1,639 matches
-
s-a făcut aceasta deja prin proclamațiunile de la Mazar Pașa. În adevăr, din capul locului o mare parte din alegătorii noștri, unii lipsiți de indispensabila educație politică, alții zdruncinați în interesele lor prin mărimea impozitelor, alții în fine cu interesele agronomice cele mai vitale la discreția guvernului și adeseori la discreția adversarilor lor, lipsiți apoi de o justiție care, amovibilă fiind, e departe de-a prezenta garanțiile unei puteri judecătorești de sine stătătoare, corolar indispensabil al regimului constituțional, alegătorii, corpuri-corpuri, sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
naturală, altul pe cele istorice, un al treilea pe cele geografice; pentru fiece predispoziție intelectuală înnăscută e câte ceva în ea. Noi nu zicem prin asta că nu trebuie să se-nvețe agronomie. O carte bine și înțeles scrisă asupra materiilor agronomice e de neapărată necesitate pentru școalele rurale; dar pentru aceasta nu trebuie a se sacrifica scopul educațiunii naționale pe care-l urmărește cartea de citire și pe care în țările Apusului l-a și ajuns. [ 12 iulie 1880] ["OBSERVASEM CU
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de unelte agricole din Păcurari, care, după cum se știe, a eșuat în cele din urmă. În 1857, Anton Schiler și comp. „a deschis” la Iași, „în mahalaua feredeului turcesc, de vale de curtea domnului Mihai Sturdza, o fabrică pentru mașini agronomice, în care fabrică se pot pregăti - spune proprietarul ei - felurite mașini precum: mașini mici și mari pentru treierat pâine albă la 40 și cea a doua până la 80 de merțe, mașini de desfăcat păpușoi, care dau pe zi iarăși cel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
naivitatea noastră, următorul lucru: muncim pământul cu același plug cu care-l munceam la anul o mie două sute după Hristos, în vremea voievodului Bărbat și a Radului din Făgăraș; se vede că Adunările s-au convins că, după o întîrziere agronomică de aproape șapte sute de ani, azi nu e timp de pierdut; cată să modificăm sistemul nostru de cultură, ca să putem ține pas cu alte țări. Cel puțin așa ne închipuiam. Când colo, care era lucrul ce nu suferea întîrziere? Vro
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
disponibil) și mâini mai Îndemânatice decât ale mele. Totuși, ceea ce Îl surprinde chiar și pe acela care studiază ocazional fenomenul este amploarea eșecului de a atinge fiecare din scopurile sale extrem-moderniste, În ciuda investițiilor enorme făcute În mecanizare, infrastructură și cercetare agronomică. Paradoxal, succesele Înregistrate au fost de domeniul conducerii tradiționale a statului. Acesta a reușit să colecteze suficiente grâne pentru a impune o industrializare rapidă, chiar dacă se confrunta În același timp cu cazuri absurde de ineficiență, producții stagnante și dezastru ecologic
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
au legătură cu finalul pe care l-a cunoscut proiectul destinat văii inferioare a râului Shire și cu cel de mai târziu al campaniei ujamaa din Tanzania. În primul rând, planul a fost conceput mult prea abstract și prea strict agronomic. Cifrele foarte generale cu privire la numărul de ore de lucru cu tractorul necesare pentru desțelenirea pământului, la cantitățile de Îngrășământ și de pesticid necesare obținerii unei anumite cantități per acru și așa mai departe erau aplicate pe un teritoriu necunoscut. Nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
erau bine delimitate, de formă pătrată sau dreptunghiulară, de mărime egală și situate una lângă cealaltă, În rânduri drepte (figura 31). Așezarea lor respecta aceeași logică a terenurilor comunale segmentate: o logică a clarității și facilității administrative În dauna eficienței agronomice. De exemplu, când s-a Început un proiect privind cultivarea de ceai, micilor proprietari li s-a cerut să planteze un singur teren unitar, „fiindcă responsabililor cu dezvoltarea le era mai ușor să lucreze dacă toată cultura se afla În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
național-țărănistul Ion Hudiță 65. Fiecare formațiune politică din guvern a avut dreptul de a fi reprezentată prin câte patru delegați, cărora li se adăugau câte unul din partea Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole din România, Academiei de Agricultură, Institutului de Cercetări Agronomice al României și Casei Pădurilor. Partidul Național-Țărănesc a fost reprezentat de Gh. Zane, Cezar Spineanu, Vasile Serdici și N. Rusu. La 16 decembrie 1944, cu prilejul începerii lucrărilor Comisiei, Ion Hudiță a precizat că, potrivit denumirii ei, aceasta avea sarcina
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Universității „Babeș-Bolyai”, secția engleză-română (1959-1964), pe care o va absolvi cu lucrarea Dramaturgia lui Tennessee Williams. Asistent la Catedra de engleză a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1964-1965), se întoarce la Cluj, la Catedra de limbi străine a Institutului Agronomic, iar din 1966 devine cadru didactic la Catedra de limba engleză a Facultății de Filologie, unde parcurge toate treptele, până la gradul de profesor (1990), fiind și șef de catedră (1990-1992, din 2000). În 1974 își susține teza de doctorat cu
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
concis, definiții clare, corespunzătoare unei exprimări științifice, dar nu lipsesc nici pasajele narative despre experiențe personale. În alte prelucrări, Povățuire cătră economia de câmp (1806), Istoria naturei sau a firei (rămasă în manuscris, cu excepția unor fragmente), iluministul Ș. popularizează învățături agronomice sau face o descriere a naturii pe regnuri, pentru înțelegerea căreia alcătuiește în final un Vocabularium pertinens ad tria regna naturae și un Vocabulariu ce se ține de istoria naturii, ambele cu echivalente în latină, română, maghiară și germană. Preocupările
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
funcționa ca profesor la liceul evreiesc din Cernăuți, iar în perioada 1940-1960 la mai multe școli din București, între care liceele „Gh. Șincai” și „Dimitrie Cantemir”. Din 1963 până în 1970 e șef al Serviciului de traduceri de la Institutul de Cercetări Agronomice. Colaborează cu poezii și articole la „Făt-Frumos”, „Iconar”, „Junimea literară”, „Cuvântul”, „Însemnări sociologice” ș.a., semnând și cu pseudonimul Barbu Pruteanu. Ș. publică la Paris, în 1933, un studiu monografic despre diplomatul și poetul de origine franceză Édouard Grenier, bun prieten
SLUSANSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289728_a_291057]
-
fiind și asistent la Universitate, unde se titularizează în 1948. Transferat în învățământul secundar (1949), este profesor la Liceul de Fete și la diverse școli, iar din 1954, la reintroducerea limbilor străine în învățământul superior, asistent de franceză la Institutul Agronomic, apoi, din 1956, lector la Universitate. În 1964, în urma recunoașterii doctoratului obținut în Franța, devine conferențiar. Din 1966 i se încredințează, în calitate de profesor, organizarea Catedrei de limbi romanice de la Facultatea de Filologie, recent înființată, a Universității din Timișoara, unde rămâne
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
RĂUȚĂ, Aureliu (10.ÎI.1912, Câmpulung - 13.VI.1995, Madrid), traducător și editor. Este fiul Domnicăi (n. Țuțuianu) și al lui Ioan Răuță, funcționar CFR. După studii de agronomie și farmacie la București, lucrează ca asistent universitar la Institutul Agronomic bucureștean până în 1941, când pleacă în Germania pentru a-și susține doctoratul la Institutul Dahlem din Berlin. Până în 1944 se află în Italia, unde obține licență în litere, apoi se stabilește în Spania, la Madrid. Profesor la Universitatea din Salamanca
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
sorginte luministă, se definește prin moderație. Cărturarul este un adept al reformelor și acordă, firesc, o atenție aparte instrucției, școlilor: sprijină deschiderea unui gimnaziu românesc la Brașov, strânge fonduri pentru o „academie română de drept”, încearcă să organizeze o școală agronomică, contribuie la înființarea societății brașovene Reuniunea femeilor române, lucrează eficient în Astra. Este ales în 1877 membru onorific al Societății Academice Române. Ca ziarist interesat în tot ceea ce scrie de propășirea românilor din Transilvania și de solidarizarea acestora cu românii
MURESIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
, Aurel (14.IX.1941, Tritenii de Sus, j. Cluj), prozator și publicist. Este fiul Ludovicăi și al lui Simion Podaru, țărani. Face școala elementară în localitatea natală, liceul la Turda, după care urmează Institutul Agronomic din Cluj, absolvindu-l în 1964. Lucrează în agricultură, la Ripiceni, în județul Botoșani (1964-1966), și la Gherla (1967). Ulterior este profesor la Școala Profesională de Mecanici Agricoli din Beclean, apoi, tot aici, director al Liceului Agricol. Între 1974 și
PODARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
și o participare activă la viața culturală a țării. În 1833 era printre cei care înființaseră Societatea Filarmonică, în 1845 făcea parte din Asociația Literară, în 1855 lucrează, împreună cu alții, la proiectul de ortografie cu litere latine. A inițiat Societatea Agronomică și Școala de Agricultură de la Pantelimon. În 1861 Astra îl desemnează membru de onoare. A fost vicepreședinte și apoi președinte al Societății pentru Învățătura Poporului Român. În 1870 va fi primit în Societatea Academică Română, cu un discurs de recepție
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
suprarealist din România, a cărui activitate s-a încheiat în 1947, în urma presiunilor ideologice ale autorităților comuniste. Împreună cu Virgil Teodorescu a editat în 1935 revista „Tânăra generație”. Între 1950 și 1952 face parte dintre membrii Catedrei de pedagogie a Institutului Agronomic din București. După 1950 a desfășurat o intensă activitate de traducător. Dintre numeroasele premii literare care i s-au decernat, trebuie amintite cele ale Uniunii Scriitorilor pentru poezie (1964, 1969, 1980) și pentru întreaga activitate literară (1986), precum și Premiul Academiei Române
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
familia lui P. trece dincoace de Prut. Urmează liceul la Corabia și face trei ani de silvicultură la Institutul Forestier din Brașov. Intenția lui era să studieze agronomia, însă în octombrie 1950, după doar câteva zile de studenție la Institutul Agronomic din Craiova, este arestat. Experiența crâncenă a detenției în arestul Securității din Craiova, în cel de pe calea Rahovei din București, în închisoarea Jilava, în lagărele de muncă de la Canal îi alimentează, firește, literatura, îndeosebi un memorial târziu, Lagărul e viața
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
de interdependență dintre componentele sistemului dat. O categorie specială de sisteme este definită de lumea vie, în înțeles general, situație în care se vorbește despre biosisteme sau ecosisteme pentru al căror studiu există preocupări variate din multe puncte de vedere (agronomice, biologice, culturale, ecologice, economice, energetice, etnice, farmaceutice, geopolitice, industriale, militare, politice, sociale, strategice, tehnice, tehnologice etc.). Un exemplu edificator în acest sens îl reprezintă apariția teoriei corelației datorită cercetărilor riguroase asupra eredității ale lui sir Francis Galton (1822-1911) [antropolog, biolog
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
tuturor, înlătură pe toți cei care-i încalcă legile, fără excepție. Cei ce încalcă legile naturii, vor muri curând, în chinuri groaznice. „NU ÎNCĂLCAȚI LEGILE NATURII, PENTRU CĂ NATURA SE RĂZBUNĂ ÎNFRICOȘĂTOR!” Spunea Mihai Răvăruț, profesor universitar și rector al Institutului Agronomic „Ion Ionescu de la Brad, în anul 1961. Prin tradiții, s-a introdus forma de conviețuire, a bărbatului cu femeia, în familie. Scopul familiei era ca bărbatul să aibă permanent un sex femeiesc, la dispoziție. În familie, prin agresiune și prin
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
existente în prezent își are originea în lipsa de educație a speciei umane referitoare la împerechere. Oameni, respectați legile NATURII și folosiți organele sexuale numai pentru perpetuarea speciei, la fel cum fac celelalte ființe de pe Pământ. Profesorul universitar și rectorul Institutului Agronomic Iași, Mihai Răvăruț (în anul 1961) a spus: „Nu încălcați legile Naturii. Natura se răzbună înfricoșător.” Natura elimină pe cei ce-i încalcă legile. Cei ce încalcă legile Naturii se îmbolnăvesc și mor. Când te hotărăști să te căsătorești, trebuie
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
ani B) Învățămînt universitar de scurtă durată la zi Colegiul Specializarea * Colegiul Universitar de Arhitectură și Urbanism Arhitectura clădirilor 3 Arhitectură de interior și mobilier 3 Urbanism 3 Conservare și restaurare 3 * Durata studiilor, în ani 4. UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI A) Învățămînt universitar de lungă durată la zi Facultatea Specializarea * Facultatea de Agricultură Agricultură 5 Științele solului 5 Biologie Agricultură 5 Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Inginerie economică în agricultură 5
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
din toamna lui 1942 a început să funcționeze noua școală cu două săli de clasă, cancelarie, magazie pentru material didactic și magazie de combustibil. Vara am fost trimis la Iași pentru a urma cursurile de propagandiști agricoli organizate de Institutul Agronomic. După două luni de studii am început marea ofensivă agricolă: cu premilitarii: am plantat perdele pentru protecția plantelor și semănăturilor din comună. Dar uite că m-am uitat prea mult în oglindă și se cuvin multe de spus despre munca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
se vedea un sistem de dulapuri fin intarsiate, închise peste tot. Păreau depozite elegante de acte. Pascalopol deschise câteva uși, descoperind rafturi înțesate cu cărți. Erau acolo volume franțuzești, nemțești, chiar și englezești, multe tratând chestiuni serioase și de specialitate agronomică, medicină veterinară, economie politică. Erau și opere istorice și filologice și foarte multă literatură. Felix privi cu aviditate rafturile, lucru ce părea a încînta pe Pascalopol. Otilia pretinse cărți: - Mi-ai făgăduit că-mi dai câteva romane nemțești. - Te rog
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
poată câștiga instrucțiunea în limba lor maternă în apropierea locului lor până la gradul unde se începe instrucțiunea superioară academică". Legea aceasta este în vigoare deja de 8 ani, de atunci s-au înființat o mulțime de gimnazii, școale reale și agronomice de stat, - cugeți că între români, cari pretutindenea locuiesc în mase compacte, i-a fost "cu putință" guvernului a introduce limba propunerei românești în vro școală deja esistentă sau a înființa chiar vreun gimnaziu, școală reală sau cel puțin o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]