269 matches
-
ei neglijează biologicul și handicapul de nevindecat al celor născuți prematur. Nu înțeleg nevoia copiilor lui Dumnezeu sau ai Rațiunii, cu trupșoarele lor bicisnice, vulnerabile, de a-și găsi undeva un teritoriu al lor, un cuib primitor. Iar noi ăștia, agnosticii, cărora arderea la crematoriu a corpurilor celor apropiați ne lasă, ca să zic așa, un gust de cenușă, găsim firesc ca fantomele noastre familiale să aibă o adresă într-un cimitir, unde să-i putem vizita din când în când, la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
bisericii asupra întregii părți de nord a lacului te face să uiți până și salutul Ducelui afișat discret într-o absidă ca mulțumire pentru a fi patronat acest lăcaș de cult octogonal ridicat ca omagiu celor opt fericiri. Oricât de agnostic era, Mussolini și-a luat câteva precauții, fiind astfel cu un pas înaintea timpului încrucișării culturilor. Cu aceeași ocazie, el oferea marelui muftiu marmora de Carrara care acoperă colonadele moscheii Al-Aqsa. On the road again. Dacă vrei să urci în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
roman materialist și dușman al zeilor. Dacă l-am citi ceva mai des, am fi scutiți de o mulțime de deziluzii fără de motiv și de amărăciuni inutile. Aceasta îmi pare a fi, la urma urmelor, adevărata piatră de hotar dintre agnostic și credincios. Exegetul creștin presupune că cele trei momente prevestitoare de timpuri noi de la nunta din Cana sunt tot atât de diferite și de superioare celor vechi pe cât este vinul de Carmel în comparație cu apa de robinet. Dar s-a schimbat oare cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
moarte... Ar putea fi momentul întâlnirii cu Dumnezeu, nu ? Alexandru Budac : Ca să readuc discuția pe tărâm cinefil, am să-ți amintesc că fără frica de moarte nu l-am fi avut pe Ingmar Bergman. Alex. Leo Șerban : Bergman era un agnostic cu temperament de mistic... Alexandru Budac : Da, dar el a încercat, și chiar a reușit, să surprindă în majoritatea filmelor sale nenumăratele chipuri ale acestei angoase pe care a trăit-o până la paroxism. Dacă ne gândim, de pildă, la Strigăte
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Dumnezeu. Era și firesc, într-o lume reificată, în care orice miracol, chiar și Învierea, dacă nu are o explicație științifică, înseamnă că nu s-a întâmplat. Apostolul Toma, în chiar necredincioșia lui, ar fi astăzi campionul credinței pe lângă un agnostic sau "spiritual" postmodern. Ceea ce urmărim noi este să atragem atenția cititorului asupra unor evenimente de istorie profană care se pretează la o interpretare nu doar filozofică, ci și teologică, ele servind ca obiect de studiu pentru teologia istoriei. Apărută ca
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
când citadela spitalicească. Francamente, doar dacă printr-o minune..." "Să nu excludem minunile, Nicolae", spuse locotenentul care nu-și pierduse speranța s-o găsească pe frumoasa înotătoare, dacă n-o fi părăsit stațiunea golită de turiști. "Dezolat, sunt raționalist și agnostic." Un pescar bărbos, pe care locotenentul îl cunoștea, venea spre ei. "Unde te duci așa, Petea?" întrebă învățătorul. "La gară." "Pentru?" "Să trag o dușcă." Învățătorul se întoarse spre locotenent: "Eram sigur. Bea zdravăn Petea, și de cum are vântul în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
transcendentul, duce la construcții antinomice. De aici va conchide că transcendentul e neraționalizabil și neformulabil, ceea ce îl va transforma într-un adversar al metafizicii tradiționale, constructivă în esența sa. Această supoziție, prezentă în criticismul kantian, stă la baza tuturor sistemelor agnostice de gândire metafizică. • Hegel, reacționând față de criticismul kantian, își va construi metafizica pe o supoziție raționalistă modificată: transcendentul e dialectic raționalizabil și formulabil. • Plotin, Schelling, Bergson, Goethe vor alege o altă cale, în care rațiunea nu mai joacă nici un rol
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
clară și consecventă o impune: „Nu pot pretinde să aduc cea mai mică lumină în probleme atât de obscure. Misterul începutului tuturor lucrurilor nu poate fi rezolvat de noi, și, în ceea ce mă privește, trebuie să mă mulțumesc a rămâne agnostic.“ Darwin nu nega, așadar, că teismul ar putea fi adevărat, ci doar că o asemenea poziție poate fi asigurată prin rațiune. Nu pretindea însă că tot ceea ce cred oamenii ar trebui să fie asigurat prin rațiune. La bătrânețe, el devenise
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Dar aceasta era pentru el doar o credință, nu ceva ce poate fi dovedit. Exprimarea din Autobiografie revine în corespondența din anii târzii, uneori în formulări mai ezitante: „Cred în general (tot mai mult pe măsură ce îmbătrânesc), dar nu întotdeauna, că agnostic ar fi cea mai corectă descriere a stării minții mele.“ Unii oameni religioși sunt înclinați să nu acorde atenție deosebirilor dintre atei și agnostici. (Așa se explică, poate, persistența până astăzi a părerii că Darwin ar fi fost înclinat spre
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în formulări mai ezitante: „Cred în general (tot mai mult pe măsură ce îmbătrânesc), dar nu întotdeauna, că agnostic ar fi cea mai corectă descriere a stării minții mele.“ Unii oameni religioși sunt înclinați să nu acorde atenție deosebirilor dintre atei și agnostici. (Așa se explică, poate, persistența până astăzi a părerii că Darwin ar fi fost înclinat spre ateism.) Este însă un fapt că autorul Originii speciilor a resimțit cu neplăcere și a dezaprobat cu toate prilejurile interpretarea antireligioasă a teoriei sale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
istoriei naturii. Dezvoltarea științelor naturii, în particular știința darwiniană, ar discredita religia în genere. Recent Dawkins a consacrat o carte întreagă acestei teme. Aici este reafirmat punctul de vedere că existența lui Dumnezeu reprezintă „o ipoteză științifică“. Punctul de vedere agnostic, potrivit căruia existența sau inexistența unor entități transcendente este o chestiune „dincolo de puterea de a decide a științei“, este respins. Chiar dacă nu poate fi dovedită, în sensul cel mai strict al cuvântului, ipoteza că Dumnezeu nu există ar avea o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
naturali. Dovedește însă asta inexistența lui Dumnezeu, așa cum este El gândit de mulți oameni instruiți din zilele noastre? Pornind de la constatarea că știința darwiniană a fost ilustrată de personalități cu convingeri religioase, atee sau de cercetători care s-au declarat agnostici, Gould a făcut odată observația ironică, dar pertinentă, că „fie jumătate din colegii mei sunt grozav de proști, fie știința darwinismului este pe deplin compatibilă cu credințe religioase convenționale și, în egală măsură, compatibilă cu ateismul“. Impresia că am putea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unei cunoașteri cu valoare obiectivă. Poziția lui Küng merită atenție între altele deoarece arată că punctul de vedere al separării depline a imaginii naturii configurate prin cercetarea științifică de credința religioasă poate fi îmbrățișat atât de credincioși, cât și de agnostici. Küng îl susține, cum am văzut, pe baza unor considerații teologice. Rațiunile adoptării acestui punct de vedere de către cercetătorii evoluției vor fi, desigur, diferite. În afara unor reflecții epistemologice principiale, un rol important îl joacă, în cazul lor, considerații de natură
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care admit că cercetarea științifică este suverană în domeniul ei, că religiile nu oferă contribuții la cunoașterea universului natural care să poată intra în competiție cu contribuțiile științei. Nu poate scăpa însă atenției deosebirea dintre poziția lui, cea a unui agnostic, și poziția unor cercetători ai naturii care sunt credincioși. Chiar dacă admit în principiu o anumită separare a domeniilor, mulți dintre aceștia nu sunt dispuși să adopte în întregime concluziile formulate de Gould. Le vine, mai întâi, greu să accepte că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
întrebările ultime“ nu pot pretinde să reprezinte cunoaștere, în sensul comun al termenului. Și le vine greu să accepte și o altă consecință a asumării consecvente a principiului separației, și anume că, din punctul de vedere al cercetătorului naturii, poziția agnosticului este tot atât de îndreptățită ca și cea a credinciosului. Căci, dacă nu există temeiuri obiective, constrângătoare, care să susțină sau să submineze reprezentările despre univers ca întreg, despre semnificațiile și valorile supreme, atunci va trebui să recunoaștem că adoptarea lor reprezintă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
idei mai cuprinzătoare care nu pot fi supuse controlului faptelor, că oameni de știință credincioși găsesc „sinergii puternice între viața credinței și viața științei“. Față de asemenea întâmpinări, este important de precizat că nici Gould, nici alți cercetători care se declară agnostici nu contestă existența unor corelații semnificative între idei științifice și acele reprezentări care conferă configurație specifică unui anumit mediu cultural. Recunoașterea rolului pe care îl pot juca credințe cum sunt cele religioase în orientarea gândirii unor cercetători ai naturii nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
supuse. Cu privire la faptele și corelațiile pe care se sprijinea teoria sa, Darwin a putut realiza un consens deplin cu acei prieteni ai săi, naturaliști credincioși, care credeau că Dumnezeu lucrează prin procesul evoluției, chiar dacă, la bătrânețe, el s-a declarat agnostic. Una este să admitem și chiar să subliniem că gândirea științifică nu se mișcă într-un spațiu vid, că orientările ei sunt influențate de motive dominante în cultura epocii sau de crezuri personale ale cercetătorului, și cu totul altceva este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
timp în care a reușit să adune 1367 de membri. Ritmul postărilor a scăzut mult în ultima vreme, însă majoritatea forumiștilor n-au renunțat la activitățile militante și s-au mutat în social media, pe grupuri de facebook precum ”Atei&Agnostici Români” sau cel al ONG-ului ”Asociația Secular-Umanistă din România”. ONG-ul, promotor al valorilor universale ale secularismului, are și o pagină publică de facebook, care a reușit să strângă 13 567 de like-uri în doar doi ani de activitate
Necredincioșii de pe net by Filip Razvan () [Corola-journal/Journalistic/66334_a_67659]
-
încredere că dispunem de mijloacele necesare să rezolvăm problemele cu care ne confruntăm cu toții. Facem apel către toți cei care împărtășesc această convingere să se asocieze cu noi în această strădanie.” Despre ce discută ateii români? În descrierea grupului ”Atei&Agnostici Români” scrie că este vorba despre „un loc în care să prezentăm idei, să mai punem un link la un film, la un articol, la o carte”. De asemenea, este specificat clar că este o comunitate „doar pentru cei ce
Necredincioșii de pe net by Filip Razvan () [Corola-journal/Journalistic/66334_a_67659]
-
acestea, deși se prezintă ca un club exclusivist, al indivizilor cu viziuni și convingeri comune, dezbaterile sunt aprinse. Nu pe seama existenței sau nonexistenței divinității, la capitolul ăsta pare să existe unanimitate, chit că există și aici nuanțări de genul ”ateu”, “agnostic”, “deist” sau “ireligios”. Cert e că toți pun la îndoială moralitatea religiei instituționalizate și militează pentru aceleași cauze: scoaterea religiei și a icoanelor din școli, păstrarea evoluționismului în manualele de biologie, investiții mai mari în știință și cercetare, impozitarea Bisericii
Necredincioșii de pe net by Filip Razvan () [Corola-journal/Journalistic/66334_a_67659]
-
drept denaturări creaționiste. De asemenea, nu sunt văzuți cu ochi buni conspiraționiștii sau promotorii unor pseudoștiințe precum astrologia, parapsihologia sau designul inteligent. Necredincioși vs. credincioși Necredicioșii nu polemizează totuși numai în medii exclusiviste. De fapt, sunt destui utilizatori atei sau agnostici pe forumurile religioase. Valorile promovate sunt aceleași, numai că de această dată au de înfruntat interlocutori cu principii religiose puternice. Una e să dezbați cu un ateu sau un credincios de ocazie, alta e să stai de vorbă cu un
Necredincioșii de pe net by Filip Razvan () [Corola-journal/Journalistic/66334_a_67659]
-
atît de bogată în apariții editoriale. Dar peste 90% dintre romanele care apar atunci nu sunt citite decît de o minoritate nesemnificativă. Există mult spirit în povestirile dumneavoastră. E oare influența catolicismului - doar sunteți corsican la origine? Nu, deloc. Sunt agnostic, nu mă duc la biserică. Am fost la catehism ca să-i fac pe plac bunicii, dar niciodată n-am dat importanță acestor lucruri. Am citit textele sacre mai tîrziu, la vreo 25 de ani, și ele m-au marcat intelectual
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
experimentele de toate tipurile (de la cel al lui Joyce la „noul roman” francez) i-au alterat acestei specii substanța. Regula nescrisă a romanului - inserarea eroului în lumea celorlalți - se află, în secolul XX, pentru prima oară pusă în discuție. Estetismului agnostic i se suprapune postura narcisistă a personajelor principale, pentru care „lumea celorlalți” nu mai există. Rezultatul: abolirea legăturilor interumane, apoteoza scriiturii, explorarea universurilor interioare insondabile și, mai ales, declararea realității drept entitate incomprehensibilă. Există, evident, și disidenți de marcă față de
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
Alexandru Popescu - Viena secretă (Ed. Meronia, 160 000 lei); Silviu Costachie - Evreii din România: aspecte geografice (Ed. Top Form, 80 000 lei); Deepak Chopra - Insomnia (Ed. Curtea Veche, 120 000 lei); Platon - Gorgias (Ed. Paideia, 68 000 lei); Claudiu Soare - Agnostica trândăvie (Ed. Pandora-M, 69 000 lei); Dan Gîju - Pumnul de fier (Ed. Phobos, 149 000 lei); Valeriu Râpeanu - Enescu (Ed. Fundației PRO, 95 000 lei); Nicolae Popoviciu - Omule, cunoaș- te-te! (Ed. Pandora-M, 99 000 lei); Frank Herbert
Agenda2003-38-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281485_a_282814]
-
scientismului și fac figura unor diletanți pufăind apoftegme prețioase într-un domeniu pe care nu-l cunosc: filosofia. Ce au în comun cei șase sunt cîteva însușiri generice: 1) nu cred în Dumnezeu și se declară, dacă nu atei, atunci agnostici cu rezerve serioase în privința numenului divin; 2) au convingerea că singura formă de cunoaștere e știința, religia fiind o contrafacere ivită din superstițiile speciei, drept care singura speranță legată de religie e să dispară cît mai repede; 3) religia e sursa
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]