica a echipei, mobilizarea acesteia în timpul cel mai scurt și îndrumarea activității pe perioada desfășurării acțiunilor. 2.5. - Numărul echipelor SALVAMONT va fi stabilit în funcție de caracteristicile zonei montane, afluența turiștilor, schiorilor, alpiniștilor și a altor categorii de sportivi în stațiunile turistice montane. 2.6. - Sarcinile echipelor SALVAMONT constau în: - participarea la acțiunile de prevenire a accidentelor turistice în munți, amenajarea și întreținerea traseelor turistice montane; - patrularea preventivă în zonele
HOTĂRÎRE Nr. 1.269 din 22 noiembrie 1996 pentru aprobarea Normelor privind prevenirea accidentelor turistice şi organizarea activităţii de salvare în munti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116383_a_117712]
-
hîrtie la chiuvetă. ... (3) În magazinele mari în care există unități de alimentație publică alături de unități cu alte profiluri (confecții, încălțăminte, electrocasnice etc.), poate exista un singur grup sanitar pentru consumatori, cu condiția ca acesta să fie dimensionat proporțional cu afluența consumatorilor și să aibă accesul asigurat. ... (4) În unitățile mici de alimentație publică cu până la 20 de locuri la mese, de tipul: patiserii, pizzerii, baruri de zi, iaurgerii, snak-baruri, amenajarea W.C.-urilor pentru consumatori nu este obligatorie, daca condițiile localului
ORDIN Nr. 863 din 10 mai 1995 pentru aprobarea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, tranSportul şi desfacerea alimentelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113418_a_114747]
-
rândul urcă dealul și se apropie de baldachinul unde sunt adăpostite raclele. Predomină femeile în jur de 50-60 de ani, mulți pelerini „ocazionali”, bucureșteni ce treceau întâmplător prin zonă în acel moment precis. Pelerinajul ca resursă comercială. În zona de afluență maximă de pe Dealul Mitropoliei sunt o mulțime de „agenți de vânzare” de peleri naje, dacă-i pot numi astfel, ce împart trecătorilor fluturași de hârtie cu diverse destinații de pelerinaje, în România sau în străinătate. Profit de ocazie pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de fier disimulat sub masă. Urmează miruirea, preotul se oprește mai multă vreme în fața copiilor sau celor care prezintă semne vizibile de boală, suferință. Totul se petrece firesc, neforțat, ceremonia are un ritm al ei, bine exersat în timp. Când afluența publicului este mai redusă și apar pauze, preotul sau unul dintre ajutoarele sale scoate de sub masă un prosop și o soluție de șters geamuri, în sticlă de plastic cu pulverizator, apoi șterge protecția de plastic a raclei și icoanele din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
îi mai prinde poliția, cerșetorii scapă nepedepsiți”. Dialog cu tinerii proprietari ai magazinului de piese auto. Magazinul lor este plasat pe una dintre străzile unde se adună pelerinii în rând compact, l-am remarcat anul trecut, era însă închis în timpul afluenței maximale. În interiorul magazinului nu sunt clienți, se aude doar zgomotul de bondar al aparatului de aer condiționat (o binecuvântare acum, după mai bine de o oră și jumătate de umblat pe străzile arse de căldură) și zgomotul de fond de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Nou, kilometrul zero al Bucureștiului, duminică, ora 13.00. Ajung pe teren cu gândul de a realiza mai degrabă un inventar rapid al schimbărilor operate față de anul trecut. Este duminică, zi liberă, aș dori să văd dacă acest lucru influențează afluența pelerinilor. Rândul este deja format, cam 300-400 de persoane după estimările mele foarte libere, dar nu există garduri metalice, nici jandarmi, doar câțiva membri ai poliției comunitare (gardieni publici) din sectorul unde se NEVOIA DE MIRACOL 142 găsește edificiul religios
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
săptămână, prea mult, lucrul acesta subțiază deverul la tarabă.” Ultima opinie mi s-a părut a fi extrem de interesantă, faptul că racla expusă spre închinare mult timp în avans are printre altele ca efect secundar o „subțiere”, o diluare a afluenței pelerine raportată la numărul de zile de expunere, fapt care influențează în mod direct nu doar comerțul asociat fenomenului, ci însăși structurarea lui, maniera de frecventare etc. Comerț cu obiecte religioase. Inele cu funcție de protecție Mă uimește rapiditatea cu care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tânărul de la recepție, foarte tăcut și taciturn, în jur de 26-27 de ani. „Pelerinajul a pornit aici la noi prin 1994-1995, pe când eram eu foarte mic, mergeam acolo cu bunicii mei”. Întreb dacă în perioada pelerinajului este o mai mare afluență la hotel, dacă s-a întâmplat să aibă și pelerini cazați aici. Răspunde brusc, parcă iluminat, „Da, da, să știți că mai vin, nu mulți, dar mai vin. Dar sunt oameni săraci, se vede că au strâns cu greu banii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este bine primit de autorități și forțele de pază. Un VW Golf înmatriculat în Bulgaria, culoare albastru azur, foarte la modă în anii 1990, este parcat nu departe de zidul de incintă al Arhiepiscopiei, lângă intrare și locul de maximă afluență pelerină. Din el coboară patru persoane, un cuplu foarte tânăr și un altul în vârstă, cred că era vorba de bunici și nepoți, după relațiile cordiale de respect dintre ei. Urmează obișnuita „scenografie” asociată împărțirii hranei : sunt scoase din portbagaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru a-i apostrofa pe acei pelerini care caută să-și satisfacă nevoile biologice în zonă, căutând din priviri arbori, boscheți, orice, organizatorii nu au prevăzut toalete mobile pentru acea zonă, nu cred că au luat în calcul o asemenea afluență. O altă parte din ei au coborât în stradă, unii intrând direct în rând, sunt vizibile multe familii tinere, cu copii, chiar și animale de companie, pelerini urbani, din imediata apropiere, cu alte cuvinte. Nu pot ști câți dintre ei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-o ce vinde acolo, mi-a spus cu aerul cel mai firesc din lume, „un cocoș de țară, din ăsta bio, cum îi zice acuma...”. Icoane și castraveți „bio” - noua economie a mănăstirilor Orele 17.00-19.00. Perioada de maximă afluență a publicului pelerin, impresia generală este de pelerinaj urban 100% ; cu foarte rare excepții, toți cei prezenți par a fi originari din București sau localitățile învecinate. Noutatea absolută a acestui an : dimensiunea impresionantă a ceea ce aș putea denumi „rândul copiilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
firul de așteptare. Mă aflu deja în fața sediului E.ON Gaz, la distanță de Dealul Mitropoliei, pe bulevardul Mărășești și nu departe de celebrul restaurant „Budapesta”. Nici riveranii, nici forțele de ordine nu cred că se așteptau la o asemenea afluență pelerină. Autoturismele parcate direct pe trotuar, un specific al orașului București, au fost înconjurate de pelerini, topite, „aglutinate” de rând - nu găsesc termenul exact. Cum distanța dintre mașini și zidurile clădirilor era și așa destul de redusă, „pachetele” cu pelerini capătă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]