443 matches
-
planul fizic spre cel metafizic. Acest salt e brusc, dinspre un aparent hedonism spre un eudaimonism religios: „Nu este altă fericire pentru om decăt să mănănce și să bea, și să-și înveselească sufletul cu ce este mai bun din agoniseala lui! Dar am văzut că și aceasta vine din măna lui Dumnezeu. Cine poate să mănănce și să se bucure fără El?” Argumentul ontologic pe care-l vor fi construit mai tărziu Augustin sau Toma îl regăsim într-o formulă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
de toate, este evident efortul autorului de a demonstra că prin vocația sa, contabilitatea, respectiv evaluarea în contabilitate, are puterea de a se mișca pe alte paliere decât cele clasice. Este o lucrare originală, bogată din punctul de vedere al agoniselii, decantării Și valorizării, care va impune respect Și recunoaștere în lumea Științei contabilității. Introducere Spre conturarea unei abordări metodologice de cercetare a evaluării în contabilitate 1. Preambul Pentru lumea la care ne definim contemporaneitatea, Știința este un fenomen definitoriu. Rolul
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
trans formă în spectacol. Ilinca, femeie cu o personalitate foarte puternică, nu acceptă să fie contrazisă și, fără jenă, aruncă soțului o serie de insulte vulgare. Astfel „fiind înaintea săborului Mitropoliei hăl făcea că este sfrânțit, hoț, bețiv, prăpă ditor agoniselii și multe care nu să pot numi“, spune con di ca. Cum toată lumea este împotriva ei, femeia numai are ce pierde și trece la atacuri dure la adresa mitropolitului și a soborului său, „ci numai umblă ca o fămie înrăotățată și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care cu greu se poate scăpa. uneori, în cererile adresate puterii, femeile nu vor neapărat separarea, ci mai degrabă in ter ven ția, sub orice formă, pentru a-l convinge pe soț să renunțe la alcool, să nu mai risipească agoniseala și, mai ales, să-și hrănească familia. Ana din București se plânge mitropolitului de soțul ei, Nițul condoragiul, de dat cu totul la patima beției. Trei ani de căsătorie au fost de fapt trei ani de coșmar, căci „dă atunci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sumedenie de înjurături și ocări sunt aruncate asupra bărbaților și depășesc cu mult imaginarul masculin. Iată-le pe cele mai des folosite: pa cia u ră, bon doc, sfrânțit, hoț, bețiv, curvar, pe ze venghi, sodomit, foarță, mojic, varvar, prăpăditor agoniselii, de neam prost. O parte dintre acestea sunt folosite și pentru soacră, la care se mai adaugă: curvă bătrână, scroafă bătrână, cățea. După un an de separare de corp, Iacovache, logofăt de taină din București, refuză să se mai împace
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce chip“. mahalagiii nu prea au de ales căci Prea Sfinția Sa îi amenință cu afurisenia și îi blestemă cum nu se poate mai rău: „să moșteniți bubele lui Ghezei și să lovească cutremurul lui Can și să nu să aleagă de agoniseala caselor voastre ca praful și până nu veți mărturi si adevărul cum veți ști iertăciune nu veți lua“. La chemarea mitropolitului vin cinci vecini: jupân Chiriac, un chiașul Vișan, Mihai paharnicul, popa Platon și jupân Gheorghe. Ei nu și mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de părinți, Neacșa s-a tocmit singură cu Voico, crezând, probabil, că fiind din același sat și cunoscându-l nu poate avea mari surprize. Cu rând viața comună devine insuportabilă, nesigură, rătăcitoare, îngrozitoare. Ori decâte ori are chef, Voico fură agoniseala comună și fuge. Astfel Neacșa își pe trece primii trei ani din viața de cuplu în căutarea și aducerea soțului acasă. Cum nu poate cere despărțirea fără să facă propria anchetaă, femeia întreabă, cercetează și rătăcește „pă unde i-au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fotografiile unor victime: țărani bătrâni, cu fețe bătute de ani și geruri, femei Îmbrobodite, flăcăi În prag de maturitate, fete foarte tinere. Majoritatea Îmbrăcați În straie locale, naționale. Nu se Împotriveau ideologic unei alcătuiri străine, ci luptau să-și apere agoniseala lor de-o viață, adunată prin efortul mai multor generații. Ne putem gândi imediat și la consecințe: soți și soții, părinți și copii intimidați și demoralizați, familii destabilizate, Înspăimântate, hăituite. Copii care n-au mai putut urma școli Înalte, din cauza
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ele Încântă, captivează, subjugă conștiința publică, fascinează și adesea pervertesc, corup. Ce-i mai Înălțător decât să vibrezi În numele democrației, al poporului, al țării? Iubirea de tărișoară și de poporul muncitor, compasiunea pentru oamenii sărmani, pensionari, bătrâni pun Între paranteze agoniseala proprie fără de măsură și nejustificat de rapidă, firea hrăpăreață, egoismul și nemila. Atașarea de un nexus convingător, care te face să te simți implicat și util, te determină adesea să nu te mai Întrebi cine sunt aceia care utilizează aceste
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
omul bătrân, preotul, fiul iubit sau fata de boier, cei vestiți, cei singuri ș.a. Omiliile sunt completate cu numeroase pilde, citate latinești și „învățături”, moralizând în sens iluminist despre cinstea cuvenită părinților și femeilor înțelepte, despre fățărnicie și goana după agoniseală, despre viața echilibrată ce trebuie dusă la senectute. O prefață a cărții conține reverențele datorate principelui Apáfi, iar a doua, „cătră cetitori”, va deveni cunoscută pentru atenția acordată regionalismelor. Explicate prin procedeul glosării, ele îmbogățesc sinonimia limbii, săracă în epocă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
a-și da seama de asta. Nu reușea defel să priceapă unde se aduna grosul strălucirii dosite de genialul scamator; adică să nu-și fi făcut el încă plinul de când tot opera prin lume? Și cam ce făcea el cu agoniseala asta? ar mai fi dorit Rică să afle. Că doar nu și-o fi perfecționat metodele doar de amorul artei disparițiilor... De ce nu ieșea el deloc pe scenă, la iveală, să-l aplaude lumea așa cum merita? Judecătorii din Roma subliniaseră
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ispravnicilorcare pretindeau „ca preoții să-i găzduiască în timpul petrecerii lor pe acolo": „dumneta să aperi casăle preoților de această supărare a musafirilor"; - deoarece unii protopopi în loc să „lovească" abuzurile „cu asprimea legii și a le curma", găseau în ele prilej de agoniseală, „învoind vinovatul a-și răscumpăra vinovăția prin mită și a scăpa de pedeapsa legală", Domnul, pentru moralizarea preoților dar și pentru combaterea corupției, îndemna ispravnicii „să privegheze ca cercetarea protopopilor să nu degenereze": „îți poruncim aibi tare purtare de grijă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și eficiență. La Chelsea, eficiența există doar în deziderate, tradiția e incertă, forța e discutabilă, iar sobrietatea pălește sub dimensiunea scrîntelii piramidale a lui Abramovici. Așadar, premisele ratării boeme sînt îndeplinite cu vîrf și îndesat. Cînd mister gospodin Roman toacă agoniseala petrolului siberian pe băieți cu cercei mulți și victorii puține, ai toate șansele să te molipsești de nebunia generală și să ajungi, ca în cazul lui Mutu, din vîrf retras, vedetă în rezervă. De vină sînt și accidentările, izvorîte din
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
să îi aducă un pahar de apă. Naranda se duce, dar, uitând de ce a plecat, intră în vorbă cu o fată, se însoară, își construiește gospodărie, procreează, duce existența unui om oarecare, până când o inundație îi distruge familia și toată agoniseala. Atunci, aflându se din nou pe câmp, aude glasul lui Vișnu din tufișul în care îl lăsase: „Nu-mi mai aduci apă? A trecut aproape o jumătate de ceas...”. Timpul e o iluzie! Iluzia lui Gavrilescu, profesorul de pian, e
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vrea să sublinieze e faptul că materia poetică nu apare evenimențial, printr-o ruptură în ordinea universului, ci e permanent disponibilă. Pentru cel care trăiește din cules tot timpul există ceva util în mediul înconjurător. Gesturile umile ale conservării și agoniselii arată caracterul permanent accesibil al resurselor. Poetul se mișcă într-un teritoriu "plin". E un spațiu saturat, în care capacitatea productivă nu e sporadică, calificată de "șansă" sau "hazard", ci uniformă, neîncetată, continuă. Împotriva unei definiții romantice a poeziei ca
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mod sigur în teritoriu: nimicul care mobilează cu certitudine universul homelessului. Conduita poetică bazată pe gesturile săracului are astfel particularitatea de a atrage atenția asupra unui mediu și asupra "puterilor" lui. Dacă inventivitatea vorbește despre poet și excepționalitatea lui, "conservatorismul", "agoniseala", "măsurarea" vorbesc despre abundența și disponibilitatea teritoriului. Altfel spus, sărăcia a operat în miezul carierei poetice o deplasare de accent dinspre om spre materie. În sfârșit, al treilea caz. În eseul lui Jean Paulhan despre dispariția retoricii, Florile din Tarbes
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să găsim în biografia filosofului ceva ce i-ar putea discredita gândirea: nici vorbă de vreo travestire în femeie, de parfum în agora sau de ospețe extravagante - Eudoxos rămâne un platonician care poate fi prezentat în familiile așezate. 3 Slabă agoniseală în traista filosofică. Iată așadar cele patru scurte teze hedoniste ale lui Eudoxos: plăcerea este un bine, pentru că toate ființele, raționale sau nu, aspiră la ea; necazurile și suferința servesc pentru toți ca termeni care pun plăcerea în evidență prin
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dramaturg. 2) Hedonistul asasinat. 3) Dincolo de caricatură. 4) Un pamflet în costum de scenă. 5) Cotonogirea unui țap ispășitor. IX. Eudoxos și „obiectul dorinței pentru toți” 153 1) Un discipol heterodox al lui Platon. 2) Un platonician hedonist! 3) Slabă agoniseală în traista filosofică. X. Prodicos și „fericirea” 159 1) Soarta literei „Y”. 2) Sub piei de animale. 3) Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. 4) Să alegi între două femei. Momentul al șaselea - Sub semnul purcelului: epicurismul greco-roman 169 XI
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a lungul anilor, rămînînd numai porți de înregistrare a imaginilor. Rareori, cînd se depăna cîte o poveste căci povești rămăseseră toate de-acum despre cei rămași acasă, despre trupuri îmbietoare de femei sau despre științele lor ascunse, despre case și agoniseala de-o viață, ochii își recăpătau, pentru o clipă, strălucirea, redeveneau vii, participînd la trăirile interioare ale ascultătorilor. Povestea se termina și diamantele efemere redeveneau opace, substanță amorfă în deșertul nefericirii. Simple mașini de socotit, ochii aceia, mașini de calcul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al familiei Track. Și alte personaje, care de care mai fascinante. Temele? Familia ca un creuzet în care cristalizează personalitatea împlinită având drept cristal mamă iubirea; lupta dintre bine și rău, răul izvorând din absența iubirii; rostul banilor și al agoniselii în realizarea de sine; rostul ideilor în împlinirea de sine. Romanul este o poveste a Americii, conține o întemeiere de lume. Figura paternă este decisivă în configurarea personalităților care urmează a se trasa. Figura maternă însă, deși lăsată în umbră
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care ne-o poate transmite orbul din poemul de mai jos: zâmbetul orbuluiîn cutia cu monede câteva frunze Valentin Busuioc Trebuie să recunoaștem că orbul zîmbește mai curînd toamnei atît de blînde (Încă), În ciuda faptului că noi vedem cum În agoniseala lui sau pripășit și cîteva frunze. Dar poate că orbul le a simțit deja atingerea sau adierea și este mulțumit că vremea Își urmează cursul (și apocalipsa se amînă). Măcar În acest poem putem să acceptăm demnitatea la care a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala țării și a pămînturilor Moldovei". Temenul "chiverniseală" este întâlnit și cu sensul de "economisire"," agoniseală", "subzistență". Pentru conceptul de "șef", "conducător" erau cunoscuți termenii: "purtătoriul", "socotitoriul" (de sursă populară), iar pentru "adjunct", "locțiitor" se utilizau: "naméstnic" (cf. sl. naměstnikŭ), "caimacam" (cf. tc. kazmakam). Necesitatea acceptării neologismelor, revendicată de evoluția culturii și a științei a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ca și altă dată(...).Lui Grigore însă i se părea că în ochii lor lucește ceva deosebit și că toată înfățișarea lor ar fi mai dârză.” Înainte chiar ca țăranii să se răscoale, boierii și arendașii fug, transportă lucrurile de agoniseală în trenurile ticsite ca în vreme de război, cuprinși de panică și teamă.Țăranii stau la taifas în jurul cârciumii lui Busuioc, în timp ce boierii se agită, se consfătuiesc. Scânteia care pune capăt așteptării scapără tot sub chipul unei întâmplări obișnuite:Rudolf
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
gândurile tale... de! se zice că de banii agonisiți pe cale nedreaptă n-are omul noroc. Târziu, în noapte, el tresări deodată speriat. În ușa deschisă era frate-său răposatul, drept, nemișcat, așa cum îl știa el. Îi dăduse în grijă toată agoniseala sa și o fetiță. Pe Tașcă nu-l lăsa firea să facă socoteala cinstită și să despartă ceea ce era al lui de ceea ce i se cuvenea fetei. Se ridică în capul oaselor. Nu era nimeni, nimic nu era în ușa
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
este senzorul/martor al vieții de la Palmela, metamorfozată în imaginarul său infantil într-o seamă de coșmaruri cu vedenii tip Goya. Ca adult căsătorit, va fi repudiat de familie și alungat din casă, lipsit cum era de simțul practic al agoniselii unor obiecte de fală. Scos țap ispășitor, ajuns la sapă de lemn, Joaõ are toate datele unui destin eșuat. Sofia, nevasta lui Joaõ și nora neagreată de Domnu, nu suportă vulgaritatea de la Palmela, părându-i-se la fel de respingătoare ca și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]