306 matches
-
Fierbe și se umflă. Va exploda într-o zi... Memoria e o chestie ciudată, nu-i așa? Ești de acord? Nici eu nu sunt de acord? Memoria nu m-a amuzat niciodată prea mult și îi găsesc șmecheriile tot mai agasante pe măsură ce îmbătrânesc. Probabil că memoria rămâne pur și simplu aceeași, dar pe măsură ce timpul trece, are mai puțină treabă de făcut. Cred că memoria mea e în formă. Treaba e că viața mea devine din ce în ce mai puțin memorabilă. Mai ții minte unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
din autobuz, am stat aproape lipit de ea. Oricât am încercat să mă feresc, tot o simțeam pătrunzând în mine (sau eu în ea?), într-o abandonare neputincioasă, fără rezistență. Una din obișnuitele atingeri în înghesuiala din transportul în comun. Agasantă și scârboasă, uneori. Excitantă și învăluitoare, alteori. Oricum, prilejuri de apropiere dintre necunoscuți, anoste, animalice și efemere. Nu astfel de apropieri, de atingeri mă fascinau la ea. Cât misterul unor coincidențe din acestea. Începusem să fac din aparițiile ei un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
suporta privirea. Îi spuneam, ca în furie ultimă, tot năduful meu. Mi-era ciudă pe ea că se îndoise de mine. Hotărâsem să nu scriu nimic. Mă jucam cu pixul pe bancă, rotindu-l într-un gest mecanic. Sfârâia ușor, agasant. Într-un târziu, a izbucnit în râs: — Nu vrei să lași pixul acela și să-ți faci lucrarea? Am clătinat din cap, îmbufnat, amuzat. — Nu știi? Am clătinat iar capul. Începusem să mă joc cu ea. Simțeam că și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
admiră Îndeajuns dibăcia și că trebuie să repete povestea: Știți cum, domnișoară? Uite, el venea așa, pe partea aia și vântul bătea dintr-acolo și eu, cum stau aici, odată mă ridic și... bum!, s-a rostogolit peste cap! Era agasant Culiță, dar părea un om bun și credincios. Ana era convinsă că putea obține de la el orice i-ar fi cerut, dar tocmai această solicitudine a lui enerva. Părea un om incapabil să contrazică pe cineva și norocul lui era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
facă. Șansa unei viitoare avansări la rangul de șef al Biroului Detectivi din LAPD, apoi de comandant absolut. Putere - inclusiv un grad mai mare decât cel al lui Dudley Smith și noblesse oblige în crearea unei atmosfere tolerabile în raportul agasant cu Buzz Meeks. Mal intră în biroul din Los Angeles al SIN - Serviciului de Imigrație și Naturalizări al Statelor Unite. Ellis Loew îl sunase cu puțin timp în urmă. El și Meeks trebuiau să se întâlnească la SIN („Încercați să îngropați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu m-am lămurit... Nu se uită la Christa, În timp ce vorbește, se uită mereu drept Înainte. Îl agasează ceva de când a ieșit din sala de concert, Îi displace ceva... dar ce? Și dintr-odată Își dă seama, straturile de lalele, agasant de drepte, agasant de egale. Și-ar dori o grădină cu plante Încâlcite, cu straturile pline de frunze de anul trecut, putrezind În pace, la lumină, cu pânze umede de păianjeni și musculițe bâzâind inconștiente deasupra lor. Unde-i această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
lămurit... Nu se uită la Christa, În timp ce vorbește, se uită mereu drept Înainte. Îl agasează ceva de când a ieșit din sala de concert, Îi displace ceva... dar ce? Și dintr-odată Își dă seama, straturile de lalele, agasant de drepte, agasant de egale. Și-ar dori o grădină cu plante Încâlcite, cu straturile pline de frunze de anul trecut, putrezind În pace, la lumină, cu pânze umede de păianjeni și musculițe bâzâind inconștiente deasupra lor. Unde-i această grădină În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
musculițe bâzâind inconștiente deasupra lor. Unde-i această grădină În care ar vrea să zacă pe o pătură, cu ochii Închiși, la soare? În țara care a fost a noastră și nu mai e a nimănui, spune prietenul Cioran. Gata, agasantul stil francez de grădinărie, agasantul rococo a rămas În urmă. —Iartă-mă, dar bănuiala ta e lipsită de orice logică și aduce a paranoia. De ce s-ar fi pregătit un spectacol cu necunoscuți pe rol de rude, special În cinstea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Unde-i această grădină În care ar vrea să zacă pe o pătură, cu ochii Închiși, la soare? În țara care a fost a noastră și nu mai e a nimănui, spune prietenul Cioran. Gata, agasantul stil francez de grădinărie, agasantul rococo a rămas În urmă. —Iartă-mă, dar bănuiala ta e lipsită de orice logică și aduce a paranoia. De ce s-ar fi pregătit un spectacol cu necunoscuți pe rol de rude, special În cinstea ta?! Absurd! Ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
a rostit: — Să vină pe la mine duminică dimineața, după plimbarea cu triciclul. Numai după ce am revenit la locul meu mi-am dat seama cui fusesem prezentat. Bunicul meu voia neapărat să-l cunosc, vorbise despre el adesea și cu o agasantă mândrie de clan. E drept că sus-numitul văr, puțin cunoscut În partea mea de Atlantic, era, În Franța, mai faimos decât Sarah Bernhardt, pentru că era vorba despre Victor-Henri de Rochefort-Luçay, În democrație Henri Rochefort, marchiz și comunard, fost ministru, fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Matthias Webb mă felicită pentru vădita mea erudiție, dar atunci când, Încurajat de elogiul său, i-am propus o colaborare regulată, păru stingherit și brusc indispus: — Vreau, Într-adevăr, să vă iau de probă, dacă promiteți să renunțați la această manie agasantă de a vă presăra textul cu expresii barbare! Mina mea trăda surpriză și neîncredere; Webb Își avea motivele sale: — Annapolis Gazette nu dispune de mijloacele necesare ca să plătească, permanent, un specialist În Persia. Dar, dacă acceptați să vă ocupați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
vindea ieftin doritorilor puțina producția curentă, adică foi de plăcintă, foi waffé și cornete de înghețată, pe un gemuleț deschis, în partea opusă a fundației clădirii, direct în stradă. Cu pași siguri, trădând o îndelungată obișnuință, pe chiorâtelea (Bossul devenise agasant de calic și de hapsân, acumulând o serie de restanțe la facturile de electricitate și la cablu!), Dănuț și cu Fratele intrară în prima cameră, din stânga, de la piciorul treptelor, bârlogul, Wormhole, Gaura Viermelui și destinația lor precisă, din acel moment
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în gospodăria ei. Părerea lui însă ar fi că nu trebuia să-i dea lui Platamonu nici măcar asigurarea platonică. De ce să-și lege ea mâinile pentru viitor? Nadinei îi păru rău că i-a spus. "Degeaba, Grig e tipicar și agasant." El observă neplăcerea ei și se grăbi să adauge: ― Poate că eu exagerez... Nu te supăra, Nadina, te rog!... Fii veselă! Surâsul tău e viața mea! ― Măi Chirilă, tu nu știi carte? Păcat!... Ia vino-ncoace să-ți arăt ceva
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că și anul acesta trebuie să trec prin acest ritual m-a cam indispus. Iar ? Despre ce să mai scriu astfel încît să nu repet la nesfîrșit aceleași lucruri și, mai ales, să nu sune a răspuns la întrebarea jurnalistică agasantă „Dumneavoastră, ca specialist, ce părere aveți despre porc ?”. În impas de inspirație și chef, am început așadar să răsfoiesc pilulele anterioare. Mi-am dat seama astfel că, aliniate cronologic, sarma după sarma, aceste texte oferă o inedită imagine a tranziției
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
continua să se repauzeze, numai ca să-mi pot urma tabietul ! Numai pentru ca să închin câteva ore solitudinii și să fiu întărit sufletește pentru sindrofie, ca un Anteu care a atins pământul... Ce deziluzie !... Și măcar dacă ar fi cineva mai puțin agasant ! Marie-Liliane, de pildă... Dar într-un asemenea caz, Sophie s-ar fi cuvenit să fie la curent și să-și aștepte prietena ! Prietena mea ? Numai ție îți datorez atenția ei ! Probabil atunci Sophie mi-a făcut unicul ei reproș gelos
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
sub palma tremurândă i a simțit sânul muiat, atârnând sub propria-i greutate... Dar ce miracol ! Ce miracol înfăptuia necunoscuta, arătându-i că propriul lui trup pe care până acum l-a disprețuit ca pe un animal murdar, periculos și agasant, gata oricând să-i aducă deranjuri și umilințe, trupul acesta, pe care până acum l-a îngrijit cu neglijență, în locuințe prea reci, pentru ca dichisul să fie altceva decât o probă spartană, este capabil să-i facă sufletul fericit ! Să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
neplăcerea instinctivă pe care o ai față de asemenea lucruri nu ar crea în tine senzația că pentru ele niciodată nu ai suficientă vreme. De aceea te uiți cu compătimire la bietul Ialomițeanu care acceptă să se ocupe numai de treburi agasante, dintr-o iubire de semeni ce ție îți rămâne neînțeleasă și căreia nu îi poți răspunde decât cu o monedă măruntă : suportându-i mecanica întrebărilor puerile. — De fapt, jurnalele noastre trebuiesc citite două odată, Steagul progerman și filofrancezul l’Indépendance
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pantofii în mână până la intrarea în oraș și doar acolo să se încalțe ? Aici, dragă, susțin ca și liberalii că reforma este necesară. Sophie oftează și, continuând să o țină de mână pe Yvonne, își tamponează obrazul cu batistuța. Ce agasantă după-amiază ! Iar răurile fac să o suporte tot mai greu pe fetița care i se foiește în poală. Yvonne nu pare să găsească agreabil să stai în brațe la Muti. Nu se cuvine să îți lipești obrazul de Muti, pentru că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vântul Mărite Sultan, interveni Al. D-trie Ghica, chiar și-n cancelarii ar trebui introdusă heraldica națională, din aceleași rațiuni de liniștire a spiritelor. - Bine, rămâi după ceremonie să le discutăm pe rând, zise sultanul, voi avea lupte grele cu agasanți și pisălogi ai Țarului. Înclin să-ți satisfac doleanțeele tale foarte îndrăznețe, ori cât voi avea de pierdut. Fenomenul observat de tine. Prințe Ghica, mi se pare pertinent și prompt sesizat. Gândești profund și-n perspectivă; asta însă o să te
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
superba definiție cioraniană a progresului ca „l’ălan vers le pire“. Și nu pricep ce rău facem, noi, ăștia câțiva, cei neangajați în furtunoasele echipe de zgomote ale apdatării, agiornării și antilocalismului rabiat de fobia la tradiție. Sigur, suntem oarecum agasanți, ca rădăcinile ră mase sub asfaltul trotuarului după tăierea copacilor: stricăm oleacă simetria, stânjenim mersul fițos, uneori, mai ales în amurg, tocurile modernismului se mai împiedică de spinările noas tre, dar una peste alta suntem niște edecuri. Melancolii ridicole, nostalgii
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
tristețea - ca și bucuria, resemnarea, extazul - cunoaște, slavă Domnului, destule grade de comparație. Există o tristețe bogată, a sufletului preaplin, cum se scrie într-un psalm arghezian: tristețea adâncă, metafizică. Există umori negre, devastatoare, întristări suave, dar și tristeți agresive, agasante, isterice. Tristeți pufoase ca pleoapele de bufniță ori, dimpotrivă, nevropate și năpras nic răzbunătoare. Avem melancolii copleșitoare ori siropoase, prăbușiri cvasiletale, dar și încercănări hachițoase, ori furii biliare urmate de riduri ale neputinței, tot așa cum există satisfacție tâmpă și hohot
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pe Gloria Symphony pînă la estradă, Însoțită de aplauze și de exclamațiile cîtorva indivizi habitués, care nu puteau suporta ideea că tocmai Vlăjganul o aducea la ordine pe cîntăreața cheflie. Izbucniră și alte exclamații cînd o lasă singură cu orchestra. — Agasant ca-ntotdeauna! se auzi un glas. Îl simți cum te-apasă pe creier! — Da, răspunse Vlăjganul, oprindu-se o clipă și uitîn-du-se spre colțul de unde venise glasul; cînd eram mic am avut și eu soldăței de plumb, dar nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fluturii, ăștia..." În aceeași clipă se auzi soneria. Scarlat se ridică iute. Silueta suplă, abia încovrigată, redevenise arc. Privi încordat spre bătrâni. ― Mai așteptați pe cineva? Șerbănică Miga se trezi brusc. Întrebă articulând încleiat: ― Cât e ceasul? Soneria zbârnâia lung, agasant. ― Așteptați pe cineva? repetă căruntul. Doamna Miga își luă mâinile de pe frunte. ― Nu. Du-te tu, Ioniță, să vezi... Am impresia că sânt înșurubată în scaun. Profesorul se ridică nesigur, căutând ochii lui Scarlat. Bărbatul părea descumpănit. ― Ce se întîmplă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-l cunosc. ― Foarte bine, conchise Raul Ionescu. Nu deschideți! ― Când te gândești... Melania Lupu mângâia coada motanului cu gesturi delicate. Părea să se adreseze exclusiv lui Mirciulică. Dacă e o persoană perseverentă, poate să ne țină așa până dimineață. Ce agasant! Cum nu înțelegi, dragul meu? A văzut lumină. Scarlat își mușcă buzele. ― într-adevăr, șopti, a văzut lumină... Întrebați-l ce vrea, dar nu-l lăsați să intre. Își luă arma și se ascunse în nișa ferestrei. Ionescu trecu de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
temea de reacția lui. I-ar fi smuls telefonul? Ar fi apucat-o de mână? Cine era? Cât putu de firesc, Maggie se ridică, se întinse și, ca și cum ar fi refuzat politicos ceaiul pe care i-l oferea o mătușă agasantă, anunță că trebuia să plece. Dar unde te duci? Maggie era încurcată. Nu știa nici unde se duce, nici cum va reuși să iasă. — La hotelul meu din Ierusalimul de Vest. —De ce nu rămâi în Ierusalimul de Est? E frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]