401 matches
-
al valurilor , înspumate, bucium. Nu știu să fi luat cu noi, pe maluri Mai mult de o dorință, veșnic vie De- a ne- arunca nebuni în valuri De- a locui aici, o vreme, cu chirie. Pe plaja rumenă -n crepuscul, Agonizând în dulcea dezmierdare, În timp ce doar un nor minuscul Va fi trecut ușor pe nesfârșita zare, Iar pescăruși rotind pe mare, Complici ai visului - n amurg, Sărutului discret cu gust de sare, Se vor fi rușinat, pe rând, trecând Tot alergându-
POEME PE NISIP de DANIA BADEA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378462_a_379791]
-
Simțindu-i viața, ce de la Tine vine Și chiar de pentru alții-i o prostie A te cunoaște, a crede că exiști, Eu am curajul să prefer Această nebunie! Flamanda hiena morții târcoale-mi dădea Mușcând din viața ce imi agoniza, M-am răzvrătit atunci, cerându-ți Dreptul de-a mă lua. Dar tu, de ce nu știu, m-ai refuzat Și-n pătimi anevoie am aflat Cât poate omul de-ndurat! Nici plânsul, nici durerea mea Nu te-au înduplecat, Singura putea
RUGĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381958_a_383287]
-
copilul. În situația mea, fără serviciu, deci fără sursă de existență, cred că ar fi reușit. Îmi pare rău că este așa cum este, dar nu mai vreau să mă las condusă de milă, cu mila nu faci altceva decât să agonizezi. O să o iau de la capăt, ai mei mă susțin, încet - încet o să-mi refac viața. M-am gândit mereu la Ionuț, dar interesant, de când am plecat, nu a mai pomenit niciodată de tatăl său. A venit socrul meu, s-a
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380427_a_381756]
-
XXVII. PENTRU TINE, de Aura Popa , publicat în Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016. Eram un cântec fredonat sub lună, un zbor încarcerat în pleoapa ta cu pescăruși flămânzi... Dar și furtună, ce pe-al tău țărm atunci agoniza. Eram un dor venit să te-mpresoare, cu strălucirea clipei ce-a trecut prin inima nebună de-ntâmplare, prin visul atârnat de început. Eram o ploaie sprintenă de vară, ce-n tine stropii și-i amaneta, eram arcuș, din când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380586_a_381915]
-
să mă mângâi... În sufletu-mi eu îți fac loc... Rămâi? Sursa foto: Internet ... Citește mai mult Eram un cântec fredonat sub lună,un zbor încarcerat în pleoapa tacu pescăruși flămânzi... Dar și furtună,ce pe-al tău țărm atunci agoniza.Eram un dor venit să te-mpresoare,cu strălucirea clipei ce-a trecutprin inima nebună de-ntâmplare,prin visul atârnat de început.Eram o ploaie sprintenă de vară,ce-n tine stropii și-i amaneta,eram arcuș, din când în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380586_a_381915]
-
În acest veac tulbure, scăpat de sub „aripa” lui DUMNEZEU, un veac supus degradării, terorii, manipulării și îngenuncherii demnității umane, puțini sunt acei entuziaști care mai cred în energiile lor creatoare, care cultivă frumosul în pământul sterp al unui timp care agonizează, reușind prin travaliul lor neobosit, prin valoarea acordată cuvântului scris, să stârnească admirația, să mai adauge o cărămidă la temelia spiritualității, singura salvare din”mlaștina” democrației destructive, care încearcă să facă din ființa umană un instrument al puteri, al intereselor
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
gândite și rostite de alții, ci de tine, și că tot ceea ce vezi (chiar și cerul!) e străin de tine, cum tot ceea ce credeai tu că reprezinți îți este străin.” 11. „Pasăre rănită, care spera să se vindece, inima mea agoniza cu aripile tăiate și gândul „ar fi mai bine să mor” veni ca o liniștită salvare.” 12. „Istoriile acestea dintre inși care s-au iubit, apoi nu se mai iubesc, apoi se urăsc și apoi se despart, n-au în
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
albeața unui sân... Am fost ca două gânduri visătoare Ce respirau pe-atunci la unison Din care-a mai rămas o întâmplare - O resemnare-n umbra unui zvon.... Pe-aceleași lungi idei alunecam Două banchize într-un trist fiord; Cuvinte agonizând a flori pe ram, Povești care făceau atac de cord. Nici n-am plecat dar parcă nici nu sunt, Nici nu ți-am dat dar nici nu am primit, O umbră gri, amurg de dor cărunt Ce pasu-n mersul tău
AMURG DE DOR de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379588_a_380917]
-
trimis iar din rai.Septembrie, 2016, Parcul Herăstrău... XIII. ELISABETA IOSIF ICOANE, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. ICOANE Heliotropul se rotește după astrul palid revărsat Peste trupul Toamnei. În festinul ei amețitor Soarele agonizează prin tămâia boabelor rubinii Clătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic. Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mere De aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din Hyperboreea Visurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alunge Norocul
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
întinzi mâna. Heruvimii din Hyperboreea Visurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alunge Norocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol. Citește mai mult ICOANEHeliotropul se rotește după astrul palid revărsatPeste trupul Toamnei. În festinul ei amețitorSoarele agonizează prin tămâia boabelor rubiniiClătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic.Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mereDe aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din HyperboreeaVisurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alungeNorocul prins în curcubeul oglinzii
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
tăcerea verbului ”a fi”...... XV. ELISABETA IOSIF, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016. MIROSUL TOAMNEI Din vârful dealului Apusul arde-n flăcări Nori de păsări. De sub cărbunii aprinși Amurgul suflă aripi-frunze - Culori în transhumanță... Agonizând, pâlpâie vara, Respiră aurul gutuilor, Îngreunând povara Iubirilor spre Paradis. Cad peste auriul frunzelor Culori de un roșu nepermis De ultima speranță... Numai...numai crizantema Este sub domnia faldurilor Arămii! Miroase a toamnă... Elisabeta IOSIF 25 noiembrie, 2014 ... Citește mai
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
nepermis De ultima speranță... Numai...numai crizantema Este sub domnia faldurilor Arămii! Miroase a toamnă... Elisabeta IOSIF 25 noiembrie, 2014 ... Citește mai mult MIROSUL TOAMNEIDin vârful dealuluiApusul arde-n flăcăriNori de păsări.De sub cărbunii aprinșiAmurgul suflă aripi-frunze -Culori în transhumanță...Agonizând, pâlpâie vara,Respiră aurul gutuilor,Îngreunând povaraIubirilor spre Paradis.Cad peste auriul frunzelorCulori de un roșu nepermisDe ultima speranță...Numai...numai crizantemaEste sub domnia faldurilorArămii! Miroase a toamnă...Elisabeta IOSIF 25 noiembrie, 2014... XVI. ELISABETA IOSIF UNIVERSUL POETIC - O POARTĂ
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
TOAMNĂ, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016. ADOLESCENT, ÎN TOAMNĂ Te caut în toamna aurie, răsfoind-o prea târziu... Când pomi-s orfani, dezbrăcați de vise verzi, Ca turcoazul din ochii tăi. O aud Agonizând, precum fluturii ei galbeni, Zburând peste mine... în armonie iluzorie Mai ieri, căutam bănuții de aramă, Care-ți acopereau glezna, Sărutată de marea, aflată-n viori de foc. Știi!... Știi, acum, numai eu o aud, În ghiocul adolescenței mele târzii
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Poeme > Emotie > ELISABETA IOSIF Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului MIROSUL TOAMNEI Din vârful dealului Apusul arde-n flăcări Nori de păsări. De sub cărbunii aprinși Amurgul suflă aripi-frunze - Culori în transhumanță... Agonizând, pâlpâie vara, Respiră aurul gutuilor, Îngreunând povara Iubirilor spre Paradis. Cad peste auriul frunzelor Culori de un roșu nepermis De ultima speranță... Numai...numai crizantema Este sub domnia faldurilor Arămii! Miroase a toamnă... Elisabeta IOSIF 25 noiembrie, 2014 Referință Bibliografică
ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380909_a_382238]
-
al valurilor , înspumate, bucium. Nu știu să fi luat cu noi, pe maluri Mai mult de o dorință, veșnic vie De- a ne- aruncă nebuni în valuri De- a locui aici, o vreme, cu chirie. Pe plajă rumena -n crepuscul, Agonizând în dulcea dezmierdare, În timp ce doar un nor minuscul Va fi trecut ușor pe nesfârșita zare, Iar pescăruși rotind pe mare, Complici ai visului - n amurg, Sărutului discret cu gust de sare, Se vor fi rușinat, pe rând, trecând Tot alergându-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
abia -iviteDoar dintr- al valurilor , înspumate, bucium.Nu știu să fi luat cu noi, pe maluriMai mult de o dorință, veșnic vieDe- a ne- aruncă nebuni în valuriDe- a locui aici, o vreme, cu chirie.Pe plajă rumena -n crepuscul,Agonizând în dulcea dezmierdare, În timp ce doar un nor minusculVa fi trecut ușor pe nesfârșita zare,Iar pescăruși rotind pe mare,Complici ai visului - n amurg,Sărutului discret cu gust de sare,Se vor fi rușinat, pe rând, trecândTot alergându- se- n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
călugărițele nu dormiră, începură să depene povești despre viața ei și despre dragostea ei cu Eminescu...Se țesea o legendă...Iar clopotele spărgeau asurzitor întunericul senin al nopții, tot cu lună, și tot cu stele...Se-nfiorau florile, plângeau copacii, agoniza micuțul pârâiaș și tot Văraticul era răscolit de cumplita durere... Prinzând de vestea morții de la călugărițele ce se boceau pe cărăruie, doctorul Taussig lăsă trăsura încet și începu să se închine: - Dumnezeu s-o ierte! - Dumnezeu s-o ierte, domnule
MARTIRII LUI EROS-PREZENTARE DE LILIANA-CORINA GLOGOJANU-BOIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373382_a_374711]
-
virgină să pot să mă ating. Cu giulgiul de mătase să îmi acopăr versul, (Înmormântez poeme, de azi, într-un cavou). Și voi rămâne-n toamna-ncărcată de eresul Că mi-a ucis iubirea cu ploile-ecou. Prefață la o moarte, agonizând ascetic, (Nu-i nimeni lângă mine, să-mi spună să m-opresc), Adun litere oarbe din sceptrul alfabetic, O rimă ca oricare, să pot, să încropesc. Credeam că-s poetesă, că scriu ceva mai bine Decât o broască vie, orăcăind
ADIO SCRIS, ADIO POEZIE! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371401_a_372730]
-
ELISABETA IOSIF MIROSUL TOAMNEI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului MIROSUL TOAMNEI Din vârful dealului Apusul arde-n flăcări Nori de păsări. De sub cărbunii aprinși Amurgul suflă aripi-frunze - Culori în transhumanță... Agonizând, pâlpâie vara, Respiră aurul gutuilor, Îngreunând povara Iubirilor spre Paradis. Cad peste auriul frunzelor Culori de un roșu nepermis De ultima speranță... Numai...numai crizantema Este sub domnia faldurilor Arămii! Miroase a toamnă... Elisabeta IOSIF 25 noiembrie, 2014 Referință Bibliografică
ELISABETA IOSIF MIROSUL TOAMNEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371862_a_373191]
-
răsuci în fisură riscând astfel să-și rupă încheietura dar să și cadă. Se văzu astfel într-o poziție asemănătoare crucificării, atârnat pe peretele stâncos cu picioarele abia sprijinindu-se pe mica treaptă de piatră. Puterile îl părăseau însă repede. Agoniza rănit la cap și la gât cu mîinile amândouă prinse în teribila capcană de piatră. Trecuseră astfel două ceasuri de la miezul nopții și cei doi oameni puși de negustorul din Rekem în locul indicat de slugile preotului unde să-l aștepte
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
poate, unul despre cei mai importanți munți, la 90 metri desupra Ierusalimului. Aici a călătorit în Dumnica Mare Iisus pe un măgar, aici a deplâns soarta Ierusalimului, și a spus ce soartă groaznică îl așteaptă pentru păcatele sale, aici a agonizat în Gradina Ghetsimanicânda fost arestat și dus la judecată, de aici s-a înălțat la cer (există și o piatră pe care, se presupune conform tradiției, se vede urma piciorului Mântuitorului, rămasă de când s-a înălțat spre cer). În Capela
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
ceva răvașe și pentru el sau ceva pițule? Privi pe fereastră, lumina primăverii inundase parcă orașul, pomii înmuguriseră, păsărelele vesele ciripeau în castanii cei bătrâni din fața casei, copiii se zbenguiau pe stradă; toate acestea erau semne că iarna, mizerabila iarnă, agoniza. Și-i veni o poftă nebună să iasă afară din casă să zburde și să se bucure și el de binefacerile primelor clipe ale primăverii. Căci, Doamne, cu ce impresie venise el prima dată în acest oraș! Trecuseră aproape doi
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Eliza nu mai știu nimic! Și nici Maria, mi-a spus că nu știe nimic de ea... Tăcură. De fapt veniseră vinul cu fripturile și au început să mănânce. Mihai privi pe geam. Se lăsase seara, razele soarelui încă mai agonizau, dar roata astrală trecuse undeva peste dealurile din apropiere. Viena căpătase culori de opal și, contrar cu ce văzuse el acum doi ani când venise prima dată aici, acum i se părea cel mai frumos oraș din lume. După ce înfulecă
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
se culce, armonizând tăceri în doi Așteaptă visele răspunsuri, cu ochi deschiși, cu umeri goi. Când noaptea-și caută mirese, în umbra dorului din gene * Eu, frunză galbenă n-am toamnă, alerg nebună prin poiene. Când vara-și scutură lumina, agonizând în come dulci Pândește cerul, plânge vina nedumerită la răscruci. Când se trezesc din nou copacii, dezmoșteniți de armonii Îmbracă dezolant, ninsoarea, îngenunchind timid, stihii. Când mi se face dor de tine, invoc o înflorire-albastră Și iar, mi-e teamă
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
miazănoapte în speranța că acolo vor găsi oaze de fericire, paradisurile lui dante, unde lumile cad în extaz, vino aici femeie sau trimite-mi formele tale singure, pastelate, rimelate, așa cum le știam, să ne bucurăm de beția unui anotimp care agonizează, mâine cine știe dacă vom mai fi, mâine cine știe dacă vom mai cânta, mâine cine știe dacă vom mai iubi, ar trebui ca-n fiecare zi să învățăm viața de la-nceput, ca pe-o lecție pe care n-o
AVATARURILE TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345050_a_346379]