203 matches
-
acum sigur am destulă putere cât să recunosc că nu se mai poate schimba nimic. Încă am clară în minte imaginea lui din seara aceea. Sau nu știu. Poate că-mi închipui doar. Poate că e un alt semn al afurisitului ăstuia de subconștient al meu, pur și simplu inventează bucățelele care s-au pierdut: aș putea invoca o imagine din oricare dintre miile de seri ale mariajului nostru. Nu era un lucru neobișnuit să ajungă Charlie primul acasă, iar ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
dădea doar puțin din cap, așa cum face ea de-ți vine să-ți pui gura la urechea ei și să zici fiecare cuvânt porcos care-ți trece prin minte. Doar ca să scapi de afurisitu’ ăla de zâmbet înțelegător și de afurisiții ăia de ochi sclipitori. Mai e un pic așa și-acuma, deși sclipirea s-a mai dus în ultimu’ an. Cred că-i un pic greu să ții morțiș la chestiile cu pacea și-nțelegerea când asculți vreo băbătie plângându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
orice eventualitate, ministrul de interne dăduse ordin ca, oricare ar fi fost rezultatul investigațiilor, nimeni să nu fie pus în libertate deocamdată. Lasă-i acolo, nu se știe niciodată până unde poate ajunge viclenia omenească, spuse el. Și avea dreptate, afurisitul. După multe zeci de metri de hârtie cu diagrame, mâzgălită, pe care fuseseră înregistrate tremurăturile sufletelor indivizilor observați, după întrebări și răspunsuri repetate de sute de ori, mereu aceleași, mereu la fel, un agent de la serviciul secret, băiat încă tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dimineața, dar circulația era redusă, comisarul nu avea nevoie nici de douăzeci de minute ca să ajungă la postul șase-nord. Și unde naiba e postul șase-nord, întrebă deodată cu voce tare. La nord este, evident, dar șase, unde o fi băgat afurisitul de șase. Ministrul spusese șase-nord cu aerul cel mai natural din lume, ca și cum era vorba de un monument ilustru din capitală sau de stația de metrou distrusă de bombă, locuri selecte din urbe pe care toată lumea are obligația să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Sunt doar obosită, am șoptit, arătând către ecran. Adevărul era că, de când ne Întorseserăm de la Megève, nu prea mai puteam să dorm. Ultimele zile fuseseră un coșmar, căci Hunter era din ce În ce mai mulțumit și bucuros, În timp ce eu fierbeam de supărare În spatele afurisiților ălora de ochelari de soare pentru schi. Am fost atât de uimită și de zăpăcită de ceea ce se Întâmplase În acea zi la L’Idéal, Încât am decis să aștept până ajungem acasă la New York, ca să iau atunci o hotărâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de sobă de fabricație proprie cu care, cât îi ziulica de lungă, se dădea pe gheață și pe care le ascundea cu multă precauție undeva, după o stivă de lemne. Părinții îl certau de mama focului că distrugea prea repede afurisiții de bocanci, întotdeauna cu două numere mai mari, care îl încurcau la fixatul fiarelor îmbârligate denumite eufemistic patine, însă mirajul gheții, fiind prea ademenitor, nu putea fi stăvilit. În momentul culminant al plăcerii, atent la bocancii prea largi, la patinele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu am idoli, am idei proprii!, îi răspunse el răspicat, iritat și veninos, scrâșnind din dinți și scrutând-o c-o privire cât o mie de înjurături, lucru care o făcu pe femeie să turbeze aproape și mai tare. - Minți, afurisitule, minți, întotdeauna m-ai mințit! Te cunosc și știu mult prea bine ce poamă-mi ești! Minți nepăsător și cu nerușinare! Zi-mi, ție chiar nu-ți este rușine, deloc-deloc nu-ți este? Tonul vocii ei devenea parcă ciudat, vorbea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
tovărășie, un ceviche cu raci, și niște creveți la grătar, și niște gustărele cu șuncă slabă, și niște feliuțe de brânză... — Spuneți ceva, părinte! — Taci din gură, fiule, ca n-am mai mâncat ca lumea de când am plecat de la Misiune. Afurisitul ăla de metis de la Hotelul Santa Marta! Nu vorbiți urât, părinte. Uitați că sunteți basc! — Creveții ăștia îmi amintesc de locurile natale. Dacă ar fi avut și niște sardeluțe prăjite! Ai mânca niște sardeluțe prăjite, fiule? — Aș mânca „toate“ sardeluțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Speriat, disperat, potaia încerca să fugă și șarja într-o anumită direcție, aș zice cu ochii închiși. Dracii de copii nu erau proști și dirijau ciomegile cu destulă precizie și forță astfel încît Blegul încasa destul atunci cînd spărgea blocada. Afurisiții de pezevenghi țipau de bucurie cînd nimereau cîinele în plin. Blegul își crease un renume din faptul că era cel mai iscusit hoț din sat și, din acest motiv, era detestat de toată lumea. Într-o zi de iarnă m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de apă obișnuită de mare. Imginează-ți-o doar, vizualizeaz-o, e-o nimica toată, nu? E-o nimica toată. Stupid și fără sens. E ca și când ai muri pentru că ai întârziat cu cinci minute undeva. E ca și când ai murit pentru că ți-ai uitat afurisitul de portmoneu cine știe unde. Uneori, noaptea târziu, suna telefonul. În primele câteva săptămâni după ce m-am întors asta se întâmpla mereu. Ședeam doar ore întregi în pat, așteptând ca el - țrr-țrr, țrr-țrr. Țrr-țrr, țrr-țrr - apoi vocea tatălui lui Clio spunea: „Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-i făcuse să stea locului? De ce erau atât de nepăsători? - mă gândisem atunci deși, În vremea aceea, n-aveam habar nici măcar ce Înseamnă să-ți pese de ceva... - Enkim! Enkim! strigă Runa, alergând la omul ei cu Unu În brațe. - Afurisitul ăsta de Krog! M-a salvat din nou! Frate! - Îmi spuse Enkim, punându-mi o mână pe umăr. Îmi arătă cealaltă palmă cu degetele rășchirate. Râzând ca un prost, i-am răspuns gestului și ne-am Îmbrățișat. Cu coada ochiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
greu jurământ, smeriți vă la iconostase, căci timpul sub care trăim e sfâșiat de bezne cu dibăcie manevrate de cei ce ne vor pieirea. Legionarului i se face o mare nedreptate, dar va veni timpul, și nu-i departe, când afurisiții și nedemnii noștri ponegritori vor fi nevoiți să recunoască cât rău au făcut nu numai legionarului și Mișcării Legionare, ci însuși neamului românesc. Vitejia și dăruirea legionarului au fost scut pentru Biserică și Neam. Unii, vitejia și dăruirea legionarului, le-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
grăscean, Tano. Tu vorbești? Și, ca să-mi demonstreze cît de independent este, face un salt acrobatic, motivat de-o muscă. O prinde din zbor și-o înghite. Preferi insecte acuma? Latră la perechea de turturele, doar așa, ca să mă contrazică, afurisitul: ,,'Ștele tău de muiere!" Nu există nimic mai istovitor decît despărțirea și m-am tot despărțit. Am exercițiul despărțirilor de mică. Nu vreau să par mai complexată decît sînt, dar spaimele mele existențiale de acolo se trag, de la despărțiri. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
chioșc, și iarăși s-a ridicat cu un braț Întreg de reviste care, după o scurtă analiză, am constatat că erau Într-adevăr cele de pe lista mea - nici mai multe, nici mai puține. Cardul de acces, cardul, unde dracu’ era afurisitul ăla de card? Am băgat mâna În buzunarul bluzei mele albe apretate, cu guler prins În nasturi, și am găsit cardul prins de o bentiță de mătase pe care Emily mi-o confecționase dintr-una din eșarfele Hermès ale Mirandei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
le cer un sfat, sau să plec pur și simplu, dat fiind că Mirandei, evident, nu‑i păsa defel de onoarea cu pricina. Tocmai formam numărul de la biroul lui Briget (care, speram eu, putea să ajungă la timp ca să primească afurisitul de premiu chiar eaă, când am auzit cuvintele: —... să exprim cea mai profundă recunoștință revistei americane Runway pentru prezentarea exactă, amuzantă și mereu informată a lumii modei. Vă rog să Îi urați bun venit faimoasei ei editoare, adevărată legendă vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
orașului (a textului) să se Întâlnească cu Mephisto; mă ridic repede, Îmi pun pe mine trenciul ponosit de student sărac, ies din convent pe Matei Basarab spre Călărași; când să dau cotul, se deschide o fereastră chiar În nasul meu, „Afurisitule!“, aud aproape de ureche ca un miorlăit „nu mă lași să dorm!“; niște ochi stranii mă fixează din găurile unei figuri arse de vârstă. (Nebuna din colț mă confiscă din nou de la Întâlnirea cu destinul meu planetar.) (dimineața) Am devenit scriitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
glas dulce, părintesc. Dumneata ești tânăr și te aprinzi iute, pe când eu sunt bătrân și nu mă supăr cu una, cu două. Nu știu când ne-om mai întîlni, dar să dea Dumnezeu să nu zici niciodată: "A avut dreptate afurisitul de Rogojinaru..." Noapte bună! Grigore Iuga îl privi o clipă și nu răspunse nimic. Familiaritatea arendașului îl sâcâia. De altminteri, se simțea obosit și, mai ales, plictisit. Discuția de la masă îi răscolise nervii. Își propusese de atâtea ori să nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ai văzut? întrebă baba. ― L-a bătut domnul, dacă n-a vrut să ferească! bâigui Nicu, suspinând de emoție. ― Bine ți-a făcut! Prea bine! făcu baba Ioana, venindu-și în fire, către nepotu-său bătut. Trebuia să-ți sucească gâtul, afurisitule, că n-asculți, oricât îmi bat gura cu tine!... Aide, pleacă acasă! Du-te dracului cu cine mi te-a trimis, să-mi mai sară inima și pentru tine!... Acu să pleci, că te iau și eu la bătaie, drac
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
le am, așa că i le împărtășesc cu sinceritate. — Ce spirit nemaipomenit! zice el încet. Ești calmă și netemătoare. Te uiți la Fiul Cerului de parcă ar fi un copac. Hotărăsc să nu-l întrerup. Uite ce e, sunt obligat să dau afurisitul de cearșaf. Shim așteaptă să-l ia. Trebuie să-l dea oficialilor Curții pentru a fi examinat și înregistrat. Apoi vor aștepta semnul unui moștenitor. Vor calcula datele pe degete. Doctorii vor fi chemați să stea pe aproape, zi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ruptă din geantă, e pe 27th, Între 10th și 11th. Se numește... —Bungalow 8, răspunseră ei la unison. De unde știți voi chestia asta? —Scumpo, e pomenit așa de des În Page Six, Încât ai putea crede că proprietarul e chiar afurisitul de Richard Johnson. Am citit undeva că e o imitație a bungalow-urilor din Beverly Hills Hotel și că serviciul e la fel de bun ca acolo. E doar un club de noapte, dar În articolul ăsta era pomenit un concierge care-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
țigară) Măă! al dracului rumân și jupânul nostru! Bine l-a botezat cine l-a botezat "Titircă Inimă-Rea". Ce are el cu mine? Zău! Biata cocoană și cu nea Chiriac! Cu ei mai am noroc, ei mai mă scapă de afurisitul, că 9despre partea lui Jupân Titircă Inimă-Rea, halal să fie de oasele mele! m-ar cotonogi. Ieri săptămâna, când s-a întors de la grădină cu cocoanele, m-a găsit deștept: "Bravos, musiu Spiridoane! zice, nu te-ai culcat pân-acuma
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
lătrătoare în vecini, îi și amintea hoția pe care a făcut-o și cu care se lăuda în fața neamului său, mare iubitor de asemenea apucături. În Evanghelia a doua a lui Pavel către tesaloniceni la 2,3-5 dă cu reteveiul afurisitul în cei pe care i-a furat zicînd către ai lui: ,, Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înaintea ca să fi venit lepădarea de credință, și de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării, potrivnicul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prea fraged. Nu ți-am spus de atîtea ori că un biftec de balenă trebuie să fie tare, ca să fie bun? Uită-te la rechinii ăia, nu vezi că și ei preferă carnea tare și crudă? Ce tărăboi mai fac, afurisiții! Bucătare, du-te și vorbește-le, spune-le că-s invitați să se ospăteze în mod civilizat, cumpătat, fără să facă atîta zgomot. Pe legea mea, nu-mi mai aud nici vocea! Hai, bucătare, du-te și comunică-le mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
el, ci ca să tai în bucățele carnea pentru puișorii de rechini, care nu se pot servi singuri! Ă Strașnic, moș Țigău! exclamă -Stubb. Asta zic și eu predică creștinească! Dă-i înainte! Ă N-are rost să le mai vorbesc, afurisiții se încaieră și se sfîșie mai departe unii pe alții, dom’ Stubb! N-aud o vorbă din ce le zic eu, n-are rost să ții predici unor hrăpăreți ca ăștia pînă nu și-au umplut bărdăhanul, iar bărdăhanul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe-acolo și, aplecîndu-și capul spre foc, păru să afurisească ori să binecuvînteze lucrarea. Cînd Ahab ridică privirea spre el, partul se feri înlături. Ă De ce s-o fi fîțîind pe-acolo diavolul ăla? se întrebă Stubb, privind de la teuga. Afurisitul își vîră nasul în foc ca-ntr-un cuptor și miroase el însuși a foc, ca încărcătorul unei flinte încinse. în cele din urmă tulpina harponului, împletită din douăsprezece, fu vîrîtă în foc pentru ultima oară, iar Perth, ca s-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]