339 matches
-
Contribuții la studiul solurilor fosile din Depresiunea Jijia-Bahlui, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.VI, f.1. COSTACHE I., GRANEANU A., POPOVICI I., BARBU N. (1960), Condițiile naturale din Moldova și influența lor asupra agriculturii, Rev. "Metode agrotehnice pentru sporirea producției agricole în Moldova", Ed.Acad.R.P.R. BUCUR N., BARBU N. (1961), Complexul fizico-geografic din regiunea masivelor deluroase Copalău-Cazancea-Guranda, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.VII, f.1. BUCUR N., BARBU N. (1965), Regradarea solurilor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
soiului și eventual a producției pe o anumită suprafață, se poate face după elementele biologice ale productivității, dar aceasta poate fi considerată orientativ, deoarece factorii de mediu în diversitatea lor influențează capacitatea de producție a soiurilor. O serie de factori agrotehnici, precum și condițiile de vegetație specifice anului de cultură și localității determină, în afara soiului cultivat, nivelul producției ce se poate realiza în cultura năutului. Producțiile vor fi diferite în funcție de planta premergătoare, fertilizarea 43 culturii, lucrările solului și semănat, năutul putând avea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
producției ce se poate realiza în cultura năutului. Producțiile vor fi diferite în funcție de planta premergătoare, fertilizarea 43 culturii, lucrările solului și semănat, năutul putând avea condiții diferite de vegetație, în special în perioadele critice. Aplicarea corectă a complexului de măsuri agrotehnice pentru crearea condițiilor favorabile de creștere și dezvoltare, alături de masurile agrofitotehnice, hotărăsc cantitatea și calitatea producției ce se obține. Năutul este o plantă cu capacitate de producție ridicată, potențialul productiv al soiurilor depășind în multe cazuri 3.000 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
se pot întâlni peste 10 exemplare de adulți și larve. S-a constatat că varza roșie și creață sunt mai puțin atacate de acest dăunător. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume: a) măsuri agrotehnice: o pregătirea corespunzătoare a terenului prin executarea arăturilor și lucrărilor de întreținere în timpul perioadei de vegetație; o strângerea resturilor vegetale după recoltare și distrugerea buruienilor, lucrări ce contribuie la micșorarea biologică a dăunătorului; o rotația culturilor; o pe suprafețe mici
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
varza de toamnă pentru căpățână, dacă infestarea se produce la scurt timp după plantare, plantele sunt distruse total, iar când infestarea are loc după formarea căpățânii, pagubele ajung la 50 - 60 %. Măsuri de prevenire și combatere. Importanță deosebită prezintă măsurile agrotehnice și anume: - adunarea și distrugerea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare (frunze, cotoare, rădăcini) pe care se găsesc ouăle hibernante ale dăunătorului; - distrugerea cruciferelor spontane ce constituie gazde intermediare în dezvoltarea păduchelui cenușiu; - aplicarea de tratamente chimice la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aparatul foliar. Larvele pătrund în tulpini unde rod galerii. S-a stabilit că o densitate de 1 - 3 larve pe plantă determină oprirea creșterii plantelor, iar 4- 5 larve pe plantă determină uscarea acestora. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrotehnice au un rol important în micșorarea rezervei biologice a dăunătorului și anume: o strângerea resturilor vegetale, arătura de toamnă, prașile repetate pentru distrugerea cruciferelor spontane, ce sunt plante gazdă pentru dăunător. Tratamentele chimice sunt la fel cu cele specificate la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rămân numai nervurile principale, atac cunoscut sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri de prevenire și combatere. Diminuarea pierderilor de recoltă produse de agenții patogeni și dăunători în culturile de varză este condiționată de aplicarea unui complex de măsuri agrotehnice, fizice, chimice și biologice. Măsurile agrotehnice se referă la: o rotația culturilor. Speciile de legume înrudite sau care sunt atacate de agenți patogeni și dăunători comuni, nu vor reveni pe aceeași suprafață mai devreme de 3 - 4 ani; o cultivarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri de prevenire și combatere. Diminuarea pierderilor de recoltă produse de agenții patogeni și dăunători în culturile de varză este condiționată de aplicarea unui complex de măsuri agrotehnice, fizice, chimice și biologice. Măsurile agrotehnice se referă la: o rotația culturilor. Speciile de legume înrudite sau care sunt atacate de agenți patogeni și dăunători comuni, nu vor reveni pe aceeași suprafață mai devreme de 3 - 4 ani; o cultivarea soiurilor și a hibrizilor cu rezistență
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
comune pentru Pieris brassicae și Pieris napi L. Speciile parazitoide reduc populațiile de Pieris rapae L. în proporție de 70 - 80 % (Mustață Gh., 2001). Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un complex de măsuri de prevenire și combatere. Măsuri agrotehnice ce constau în: o rotația culturilor; o cultivarea de soiuri de rapiță rezistente sau tolerante la atacul agenților patogeni și a dăunătorilor; o igiena culturală; o executarea arăturii adânci în luna august sau septembrie pentru îngroparea resturilor vegetale rămase pe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
prin următorii factori: o gradul înalt de polifagie; o capacitate de a se adapta ușor la condițiile variate de mediu; o plasticitatea ecologică deosebită cu care reacționează la acțiunea factorilor tehnici la aplicarea tratamentelor chimice și a îngrășămintelor, la lucrările agrotehnice etc. În țara noastră, acarianul roșu comun se întâlnește în toate zonele, în câmp este prezent din martie până în octombrie, iar în sere în tot cursul anului. Un studiu amănunțit asupra morfologiei, biologiei, ecologiei și combaterii integrate a acarianului roșu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
culturile de cartof și pătlăgele vinete pot fi compromise (fig. 26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul nr. 2.2. Măsuri de prevenire de combatere. Se aplică un complex de măsuri agrotehnice, chimice și biologice. A) Măsuri agrotehnice constau în: o prașile efectuate în timpul perioadei de vegetație pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană și a stadiilor dăunătorului aflate în sol (larve, pupe, adulți); o arătura adâncă de toamnă pentru distrugerea unui
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pot fi compromise (fig. 26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul nr. 2.2. Măsuri de prevenire de combatere. Se aplică un complex de măsuri agrotehnice, chimice și biologice. A) Măsuri agrotehnice constau în: o prașile efectuate în timpul perioadei de vegetație pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană și a stadiilor dăunătorului aflate în sol (larve, pupe, adulți); o arătura adâncă de toamnă pentru distrugerea unui număr cât mai mare de adulți
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dăunător monofag. Adulții și larvele se hrănesc cu frunzele, lăstarii și fructele de sparanghel. Plantele atacate stagnează în creștere, frunzele se îngălbenesc, se usucă, iar producția este redusă cantitativ și calitativ. Măsuri de prevenire și combatere Importanță deosebită prezintă măsurile agrotehnice și anume: o strângerea resturilor vegetale rămase în câmp după recoltare; o efectuarea arăturii de toamnă sau săparea solului între biloane pentru reducerea rezervei biologice a dăunătorului. După recoltarea sparanghelului pentru consum în stare proaspătă, se pot aplica tratamente chimice
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
iar florile avortează, astfel că fructificarea este redusă. Acest dăunător este vector al unui număr de circa 22 de viroze la leguminoase. Măsuri de prevenire și combatere În limitarea atacurilor păduchelui verde al mazării se aplică un complex de măsuri agrotehnice, chimice și biologice. Dintre măsurile preventive, importanță îl au următoarele: - recoltarea la timp a mazării; - efectuarea arăturii imediat după recoltarea culturii; - amplasarea culturilor de mazăre la distanță de 1 - 2 km de leguminoase perene; - însămânțarea cât mai de timpuriu a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
caracteristic și anume adulții rod frunzele marginal, sub formă dantelată (fig. 47 c). Larvele rod nodozitățile de pe rădăcini iar mai târziu sapă galerii în acestea. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume: 1. Măsuri agrotehnice: - aratul și discuirea miriștilor de borceag cu mazăre sau de măzăriche de primăvară, pentru culturile succesive, distrug pe cale mecanică și prin scoaterea la suprafață, 15 - 20 % din populațiile de larve, pupe și adulți (Săpunaru T.). Tratamentele chimice sunt obligatorii când
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a mai mult de patru decenii, prof. univ. dr. doc. Ion Gologan a desfășurat o bogată activitate științifică, concretizată în aproape o sută de lucrări originale, apărute în circa 50 de publicații. Dintre acestea se remarcă : Porumbul. Studiu monografic (1957), Metode agrotehnice pentru sporirea producției agricole în Moldova (1960), Zonarea ecologică a plantelor agricole în R.P.R. (1960), Cercetări privind sporirea producției la orzul de toamnă (1960). Paralel cu munca de cercetare și cea didactică, prof. univ. dr. doc. Ion Gologan a realizat o
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
succese, cele cuvenite mamei lor! Țăranii, conform tradiției, își cărau ce aveau pe ogor pe vreme bună și apoi își vedeau de însămânțat grâul, iar dacă nu reușeau, lăsau pe primăvară să însămânțeze cu grâu special acelui anotimp. Noile măsuri agrotehnice erau categorice și trebuia făcută însămânțarea numai cu grâu de toamnă, în timpul optim și nu erau lăsați să meargă la cărat, la moară, sau alte treburi cu atelajul, decât la însămânțat și cu dovadă că a însămânțat, putea să-și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Ei, dar dacăi ordin, nu se discută ci doar se execută. Locuitorii din comuna Hlipiceni fiind din tată-n fiu agricultori muncesc în noua formă, benificiind de o secție a stațiunii de mașini și tractoare, lucrează pământul după noi reguli agrotehnice cu aplicare a îngrășămintelor chimice, ca și cele naturale, semințe garantate și tratate, cu o putere de producție mărită, asistență a cadrelor de specialitate cu studii medii și superioare, reveniți în comună ca: ingineri, medici veterinari, asistenți și alte cadre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
succese, cele cuvenite mamei lor! Țăranii, conform tradiției, își cărau ce aveau pe ogor pe vreme bună și apoi își vedeau de însămânțat grâul, iar dacă nu reușeau, lăsau pe primăvară să însămânțeze cu grâu special acelui anotimp. Noile măsuri agrotehnice erau categorice și trebuia făcută însămânțarea numai cu grâu de toamnă, în timpul optim și nu erau lăsați să meargă la cărat, la moară, sau alte treburi cu atelajul, decât la însămânțat și cu dovadă că a însămânțat, putea să-și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Ei, dar dacăi ordin, nu se discută ci doar se execută. Locuitorii din comuna Hlipiceni fiind din tată-n fiu agricultori muncesc în noua formă, benificiind de o secție a stațiunii de mașini și tractoare, lucrează pământul după noi reguli agrotehnice cu aplicare a îngrășămintelor chimice, ca și cele naturale, semințe garantate și tratate, cu o putere de producție mărită, asistență a cadrelor de specialitate cu studii medii și superioare, reveniți în comună ca: ingineri, medici veterinari, asistenți și alte cadre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și cu frecvențe și viteze mari ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidrografic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la practicarea unor lucrări agrotehnice improprii, cu arături în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor terenuri. Prin cercetările efectuate la Stațiunea de Cercetări pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni (Bârlad) se precizează că prin folosirea unor astfel
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
prin folosirea unor astfel de lucrări, producția agricolă se reduce, iar eroziunea solului crește de 3,6 ori., în primul rând datorită scurgerilor care se concentrează pe urmele roților și brăzdarelor. Referindu-se la același aspect legat de influența lucrărilor agrotehnice asupra accelerării eroziunii, alți autori arată că pe urmele pneurilor se formează adevărate canale late de 60 cm și adânci de 1015 cm (chiar mai mult), materialul transportat, care ajunge la 680 m3 / ha, provocând la baza versantului depuneri groase
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și cu frecvențe și viteze mari ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidragrafic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la practicarea unor lucrări agrotehnice improprii, cu arături în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor Principalele toponime privind impactul antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme de relief, ape, vegetație, nume de sate și de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
care a fost introdus în cercetare de către statisticianul și matematicianul Ronald Alymer Fisher (1860 - 1962) [Jaba, 2002, p.353]. Ca angajat la stațiunea experimentală Rothamsted, R.A. Fisher a contribuit la activitatea de prelucrare și interpretare a unui proiect de cercetare agrotehnică de proporții, având sarcina de a compara producțiile medii pe anumite suprafețe de teren a unor soiuri de cereale și plante tehnice care au fost prelucrate în mod diferit din punct de vedere al adâncimii de arătură, cantității și tipurilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și plantații silvice. În afara molisolurilor, suprafețele aparținând comunei Scobinți sunt reprezentate de hidrosoluri(soluri umede, cu un potențial redus de fertilitate, un grad ridicat de compactitate și regim anaerob, care le face inutilizabile pentru culturi de câmp, cu excepția unor amenajări agrotehnice), protisoluri (reprezentate de aluviosoluri, care ocupă porțiuni reduse în cadrul luncii Bahluiului și afluenților săi, majoritatea fiind slab gleizate și salinizate, având o fertilitate moderată) și luvilosoluri (prezente, în special, în arealele ocupate de pădure, unde s-a dezvoltat o vegetație
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]