141,085 matches
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > LIPITORII DE CĂRȚI Autor: Viorel Croitoru Publicat în: Ediția nr. 1578 din 27 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Toamna, odată cu scoala, se pornea și campania agricolă. Era o definiție umoristică care circula printre noi: țăranii sunt acea pătură socială care ajută elevii, studenții și armata la strânsul recoltei. Colegii mergeau la cules cartofi sau la sfeclă, iar noi, cei scutiți, eram obligați să fim prezenți la
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
Hai că vă arăt eu. Și ne-a arătat, pe mai multe cazuri, dar tot cu ton autoritar, arțăgos. După un timp vine și proful de desen, intră la noi și ne spune că e scutit și el de practica agricolă, așa că o să lucreze cu noi. - Voi sunteți lipitorii de cărți? - Da, duceți-vă mai întâi să vă treacă prezent bibliotecara asta nouă, că e rea foc! S-a dus și, după un timp, apar amândoi, ea, cu totul alt om
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
acentuează în a doua jumătate a secolului XIX ca urmare a sporirii numărului populației (practic dublarea acesteia)și a efectelor aplicării Legii rurale din 1864, precum și a altor reforme economico sociale. Astfel, Ion Ionescu de la Brad în cunoscuta sa monografie agricolă consacrată județului Mehedinți consemna : Morile sunt în tot județul numai 677, din care 653 pe ape, mai toate mici, 10 de vânt și 14 cu cai34, deci o creștere substanțială față de situația ilustrată de catagrafia din 1833. Tot acest mare
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
populațiunii din 19 dec. 1912, vol II, București, 1915, p. 594-599. Între cele mai cunoscute erau morile cu motor de la Gvardenița, Roșiori, Slivilești și Flămânda, în timp ce Oprișorul era vestit pentru cele 4 mori cu aburi, pe măsura cerințelor bogatei regiuni agricole a zonei de sud a Mehedințiului( Ibidem) 39. Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX . Aspecte generale, regionale și specifice, Editura MJM, Craiova 2009, p. 200-201; Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani. Folclor de pe Valea superioară a Topolniței , vol. II
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
maeștrii! 89.89.89! După ce hoții au furat cam tot ce se putea au plecat și gardul Pușcăriei Pelendava (!). Da, da, ați citit bine activitățile educative s-au petrecut la pușcăria cu rezonanță istorică! Am mai întâlnit, prin tinerețe, Cooperativa Agricolă de Producție „Ion Creangă”! Nu mă mai mir de nimic! - Alo, Deveselu, nu faceți deranj prea mare, că vă lasă manglitorii fără tehnologia bum-bum! Atenție și Guantamano! Nu întâmplător interlopii, căutați de FBI, tot prin Craiova, ar fi dus ilegal
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+12 !): LA BALAMUC, BIRJAR... (2)! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345491_a_346820]
-
te odihnește că mă descurc eu prin curte cât mă mai pot mișca. Victor își luase concediu de odihnă tocmai să scape de aceste obligații ale vieții. Tatăl său nu mai putea face mare lucru la muncile câmpului. Majoritatea lucrărilor agricole le-a făcut tocmind oameni să le execute. Noroc cu salariul său. După cum se desfășurau evenimentele în comună, nu credea că îl apucă toamna pe bătrân ca particular, membru în TOS, o organizație de întovărășire între țăranii ne colectivizați, cred
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
său nu prea putea merge din cauza bolii să muncească la colectiv. Din ce vor trăi nu știa încă. Poate îi iertau și de datorii dacă nu mai aveau pământ. El se descurca cu Jeni din salariul de mecanic la Gospodăria Agricolă de Stat, amplasată pe pământul și conacul lui Funogea, un mare boier al zonei, acum deportat cine știe pe unde de către comuniști. Pentru bucătăria casei, cultivau în grădina din curte, toate legumele necesare unei familii. Pâine se găsea și la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
un mare boier al zonei, acum deportat cine știe pe unde de către comuniști. Pentru bucătăria casei, cultivau în grădina din curte, toate legumele necesare unei familii. Pâine se găsea și la magazin sau aducea el pe cupoane de la chioșcul fermei agricole unde lucra. Când a apărut oportunitatea să meargă ca ucenic împreună cu vărul său Ionel, la o societate mixtă rus - română numită Sovrom 7, a renunțat la clasa a șaptea pe care deja o începuse și a plecat la Constanța unde
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Odată cu trecerea zilelor cetățenii se obișnuiră cu zgomotul infernal al utilajelor și aflară cu bucurie că o parte dintre ei vor fi angajați pe un salariu frumușel. Femeile și bătrânii își văzură în continuare de treburile gospodărești și de muncile agricole. În cele din urmă sătenii își dădură seama că într-adevăr sosise și pentru ei clipa mult așteptată prin care statul se implică în interesele lor. Peste câteva zile utilaje moderne invadează ulițele satului. Pământul este decapat și în locul său
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
pălăvrăgiră vrute și nevrute vreun ceas, cu lumina lămpii stinsă, deoarece prin perdelele de la geamuri răzbătea până la ei lumina lunii. - Mă frământă niște gânduri. Îmi doresc o viață mai bună pentru feciorul sau fiica noastră, să nu trudească asemenea nouă la munca agricolă, ci să ajungă la școlile înalte din țară, zise femeia scăpând un oftat. - Și mie îmi dau târcoale gânduri mărețe. - Acum câteva săptămâni cine se gândea că vom avea parte de o asemenea schimbare în satul nostru? Societatea a evoluat
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
dezvolte sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, astfel încât să fie posibil ca oamenii simpli să poată să înceapă o afacere pe cont propriu. Este necesar ca instrumentele de micro-creditare să fie promovate la nivelurile guvernamental și public, să fie sprijinite întreprinderile agricole, în special cele mici, asigurându-se astfel angajarea maximă a populației active. Pe de altă parte, o reducere masivă a locurilor de muncă argumentată prin criză, însă fără nicio încercare din partea angajatorilor de a moderniza producția, de crea noi locuri
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
acest an s-a desfășurat sub înaltele auspicii ale: Ministerului de Cultură, Secretariatului Provincial pentru Cultură și Informare Publică, Secretariatului Provincial pentru Educație, Administrație și Comunitățile Naționale, Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Republica Serbia, Adunării Comunei Covăcița, Cooperativei Agricole ”Plugarul” - Uzdin și ale Serviciului Edilitar Public ”Banat” - Uzdin. În acest an, în prima parte a concursului am ascultat zece interpreți din Jamul Mic, Vârșeț, Satu-Nou, Torac și Uzdin, dintre aceștia chiar cinci sunt debutante: Cristina Crețu (Uzdin), Cornelia Danița
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
și Agricultură Alba și Asociația Țara Vinului Alba în perioada 23 - 25 septembrie 2011, intre orele 1000 si 1800, în spațiul expozițional din zona Pieței Pascu- cartierul Cetate din Alba Iulia. Parteneri : Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Alba, Camera Agricolă Județeană Alba,Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Asociația Crescătorilor de Ovine din Județul Alba, Asociația Județeană a Crescătorilor de Bovine Alba,Asociația Județeană a Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Alba, Filiala Județeană Alba a Asociației Amicii Rozelor din
Târgul APULUM AGRARIA [Corola-blog/BlogPost/99915_a_101207]
-
Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Alba, Filiala Județeană Alba a Asociației Amicii Rozelor din România, Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice Alba Transilvania, Conviviumul Slow Food Alba Transilvania, Asociația ALBA AFRODA. La ediția din acest an standurile producătorilor agricoli individuali și firmelor vor abunda în fructe și legume pe alese, nenumărate produse de panificație și patiserie, ouă, ciuperci, brânzeturi, preparate din carne, conserve de carne și de legume, miere de albine și produse apicole, sucuri de fructe, vinuri, butași
Târgul APULUM AGRARIA [Corola-blog/BlogPost/99915_a_101207]
-
oaie dar și un ...cuptor de pâine, care va coace sub ochii privitorilor produse tradiționale locale. Vor fi organizate ca în fiecare an expoziții de animale dar și de păsări și animale mici, precum și expoziții de mașini, utilaje și echipamente agricole. Atmosfera de sărbătoare va fi întreținută de Ansamblul folcloric Augustin Bena a județului Alba și de un program de dansuri populare susținute de artiști din Almasu Mare, Cergau și Cetatea de Balta. Un moment deosebit îl va constitui Opera în
Târgul APULUM AGRARIA [Corola-blog/BlogPost/99915_a_101207]
-
artiști din Almasu Mare, Cergau și Cetatea de Balta. Un moment deosebit îl va constitui Opera în piață, moment îndrăgit de vizitatorii târgului și pe care Consiliul Județean Alba îl pune în scena pentru a face o promovare altfel producătorilor agricoli locali și produselor acestora. Vor fi prezenți la Târgul Apulum Agraria 2011, ediția a XX - societăți comerciale și persoane fizice autorizate, care vor expune produse din diferite domenii: preparate din carne; produse de panificație, patiserie, cofetărie; miere și produse apicole
Târgul APULUM AGRARIA [Corola-blog/BlogPost/99915_a_101207]
-
societăți comerciale și persoane fizice autorizate, care vor expune produse din diferite domenii: preparate din carne; produse de panificație, patiserie, cofetărie; miere și produse apicole; brânză, ouă; legume, fructe, flori, cereale; produse fitosanitare; alimentație publică; vinificatori; mașini, utilaje și echipamente agricole; crescători de animale; crescători de păsări și animale mici; asociații profesionale. Ca noutăți: participarea Grupurilor școlare agricole din Jidvei, Blaj și Ciumbrud dar și sprijinul în organizarea și desfășurarea activităților târgului a echipei de studenți voluntari de la specializarea Marketing a
Târgul APULUM AGRARIA [Corola-blog/BlogPost/99915_a_101207]
-
de panificație, patiserie, cofetărie; miere și produse apicole; brânză, ouă; legume, fructe, flori, cereale; produse fitosanitare; alimentație publică; vinificatori; mașini, utilaje și echipamente agricole; crescători de animale; crescători de păsări și animale mici; asociații profesionale. Ca noutăți: participarea Grupurilor școlare agricole din Jidvei, Blaj și Ciumbrud dar și sprijinul în organizarea și desfășurarea activităților târgului a echipei de studenți voluntari de la specializarea Marketing a Facultății de Științe din Alba Iulia.
Târgul APULUM AGRARIA [Corola-blog/BlogPost/99915_a_101207]
-
a orașului Bârlad, vis-á-vis de Muzeul “V. Pârvan”, care adăpostește impresionantă să colecție. În semn de adâncă ptrețuire față de elevul sau, conducerea liceului în care Marcel Guguianu a invatat și predat, a hotărât că liceul să se numească Grupul Școlar Agricol "Marcel Guguianu". Sculptorul Marcel Guguianu a murit în noaptea de luni spre marți, 12 IUNIE, 2012, la vârsta de 89 de ani. Marcel Guguianu lasă în urmă un număr impresionant de lucrări de sculptură monumentala, ansambluri statuare, busturi bronz și
SCULPTORUL MARCEL GUGUIANU de NELIA VIULEŢ în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357558_a_358887]
-
pe Fane Cizmaru pe toate părțile, l-au ridicat, l-au coborât... - Vreau să-mi sapi această curte, cum sapi cu sapa așa să-mi sapi tu cu cupa buldo-excavatorului. Dai jos adapostul pentru animale si magazia pentru depozitarea produselor agricole. Nimic sa nu rămână în picioare și nerăscolit. - Pentru toate astea...cine mă plătește?...că pentru dărâmarea casei am primit o mașină fără roti care este pe butuci de lemn în fața gării și nu știu la ce o pot folosi
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
dacă aceștia erau loviți de năpastă. Până și holdele mănoaselor câmpuri, fără potecile limită de proprietate, erau ajutate de Domnul Dumnezeul lor, poate și prin perdelele apărătore de vitregii pe care le plantau și întrețineau în comun. Asocierea tuturor gospodarilor agricoli astfel că unul cumpăra tractorul și celălalt plugul cu brăzdar adânc dar le foloseau în comun ducea la prosperitatea tuturor. Acolo nu există „țărani săraci lipiți pământului” ci gospodari mai mult sau mai puțin înstăriți după munca prestată în propria
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
un tânăr de 38 de ani, care a pornit o investiție cu paisprezece angajați, pentru ca în prezent să asigure pâinea din ce în ce mai greu de câștigat în pustiitul oraș Buhuși, pentru mai mult de cinzeci de oameni. Absolvent al Universității de științe agricole și medicină veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași, domeniul Științe agricole și silvice-zootehnice, doctor în zootehnie, cu pregătire de cadru didactic, Mihail Lupu a repornit o fabrică, într-un loc dintre o pânză de linii ferate ruginite și miriști cu
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
cu paisprezece angajați, pentru ca în prezent să asigure pâinea din ce în ce mai greu de câștigat în pustiitul oraș Buhuși, pentru mai mult de cinzeci de oameni. Absolvent al Universității de științe agricole și medicină veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași, domeniul Științe agricole și silvice-zootehnice, doctor în zootehnie, cu pregătire de cadru didactic, Mihail Lupu a repornit o fabrică, într-un loc dintre o pânză de linii ferate ruginite și miriști cu pelin, la Buhuși, orașul cu o populație tot mai rară și
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
multe proiecte de instrastructura, are nevoie de fonduri, iar în Chină avem instalații, iar tehnologia este sigură, cu o calitatea mare și prețuri mai mici. România are resurse bogate, forța de muncă de înaltă calitate, având o bază industrială și agricolă solidă. Chină are o piață mare, de 1,3 miliarde de locuitori, cu ramuri producătoare avansate și o capacitate de realizare a proiectelor din domeniul infrastucturii. Chină și România au economii complementare. Guvernul țării dvs. ne-a primit foarte călduros
Premierul chinez, Li Keqiang: Vedem între România şi China un potenţial uriaş de colaborare [Corola-blog/BlogPost/92629_a_93921]
-
coborâm cu liftul, am găsit-o și pe doamna Florica Bonte, care ne aștepta. Dumneaei era conducătorul auto al familiei. Drumul de la aeroport spre Tongrinne, satul unde locuia familia Bonte, era de vreo douazeci de kilometri, într-o zonă preponderent agricolă, de șes, cu sate frumoase, unde predominau casele din cărămidă ne tencuită și cu acoperișul în două ape. Cât m-am aflat deasupra Belgiei în avion, când priveam spre pământ, mă intriga culoarea roșcată a locurilor necultivate și nu înțelegeam
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]