189 matches
-
valul fierbinte / Pe-un țărm al mării ce arde, de foc / și nu-mi găsesc starea-n lumina cea rece / și caut starea pe loc”) și dorește să afle o cale a transfigurării: „Lutul din care sunt alcătuită / Va deveni alăută” (Alăuta). În toată poezia sa, D. cultivă un panteism al blândeții, făcând elogiul umilinței („dulce neștiință”) și al trăirii într-o „tristă vrajă”, dar și al dorului de lumină și căldură („Lucească soarele până la ardere, / Pletele de foc pârjolească-se
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
fierbinte / Pe-un țărm al mării ce arde, de foc / și nu-mi găsesc starea-n lumina cea rece / și caut starea pe loc”) și dorește să afle o cale a transfigurării: „Lutul din care sunt alcătuită / Va deveni alăută” (Alăuta). În toată poezia sa, D. cultivă un panteism al blândeții, făcând elogiul umilinței („dulce neștiință”) și al trăirii într-o „tristă vrajă”, dar și al dorului de lumină și căldură („Lucească soarele până la ardere, / Pletele de foc pârjolească-se / La
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
din Galați (1839). Om vechi, rămas în urma vremurilor pe care nu le mai poate înțelege, în ultimii ani ai vieții trăiește izolat și nebăgat în seamă. Înzestrarea lui D. a fost pentru memorialistică. A scris însă și versuri, publicate în „Alăuta românească” (1837). Cunoscător de limbi străine, a tradus o carte despre Iconomia rurală și dumesnică - una dintre primele lucrări de știință economică la noi -, un cod comercial și o culegere de rețete gastronomice. Între 1849 și 1855, scoate mai multe
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
se întoarcă la Botoșani. Este numit asesor la Tribunalul din Suceava. Primește titlul de comis. Moare tânăr din cauza tuberculozei. Un volum de Poetice cercări îi apărea în 1839; cu unele inedite, e reluat în 1840, sub titlul Poezii. „Albina românească”, „Alăuta românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” reproduc din versurile sale. Lipsit de inventivitate verbală, într-un stil incolor, C. a atacat temele epocii. Lamartiniza vizibil în Toamna și Seara la Ceahlău, cultivând ca și poetul francez contrastul dintre împăcarea
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
compuneri alese“. La fel trebuie văzută și apariția suplimentelor culturale și literare. „Curierul de ambe sexele“, „Adaos literar“, „Gazeta Teatrului Național“, „Muzeul Național“ - se distribuiau împreună cu publicația fondată de Heliade, iar în replica moldovenească, Asachi tipărea pentru cumpărătorii „Albinei“ suplimentele „Alăuta românească“, „Arhiva Albinii“ și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii“. E aceeași strategie de marketing prin care a apărut și revista care-mi găzduiește articolul din rubrica de față. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Prințese date uitării sau necunoscute... Emil BRUMARU Forma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
partea dreaptă, în câmp albastru, se află o creangă cu 3 frunze de stejar, de aur, cea din mijloc fiind flancată în ambele părți de două ghinde de aur. În partea stângă, în câmp albastru, se află un instrument muzical (alăuta) de argint, plasat în bară. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Creanga cu frunzele de stejar și ghindele reprezintă bogatele păduri de gorun din zonă. Alăuta face referire la renumiții
HOTĂRÂRE nr. 449 din 19 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
află un instrument muzical (alăuta) de argint, plasat în bară. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Creanga cu frunzele de stejar și ghindele reprezintă bogatele păduri de gorun din zonă. Alăuta face referire la renumiții muzicanți din localitate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
HOTĂRÂRE nr. 449 din 19 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. Mihail Kogălniceanu a susținut aceeași teză la 1838, în revista Alăuta Românească. De remarcat faptul că mitropolitul Damian, întâistătător al Mitropoliei Moldovei, între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul "Constantin", la Conciliul de la Ferarra-Florența, ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
a fost o gazetă politico-literară care a apărut bisăptămânal la Iași între 1 iunie 1829 - 3 ianuarie 1835 și 3 ianuarie 1837 - 2 ianuarie 1850. Proprietar și redactor Gh. Asachi. A publicat și suplimentul literar "Alăuta Românească". După "Courier de Moldavie", tipărit la Iași în limba franceză, "" este primul ziar în limba română din Moldova, care alături de "Curierul Românesc" redactat de I. Heliade Rădulescu, la București, și de "Gazeta de Transilvania" a lui G. Barițiu de la
Albina Românească () [Corola-website/Science/299108_a_300437]
-
arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]], un mare istoric și cărturar român, a susținut aceeași teză, la 1838, în revista Alăuta Românească. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de [[Conciliul de la Basel, Ferrara
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
Deasemenea, mărturii importante despre cântarea omofona ni se transmit de la Sfanțul Ignatie Purtătorul de Dumnezeu (+107), episcopul Antiohiei, căruia i s-a descoperit în vedenie cântarea antifonica, arătândui-se cetele îngerești care lăudau Sfântă Treime antifonic. Sf. Efrem Șirul, supranumit și "alăuta Duhului Sfânt" ne-a lăsat aproape o mie de laude și imne scrise pe glasuri ehurii și podobii. Tot Sf. Ioan Gură de Aur aduce în Constantinopol cântările și imnografia din biserică Antiohiei, cu care poporul credincios s-a putut
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
în 1838, unde a primit funcția de adjutant al prințului. În următoarele decenii, el a publicat un număr mare de lucrări, inclusiv eseuri și articole, prima sa ediție a Cronicilor Moldovei, precum și alte cărți și articole, înființând mai multe periodice: "Alăuta Românească" (1838), "Foaea Săteasca a Prințipatului Moldovei" (1839), "Dacia Literară" (1840), "Arhiva Românească" (1840), "Calendar pentru Poporul Românesc" (1842), "Propășirea" (redenumit "Foaie Științifică și Literară", 1844), si multe almanahuri. "Dacia Literară" și "Foaie Științifică", care erau redactate împreună cu Alecsandri, Ion
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Bun, sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor cu caractere latine, și înlocuirea cu alfabetul chirilic și slavona, cu scopul de a împiedica răspândirea catolicismului în principatul Moldova. Mihail Kogălniceanu a susținut aceeași teză (în revista "Alăuta românească", 1838). Cărțile bisericești răspândite la români, începând cu secolele X-XV, au fost scrise în paleoslava în care au scris Chiril și Metodiu, iar grafia a rămas aproape neschimbată timp de mai multe secole. Redactarea a ținut cont de regulile
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
Lăuta (var. alăută) este un instrument muzical cu coarde ciupite, cu gâtul lung, încovoiat și fără bare, iar cutia de rezonanță având pe față un orificiu de vibrație, este foarte bombată, cu un fund adânc și rotunjit, în formă de migdală, asemănător cu
Lăută () [Corola-website/Science/316277_a_317606]