440 matches
-
putea defini și astfel transmodernismul, ca fiind tot ceea ce se află în opoziție cu fenomenele "paranormale" de cretinizare. În noua paradigmă a spiritualității contemporane, creatoare de valoare și de autenticitate, cartea Transmodernismul semnată Theodor Codreanu este o admirabilă demonstrație fondatoare. "Aisberg" (Brașov Cluj-Napoca Baia Mare), nr. 3-4, iunie-iulie 2006 Rodica MUREȘAN "...ism-ul" recent Apărută la Editura Junimea în anul 2005, cartea profesorului Theodor Codreanu Transmodernismul pune în discuție controversatul și uneori "originalul" concept de "postmodernism" prin raportare la modernitatea noastră pe alocuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al transmodernității, într-o formă în care liderul grupării, Horia Muntenuș o republica ulterior în Scriitori clujeni contemporani, partea I, volumul 1, Cluj-Napoca, Ed. Diotima, 2004. La un an de la apariția cărții, ia ființă tot la Cluj revista de avangardă "Aisberg", în sensul anticipat de Umberto Eco încă din 1962, în care singura cale de a te întoarce la tradiție este prin avangardă. Prin întoarcere, nu se consumă posibilitățile autentice și se evită manierismul, dată fiind complexitatea reliefului axiologic al structurii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
celebra, de acum, generație '80, este, pentru autor, o intenție de mankurtizare a culturii române. În asemenea condiții, "transmodernismul, cu tensiunea contradicțională recuperatoare de armonie, este menit a reda omului contemporan inocența pierdută și parodiată de antropocentrismul postmodernist" (p. 223). "Aisberg", Brașov Cluj-Napoca Baia Mare, 2006 [aisberg.8k.ro]12. Amalia VOICU Transmodernismul sau viitorul recent al postmodernismului Pentru a respecta inițial viziunea autorului asupra propriei cărți (Theodor Codreanu, Transmodernismul, Iași), vom prelua în diagonală câteva idei din rezumatul final: în evoluția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este, pentru autor, o intenție de mankurtizare a culturii române. În asemenea condiții, "transmodernismul, cu tensiunea contradicțională recuperatoare de armonie, este menit a reda omului contemporan inocența pierdută și parodiată de antropocentrismul postmodernist" (p. 223). "Aisberg", Brașov Cluj-Napoca Baia Mare, 2006 [aisberg.8k.ro]12. Amalia VOICU Transmodernismul sau viitorul recent al postmodernismului Pentru a respecta inițial viziunea autorului asupra propriei cărți (Theodor Codreanu, Transmodernismul, Iași), vom prelua în diagonală câteva idei din rezumatul final: în evoluția culturii europene și universale, ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
conceptul transfinitului cantorian. De asemenea termenul noician de ființa-ca-ființă (Devenirea întru ființă), viziunea pentamorfică elaborată de Alexandru Surdu și noologia lui Ilie Bădescu, pot fi integrate transmodernismului. La noi, termenul a fost îmbrățișat cu entuziasm de tinerii grupați în jurul revistei "Aisberg", în anul 2005 marcându-se al doilea manifest al transmodernismului, la Cluj-Napoca, după care s-a instaurat liniștea transilvană. În schimb, gorjeanul Ion Popescu-Brădiceni a sintetizat tabla valorilor moderne/postmoderne și transmoderne, devenind un fervent teoretician al transmodernismului. Transmodernismul este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Radu Enescu, Despre postmodernism după sau dincolo, în "Familia", nr. 1/1988. 11 I.B. Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a doua, Ed. Paralela 45, Pitești, 2002, p. 254 (apud Th.C., op. cit, p. 138, n.ed., L.C.). 12http://aisberg.8k.ro/13 DESPARTIREA%20DE%20MODERNITATE.htm [accesat: 9 sept. 2012] 13 V. http://luceafarul.wordpress.com/literatura/o-noua...; accesat: 24.02.2015 14 Cronică semnată cu pseudonimul Dinu Mirea (n.ed., L.C.). 15 Cronică semnată cu pseudonimul Dinu Mirea (n.ed.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
e cazul cel mai întâlnit). Utilitatea mediatorului poate consta în reluarea acțiunilor de identificare a problemelor, în afară de găsirea alternativelor de rezolvare. Uneori există un pachet de probleme sau o rețea de cauze în spatele unei probleme, iar conflictul reprezintă doar vârful aisbergului; de aceea, atunci când focalizăm discuția doar pe o problemă sau pe cauza generatoare de conflict, avantajele ar consta în faptul că părțile pot să-și definească foarte clar poziția în raport cu aceasta (o poziție punctuală având o cauză de același tip
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-o și, mai ales, nu a trăit-o, nu a experiat-o, folosind-o doar pentru a obține beneficii personale. În acest context, desigur, rațiunea se decodează ca privirea prin prisma adevărului către moștenirea spirituală a omenirii, care este asemeni unui aisberg, al cărui vîrf se vede, dar ale cărui fundamente sînt nebănuite, extrem de adînci, imposibil de scrutat cu uneltele obișnuite de cercetare. Doar o săpare, o forare adîncă înspre trecut poate readuce la lumină măcar o parte din acest adevăr pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cu caracter medical. 1. Aproximativ 60% dintre cauzele care determină anomalii sau diferite forme de retard în dezvoltarea copilului nu pot fi încă explicate din punct de vedere științific; pentru a înțelege mai bine acest aspect, se invocă frecvent imaginea aisbergului în care partea văzută reprezintă adesea efectele unor procese și fenomene existente în partea nevăzută și care constituie categoria de factori etiologici greu de identificat și de analizat. 1. Elementele definitorii ale acestor teze sunt explicate în subcapitolul referitor la
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cele mai variate locuri. În stare lichidă sub formă de apă sărată existentă în oceane și mări, apă dulce în apele curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi și ape freatice sau subterane; în stare solidă o întâlnim în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide sau ninsoare. Sub formă gazoasă apa se găsește în atmosferă alcătuind norii sau fin difuzată în aer, determinând umiditatea acestuia. Apa este cel mai răspândit element din natură și din corpul uman, ocupând în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
1998. 55. Constantinescu, I., Introducere în literatura clasică, Editura Junimea, Iași, 1978. 56. Constantinescu, Viorica S., Fénelon, un modern paseist, în "Acta Iassyensia Comparationis", nr. 2, 2004. 57. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972. 58. Crăciun, Gheorghe, Aisbergul poeziei moderne, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. 59. Cuddy, Lois A., T. S. Eliot and the Poetics of Evolution, Bucknell University Press, 2000. 60. Djuvara, Neagu, Între Orient și Occident Țările Române la începutul epocii moderne, Editura Humanitas, București, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
p. 205. 299 Ezra Pound, Literary Essays of Ezra Pound, A New Directions Book, New York, 1968, p.4. ("Consider the way of the scientist rather than the way of an advertising agent for a new soap.") 300 Cf. Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, Editura Paralela 45, Pitești, 2002, p. 123. 301 Ezra Pound, op. cit., p.10. ("The mastery of an art is the work of a lifetime.") 302 Idem, p.11. (" My pawing over the ancients and semi-ancients has been one
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o lume precum cea străbătută de Marlowe este greu să nu devii un asasin. Fiecare dintre personajele întâlnite de detectiv are o istorie secretă. Ceea ce arată lumii e doar machiajul, masca, partea - mai mult sau mai puțin onorabilă - a unui aisberg de imoralitate, corupție, lăcomie, abuz de droguri și de sex, perversitate și crimă. În această lume, asasinii umblă în mașini luxoase, iar victimele - rareori superioare din punct de vedere moral - sporesc procentul de imoralitate, depravare sau violență. Este o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a luat zborul spre o lume a idealității, spre un tărâm pe care nu-l va atinge, de fapt, niciodată. Seninătatea indiferențeitc "Seninătatea indiferenței" Ultimul roman al lui Raymond Chandler, Playback, publicat în 1958, este doar partea vizibilă a unui aisberg. Unsprezece ani mai devreme, în împrejurări pe cât de tulburi, pe atât de spectaculoase, Chandler dobândise un nesperat privilegiu din partea mogulilor de la Hollywood: achiziționarea unui scenariu pe care urma să-l scrie cum și când avea chef, pe orice subiect i-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
acestei cărți. Acesta este rezultatul unui proces îndelungat, începutul și nu sfârșitul unui mod de a privi lumea, cu scopul de a înțelege interrelațiile dintre noi și ceilalți, univers, istorie, într-o comuniune în care nu se vede decât vârful aisbergului. 0. Preambul Imaginarul. Dezvoltarea și cenzura imaginarului 1. Definirea termenilor: imagine, imaginar, imaginar științific Urmărind evoluția imaginii asupra lumii putem observa variații ale acesteia, de la apropiere față de "realitate" până la o îndepărtare totală de aceasta. Astfel, istoria culturii poate fi împărțită
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în disciplină academică s-a însoțit - mai mult sau mai puțin frecvent- de evacuarea confruntării directe, continuă, cu alteritatea (pseudo-)teologică a altor religii. Comunitățile zoroastriene contemporane, din India sau Iran, sunt privite mai degrabă ca vârful tocit al unui aisberg, ale cărui straturi profunde - religiile Iranului antic - devin, mai ales ele, obiectul unui proces de intermediere spre trecut, în care modalitățile filtrării, filologia, istoria sau arheologia, sunt mai importante decât miezul propriu-zis al arealului căutat. La rândul său, în virtutea educației
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
importanța pe care aceasta o are vizavi de alți factori colaterali. Costin Popescu, studiind marketingul publicitar, relevă intențiile furnizorilor de publicitate de a induce un anumit comportament unui anume grup social. Astfel, afirmă autorul, publicul cunoaște doar partea vizibilă a aisbergului: reclama. În partea invizibilă a aisbergului, cumpărătorul potențial este descris din punct de vedere demografic (sex, vârstă, rasă, educație, ocupație, venituri), psihografic (valori și stiluri de viață - integrații, competitorii, egoiștii, socioconștienții etc.), geografic (regiuni muntoase, câmpie, litoral, mediu urban sau
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
vizavi de alți factori colaterali. Costin Popescu, studiind marketingul publicitar, relevă intențiile furnizorilor de publicitate de a induce un anumit comportament unui anume grup social. Astfel, afirmă autorul, publicul cunoaște doar partea vizibilă a aisbergului: reclama. În partea invizibilă a aisbergului, cumpărătorul potențial este descris din punct de vedere demografic (sex, vârstă, rasă, educație, ocupație, venituri), psihografic (valori și stiluri de viață - integrații, competitorii, egoiștii, socioconștienții etc.), geografic (regiuni muntoase, câmpie, litoral, mediu urban sau rural etc.) și comportamental (tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
alți psihologi care au adoptat o abordare similară. Vom analiza, pe rând, fiecare dintre aceste grupuri de teorii. Abordarea psihanalitică a personalității Teoria lui Freud asupra personalității Freud a elaborat un model în care mintea umană era văzută ca un aisberg, având cea mai mare parte ascunsă sub suprafața apei. Acea parte a minții de care suntem conștienți a numit-o conștient. Dar avem și amintiri și gânduri care sunt temporar uitate, dar care pot fi aduse în conștient, dacă este
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Sîrbu la Judecata de Apoi, F, 1999, 6 (semnează Nicolae Balotă, Nicolae Oprea, Constantin Cubleșan, Dumitru Velea, Toma Grigorie, Ioan Lascu); Glodeanu, Incursiuni, 232-245; Toma Grigorie, Eseuri subsidiare la „Adio, Europa!” de Ion D. Sîrbu, București, 1999; Ioan Lascu, Un aisberg deasupra mării. Eseu despre opera postumă a lui Ion D. Sîrbu, Craiova, 1999; Lelia Nicolescu, Ion D. Sîrbu despre sine și lume, Craiova, 1999; Simion, Fragmente, III, 238-248, IV, 281-314; Sorina Sorescu, Jurnalistul fără jurnal. Jocurile semnăturii, Craiova, 1999; Elvira
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
dovezi anecdotice”. Acestea se întâmplă, pur și simplu, pentru că qi gong presupune mult mai multe lucruri decât ceea ce se observă cu ochiul liber. De fapt, ce se vede la exterior în qi gong este doar un mic vârf al unui aisberg masiv care plutește cu seninătate pe marea întinsă a energiei universale. Qi înseamnă „respirație” și „aer” și, prin extensie, denotă și „energie” și „vitalitate”. Gong este un termen general care înseamnă „muncă” și e folosit cu referire la orice tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
autori menționau despre “tipuri de conducere”-și se foloseau chiar de adevărate tipologii ale acestora, iar alții, despre “stiluri de conducere”. Francezul Olivier Gelinier (1968), în lucrarea sa “ Direction participative par objectifs” compara tipul și stilul de conducere cu un aisberg, în care partea vizibilă (adică o treime din aisberg) reprezintă stilul de conducere, iar partea invizibilă (două treimi din aisberg), tipul de conducere. O a doua dificultate în a găsi răspuns la întrebarea de mai sus reiese din atitudinile diferite
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
chiar de adevărate tipologii ale acestora, iar alții, despre “stiluri de conducere”. Francezul Olivier Gelinier (1968), în lucrarea sa “ Direction participative par objectifs” compara tipul și stilul de conducere cu un aisberg, în care partea vizibilă (adică o treime din aisberg) reprezintă stilul de conducere, iar partea invizibilă (două treimi din aisberg), tipul de conducere. O a doua dificultate în a găsi răspuns la întrebarea de mai sus reiese din atitudinile diferite pe care autorii le au față de noțiunea de stil
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
conducere”. Francezul Olivier Gelinier (1968), în lucrarea sa “ Direction participative par objectifs” compara tipul și stilul de conducere cu un aisberg, în care partea vizibilă (adică o treime din aisberg) reprezintă stilul de conducere, iar partea invizibilă (două treimi din aisberg), tipul de conducere. O a doua dificultate în a găsi răspuns la întrebarea de mai sus reiese din atitudinile diferite pe care autorii le au față de noțiunea de stil de conducere. Unii descriu comportamentele implicate în stilul de conducere, clasificarea
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
din fața ei, rămânând în imperiul său, dar aruncându-și influența peste hotarele sale și înaintând pănă la marginile acestuia pentru a fi cât mai aproape de clipa pasului peste prag al celui ce-o adoră. Astfel, observăm o structură asemănătoare unui aisberg în care vârful este reprezentat de sfera intimității ritualice trasate în jurul portretului respectiv, linia apelor ce delimitează partea ascunsă de cea vizibilă ar fi însăși această rostuire picturală sau sculpturală, iar partea din adâncuri, segmentul ascuns ar fi reprezentat de
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]