221 matches
-
găsesc tocmai În om și În conceptul de umanitate prima paradigmă de glorificare bazată pe opoziție. Zeul mesopotamian este Într-o primă instanță cel care, prin viața și acțiunile sale, este diferit de om și superior acestuia (sumerianul l ú, akkadianul awșlum, am¶lu). Întregul trăsăturilor umane oferă conceptul abstract de „umanitate”; acestuia i se opune conceptul abstract de „divinitate” (il¿tum). Il¿tum exprimă transcendența divină În relație cu omul, considerat creatură, proprietate, slujitor al divinității. Divinitatea domină și guvernează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divinități supreme ale panteonului sumerian. Însă de aceeași considerație se bucură și Enkixe "Enki"/Ea, precum și divinitățile triadei astrale (vezi mai jos) și alte câteva divinități. Pentru a exprima divinitatea supremă a lui Anumxe "Anum" și Enlilxe "Enlil", În mediul akkadian au fost inventați doi termeni an¿tu și enlil¿tu, care sunt pentru numele lor ceea ce este il¿tu pentru ilu. O formulare analoagă se Întâlnește și În documentația sumeriană. Odată cu trecerea timpului au fost ridicați la rangul de divinități
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Adapaxe "Adapa" 1) Ghilgameșxe "Ghilgameș" - distincția radicală care se face, În mintea mesopotamienilor antici, Între zeu și om În lumina contrastului dintre nemurire, pentru primul, și moarte, pentru al doilea, este clar exprimată În mitul (epopeea) lui Ghilgameș, marele poem akkadian, cu rădăcini adânci În tradiția sumeriană (un adevărat ciclu epic), care și-a primit expresia fundamentală În perioadă babiloniană antică și În diversele redactări. Poemul povestește că Ghilgameșxe "Ghilgameș", rege În Uruk, probabil o figură istorică divinizată după moarte (erou
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
șzeiiț l-au ucis pe WE-e-ilaxe "WE-e-ila", dotat cu inteligență: carnea și sângele său le-a amestecat Nintuxe "Nintu" cu lut. Și ceilalți zei participă la actul creator, udând amestecul creației cu salivă. Astfel apare omul, desemnat fie cu numele akkadian curent awșlum (r. 191, dar și În altă parte, am¶lu În perioada mai târzie), fie cu termenul, mai rar, lullûxe "lullû" (r. 195), care se referă În particular chiar la primul om (Urmensch). b. En¿ma eliș - O descriere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Marea" listă” de divinități, inventariate În K 4349, din păcate imperfect conservată, ar fi trebuit să conțină, după unele calcule, peste 2 500 de nume divine. Urmând un criteriu selectiv, care nu ține cont de numele divine lipsite de epitete akkadiene și exclude În mod normal și bogata mărturie a onomasticii personale, cercetătorul finlandez K. Tallqvist a listat circa 2 400 de nume divine În lucrarea sa din 1938, Akkadische Götterepitheta. Textele, În continuă creștere, ne fac mereu cunoscute nume divine
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care mulți Își au originea În „fantezia” creatoare a preoților și teologilor, a creat confuzie În organizarea și conducerea vieții religioase la nivel practic. Încă din perioada sumeriană s-a simțit nevoia ordonării panteonului. În fazele următoare, semiții din Mesopotamia (akkadieni, babilonieni, asirieni) au simțit și ei aceeași nevoie, mai ales din cauza tradiției lor politico-culturale, caracterizată În permanență atât de Înclinația pentru crearea unor unități statale puternice, cât și de tendința care decurge de aici spre o putere centralizată accentuată. Semiții
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
atașați În mod fundamental de un loc. Sediile zeilor sunt și regatele lor; acestea sunt diferitele părți ale lumii, În funcție de diviziunea pe care o face cosmologia mesopotamiană. Primul dintre regatele cerești și cel mai „locuit” este cerul (sumeriană a n, akkadiană șamû). Dintr-un anumit punct de vedere, „cerul” este bolta cerească; dar termenul este sinonim și cu tot ceea ce este „deasupra” pământului (să ne amintim de titlul mitului En¿ma eliș, „Când sus”, adică „deasupra șpământuluiț”). În acest sens, cerul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că semnul cuneiform - chiar și pictograma primitivă era o stea cu multe raze - pentru „zeu” este valabil și pentru „cer”: are, așadar, două lecturi, ambele semnificative. În afară de regatul lor, zeii locuiesc și În cer sau pe pământ (sumeriană k i, akkadiană erÌetum), În templele dedicate lor, În statui, În imagini. Este un topos al literaturii mesopotamiene ideea că, atunci când o divinitate este luată din locul ei ca pradă de război, zeul respectiv și-a părăsit locuința ca să-i pedepsească pe credincioși
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și mulți zei (Adadxe "Adad", Amurru, Inanna/Iștarxe "Iștar", Mardukxe "Marduk", Nergalxe "Nergal" etc.) sunt adesea numiți fii ai săi. Tot fii ai săi sunt considerate și unele figuri demoniace (Utukkuxe "Utukku", Sibittixe "Sibitti" etc.). Soția zeului cerului În mediul akkadian este Antu(m), acest nume fiind femininul de la Anuxe "Anu"(m). Uneori, lui Anu(m) Îi este atribuită ca soție și principala zeiță feminină Inanna/Iștarxe "Iștar". Anxe "An"/Anu(m) avea ca principal centru de adorație cetatea sud-babiloniană Uruk
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ascuns”, Enlil ajunge să fie văzut practic cea mai importantă divinitate cosmică. Nu degeaba a fost numit „Stăpânul destinelor” și i s-a atribuit posesia „Tablelor Destinelor” (cf. subcapitolul 3.6c). Astfel, Enlilxe "Enlil" devine „stăpânul” (sumeriană e n, În akkadiană b¶lum) prin excelență. Din același motiv, el reprezintă legea și este cel care are grijă de respectarea ei. El pedepsește pe cei care o Încalcă și, În consecință, este socotit sever și nu foarte binevoitor. Enlil este zeul care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
apele dulci, care ies pentru a fertiliza solul și pentru a da de băut oamenilor și animalelor. Această interpretare se Întâlnește În numele zeului În forma folosită de akkadieni, deși originea este tot sumeriană: é-a, care Înseamnă „Casa apei”. Însă și akkadienii foloseau numele Enkixe "Enki". Dincolo de desemnarea unui regat precis pentru cea de-a treia divinitate cosmică, rolul atribuit lui Enkixe "Enki" de mitologie și de Întreaga literatură mesopotamiană este extrem de important. El este venerat În miturile sumeriene Enki și Ninmah
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Întreaga literatură mesopotamiană este extrem de important. El este venerat În miturile sumeriene Enki și Ninmah, Enki și Ninhursanga și Enki și Ordinea Lumii, unde se amintește rolul său hotărâtor În formarea lumii divine și În orânduirea Întregului cosmos. În mitul akkadian En¿ma eliș (tab. I, 59-71) se povestește un Enki a reușit să o imobilizeze pe cumplita Apsûxe "Apsû", soția lui Ti³matxe "Tia>mat", cu o vrajă puternică, pentru ca, mai apoi, să-l ucidă și să ia În stăpânire locuința
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
boli și chiar moartea) oamenilor și animalelor. Pentru a evita această contradicție, mesopotamienii au recurs la atribuirea efectelor distructive ale soarelui zeului infernal Nergalxe "Nergal" (cf. subcapitolul 4.4.b). La sumerieni, Utuxe "Utu" este principalul zeu al războiului, În timp ce akkadianul Șamaș este În special lumina solară, luată chiar În sens spiritual: „el cercetează fiecare ungher”; discerne binele de rău; reprezintă dreptatea și legea și Îi pedepsește pe cei care o Încalcă. Este considerat astfel de către legiuitori, precum Hammurabi, care pune
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și legea și Îi pedepsește pe cei care o Încalcă. Este considerat astfel de către legiuitori, precum Hammurabi, care pune să fie reprezentat În poziție de adorație În fața acestui zeu În partea superioară a stelei pe care este scris codul său. Akkadianului Șamaș i s-a dedicat un „mare imn”, În care, printre altele, se spune: Tu te apleci peste munți și contempli pământul. Din mijlocul cerurilor tu ții În echilibru teritoriile țărilor. Tu te Îngrijești de oamenii din toate țările... Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
asemeni celui al fiului tău Șamaș. Înaintea ta zeii cei mari Își pleacă genunchiul... În nenorocirea eclipselor lunare..., zeii cei mari te Întreabă și tu Îi sfătuiești. c) Zeița stelei Venusxe "Venus", Inanna/Iștarxe "Iștar" Sumeriana Inanna și corespondenta sa akkadiană Iștarxe "Iștar", divinitate pansemitică (Astartexe "Astarte" și altele asemenea) și corespondentă a Afroditei grecești și a Venerei latine, este cea mai importantă divinitate feminină a Mesopotamiei. Din acest motiv ea a fost considerată soția mai multor zei mari, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
potrivește anumitor ființe benefice din religia mesopotamiană, care s-ar putea defini mai bine ca „spirite bune”, „demoni buni” sau „duhuri protectoare”. Iată-i pe doi dintre acești „Îngeri”: 1) Aladxe "Alad" din religia sumeriană căruia Îi corespunde În cea akkadiană Ș¶du. În mod obișnuit, acesta este considerat, În perioada babiloniană antică, dar și mai târziu, un spirit protector benefic, de natură masculină. 2) Lama din religia sumeriană căreia Îi corespunde În cea akkadiană Lamasu (a nu se confunda cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o ramură sau altceva de felul acesta. Mai există și alte reprezentări foarte asemănătoare. b) Demonii Ființele divine malefice sunt mult mai numeroase decât cele bune. Un indiciu general În această direcție este expresia: „Șapte spirite rele” (sumeriană 7 udug-hul-a-meș; akkadiană 7 utukk¿ lemn¿ti). Izvorul principal din care cunoaștem aceste spirite rele ale Mesopotamiei sunt textele magice ezoterice (cf. subcapitolul 6.6), care ne dau cel puțin nouă nume. 1) Alaxe "Ala" - demon sumerian și akkadian. Este o ființă demoniacă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rele” (sumeriană 7 udug-hul-a-meș; akkadiană 7 utukk¿ lemn¿ti). Izvorul principal din care cunoaștem aceste spirite rele ale Mesopotamiei sunt textele magice ezoterice (cf. subcapitolul 6.6), care ne dau cel puțin nouă nume. 1) Alaxe "Ala" - demon sumerian și akkadian. Este o ființă demoniacă masculină care scoate strigăte și urlete pentru a Înspăimânta lumea. Este fiul lui Anuxe "Anu"(m). 2) Azagxe "Azag" - demon sumerian, căruia Îi corespunde akkadianul Asakkuxe "Asakku". Este un demon masculin și este văzut ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dau cel puțin nouă nume. 1) Alaxe "Ala" - demon sumerian și akkadian. Este o ființă demoniacă masculină care scoate strigăte și urlete pentru a Înspăimânta lumea. Este fiul lui Anuxe "Anu"(m). 2) Azagxe "Azag" - demon sumerian, căruia Îi corespunde akkadianul Asakkuxe "Asakku". Este un demon masculin și este văzut ca un demon care provoacă boli. 3) Gidimxe "Gidim" - demon sumerian, căruia Îi corespunde akkadianul Edimmu/ EÚemmu. Este un demon masculin. Reprezintă partea „spirituală” a omului (cf. subcapitolul 5.2c, În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Înspăimânta lumea. Este fiul lui Anuxe "Anu"(m). 2) Azagxe "Azag" - demon sumerian, căruia Îi corespunde akkadianul Asakkuxe "Asakku". Este un demon masculin și este văzut ca un demon care provoacă boli. 3) Gidimxe "Gidim" - demon sumerian, căruia Îi corespunde akkadianul Edimmu/ EÚemmu. Este un demon masculin. Reprezintă partea „spirituală” a omului (cf. subcapitolul 5.2c, În legătură cu crearea omului). Având În vedere că reprezintă și ceea ce rămâne din om după moarte și este spectrul („Tontengeist”, „Ghost”, „Revenant”) care poate reveni pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
poate reveni pentru a tulbura somnul sau viața rudelor vii, pentru a le reproșa comportamentul sau pentru a le pedepsi neglijența, este ușor să ne imaginăm de ce este considerat un spirit rău. 4) Gallaxe "Galla" - demoni sumerieni cărora le corespund akkadienii Gallû. Sunt, de obicei, masculini. În mitul Coborârea lui Inanna/Iștarxe "Iștar" În Infernxe "Infern" acești demoni „nu cunosc nici hrană, nici apă (...), nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale”. Sunt niște demoni foarte violenți. 5) Iluxe "Ilu" lemnu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Sunt, de obicei, masculini. În mitul Coborârea lui Inanna/Iștarxe "Iștar" În Infernxe "Infern" acești demoni „nu cunosc nici hrană, nici apă (...), nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale”. Sunt niște demoni foarte violenți. 5) Iluxe "Ilu" lemnu - demon akkadian (sumeriană dingir-hul). Numele său Înseamnă „Zeuxe "Zeu" rău” și exprimă concret conceptul de demon. Este masculin. 6) Lamaștuxe "Lamaștu" - demon feminin akkadian (sumeriana dDìm-mexe "dDìm-me"). Este o diavoliță care uneltește Împotriva gravidelor și a nou-născuților. Este foarte temută, iar Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale”. Sunt niște demoni foarte violenți. 5) Iluxe "Ilu" lemnu - demon akkadian (sumeriană dingir-hul). Numele său Înseamnă „Zeuxe "Zeu" rău” și exprimă concret conceptul de demon. Este masculin. 6) Lamaștuxe "Lamaștu" - demon feminin akkadian (sumeriana dDìm-mexe "dDìm-me"). Este o diavoliță care uneltește Împotriva gravidelor și a nou-născuților. Este foarte temută, iar Împotriva ei se folosesc multe remedii, printre care și amulete, care o reprezintă cu cap de leu și sânii căzuți. 7) Lilûxe "Lilû
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dDìm-mexe "dDìm-me"). Este o diavoliță care uneltește Împotriva gravidelor și a nou-născuților. Este foarte temută, iar Împotriva ei se folosesc multe remedii, printre care și amulete, care o reprezintă cu cap de leu și sânii căzuți. 7) Lilûxe "Lilû" - demon akkadian (sumerianul Lílxe "Líl"). Este masculin, dar există și o variantă feminină Lilștu (sumeriană, Ki-sikilxe "Ki-sikil"). Este un spirit al stepei, care nu are pace, fără o locuință fixă, care atacă femeile Însărcinate sau pe cele care alăptează. Împotriva lui Lilû
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sumeriană, Ki-sikilxe "Ki-sikil"). Este un spirit al stepei, care nu are pace, fără o locuință fixă, care atacă femeile Însărcinate sau pe cele care alăptează. Împotriva lui Lilû și Lilștu existau descântece speciale. 8) Namtarxe "Namtar" - demon sumerian, Îi corespunde akkadianul Namtaruxe "Namtaru". Este masculin, iar numele său Înseamnă „Destinxe "Destin"”: În cazul său Însă, este vorba despre un destin funest, fiind principalul mesager și ministru al reginei infernului Ereșkigalxe "Ereșkigal". 9) Paz¿zuxe "Pazu>zu" - demon akkadian fără corespondent sumerian
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]