305 matches
-
sarmat mult mai vechi: iazigii din Antichitate, menționați de Ovidiu ca „"Ipse vides onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas"” și „"„Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis"”. Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de "Alanus fluvius" iar orașului Iași, "Forum Philistinorum" (posibil Târgul amatorilor de vin
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Per media Istri plaustra bubulcus aquas"” și „"„Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis"”. Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de "Alanus fluvius" iar orașului Iași, "Forum Philistinorum" (posibil Târgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la plural "Iașii" sau Târgu' Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost numită și
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
sau Târgu' Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost numită și Alania la 1320 în harta lui Giovanni di Carignano. Gh. Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov)și determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
di Carignano. Gh. Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov)și determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov)și determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov)și determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii alanilor din Caucaz sunt
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii alanilor din Caucaz sunt ossetinii. Un alt istoric a arătat că iasians (iașii) au format un popor care a trăit printre cumani și care a părăsit Caucazul
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii alanilor din Caucaz sunt ossetinii. Un alt istoric a arătat că iasians (iașii) au format un popor care a trăit printre cumani și care a părăsit Caucazul după invazia mongolă terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că Jasz
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice Moldovei de nord. Gheorghe Ghibănescu a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. Între 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin. Din aceste date rezultă că Iașul a fost în antichitate un sat care s-
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice Moldovei de nord. Gheorghe Ghibănescu a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. Între 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin. Din aceste date rezultă că Iașul a fost în antichitate un sat care s-a dezvoltat ajungând
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
și forme specifice Moldovei de nord. Gheorghe Ghibănescu a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. Între 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin. Din aceste date rezultă că Iașul a fost în antichitate un sat care s-a dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin. Din aceste date rezultă că Iașul a fost în antichitate un sat care s-a dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor (alani) în secolul al XIII-lea. Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de pecenegi, cumani, alani și tătari. Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Deoarece
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
antichitate un sat care s-a dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor (alani) în secolul al XIII-lea. Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de pecenegi, cumani, alani și tătari. Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
iazigii - între Dunare și Tisa și roxolanii - în zona Moldovei, în sec. al II-lea și al III-lea d.Hr. Sarmații sunt descriși ca popor războinic, buni călăreți și buni arcași. Sarmații s-au împărțit în trei ramuri: iazigii, alanii și roxolanii. În secolul al XIV-lea, alanii, la rândul lor, s-au împărțit în mai multe ramuri printre care iașii, stabiliți în zona Moldovei, unde au lăsat numele lor orașului Iași. Cronicarii bizantini au dat denumirea de "sarmați" și
Sarmați () [Corola-website/Science/300202_a_301531]
-
zona Moldovei, în sec. al II-lea și al III-lea d.Hr. Sarmații sunt descriși ca popor războinic, buni călăreți și buni arcași. Sarmații s-au împărțit în trei ramuri: iazigii, alanii și roxolanii. În secolul al XIV-lea, alanii, la rândul lor, s-au împărțit în mai multe ramuri printre care iașii, stabiliți în zona Moldovei, unde au lăsat numele lor orașului Iași. Cronicarii bizantini au dat denumirea de "sarmați" și altor popoare care au locuit ulterior la nord
Sarmați () [Corola-website/Science/300202_a_301531]
-
vâslaș”); în Yula: "Korkut"-han, apoi "Kabukșın" (citește /kabukșîn/; „scoarță de copac”); în Külbei: "Ipa", apoi "Suru" („sur, cenușiu”); în Karabay: "Karduhim"; "Kara" („negru”); în Tolmaç: "Kortan", apoi "Boru"; în Kapan: "Yazı" (citește /ia-zî/; potrivit unei ipoteze, probabil din etnonimul alanilor: "as" sau "ias"; în turca modernă, „scriptură”); în Çoban: "Bata"-han, apoi "Bula". Cronica lui Constantin mai spune: "„Cele opt provincii sunt divizate în patruzeci de districte, conduse de conducători mici ca importanță”". Patru clanuri ale pecenegilor erau situate, potrivit
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
secolul II. Majoritatea limbilor (o excepție fiind basca) vorbite în peninsulă, religia și bazele legilor contemporane provin din această epocă. Primele triburi germanice care au invadat Hispania au ajuns în secolul V, când Imperiul Roman decăzuse. Vizigoți, șvebi, vandali și alani au ajuns în teritoriul Spaniei traversând Munții Pirinei. Vizigoții romanizați au întrat în Spania în 415. După convertirea monarhiei lor la romano-catolicism, Regatul Vizigot a cucerit Regatul Șvebilor la nord și teritorii bizantine la sud, ocupând de fapt întreagă peninsulă
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
Ostromanichen, Berlin-Leipzig, 1935; C. Diculescu, "Die Gepiden", Leipzig, 1922). Maglavit, sugerează o trecere hunică și prin Valea Bună în secolele IV-V. Hunii au fost un popor nomad de origine turcică, probabil și uralică. Adesea însă au fost confundați cu alanii, care au fost incluși în confederațiile tribale hune (din care au făcut parte și câteva popoare germanice, între care gepizii). În 375, hunii distrug formațiunea statală a regelui ostrogot Ermanaric, iar în anii 376-377 înfrâng și oștile regelui vizigot Athanaric
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
a fiului lui Ogodai, Kochu, pe teritoriul chinez, mongolii s-au retras din sudul Chinei, iar fratele lui Kochu, prințul Koten a invadat Tibetul imediat după retragere. Un alt nepot al lui Genghis Han, Batu Han, a devastat teritoriile bulgarilor, alanilor, kypchaksilor, baschirilor, mordvinilor, cuvashilor, și altor populații din sudul stepelor Eurasiei. Din 1237, mongolii au început prima tentativă de cucerire a principatului Rusiei Kievene, Ryazan. După trei zile de asediu, mongolii au capturat orașul și au masacrat locuitorii orașului, apoi
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
afla și celebrul "magister militum" Stilicon, ministrul șef al împăratului apusean Honorius, probabil, mai mult ca urmare a origini sale jumătate vandal și jumătate roman. În 400 sau 401, eventual, din cauza atacurilor hunilor, vandalii, sub regele Godigisel, împreună cu aliații lor (alanii și suebii) s-au mutat spre vest, pe teritoriul roman. O parte din silingi s-au alăturat mai târziu. Vandalii au ocupat provincia romană Raetia în iarna dintre anii 401/402. Istoricul Peter Heather concluzionează că, în acest moment vandalii
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
dificultate, dar când au ajuns la Rin, s-au întâlnit cu o rezistență din partea francilor, care au populat și controlat regiunile romanizate din nordul Galiei. Douăzeci de mii de vandali, inclusiv Godigisel însuși, au murit în lupta, dar apoi cu ajutorul alanilor au reușit să-i învingă pe franci, iar la 31 decembrie 406 au traversat Rinul, probabil, în timp ce acesta a fost înghețat, pentru a invada Galia, pe care au devastat-o. Sub Gunderic, fiul lui Godigisel, vandalii au jefuit în drumul
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
jefuit în drumul lor spre vest și sud Aquitania. În data de 13 octombrie 409, au trecut Pirineii în Peninsula Iberică. Aici, hasdingii au primit teren de la romani, ca "foederati", în Asturia (nord-vest) și silingii în Hispania Baetica (sud), în timp ce alanii primit terenuri în Lusitania (vest) și regiunea din jurul Noii Cartagine. Suebii controlau, de asemenea, o parte din Galicia. Vizigoții, care au invadat Iberia înainte de a primi terenuri în Septimania (sudul Franței), i-au zdrobit pe alanii în 418, ucigându-l
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
Hispania Baetica (sud), în timp ce alanii primit terenuri în Lusitania (vest) și regiunea din jurul Noii Cartagine. Suebii controlau, de asemenea, o parte din Galicia. Vizigoții, care au invadat Iberia înainte de a primi terenuri în Septimania (sudul Franței), i-au zdrobit pe alanii în 418, ucigându-l pe regele alan Attaces. Restul poporului său, ulterior, au apelat la regele vandal Gunderic să accepte coroana alană. Mai târziu, regii din Africa de Nord s-au autointitulat Rex Wandalorum et Alanorum ("regele vandalilor și alanii"). În general
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
zdrobit pe alanii în 418, ucigându-l pe regele alan Attaces. Restul poporului său, ulterior, au apelat la regele vandal Gunderic să accepte coroana alană. Mai târziu, regii din Africa de Nord s-au autointitulat Rex Wandalorum et Alanorum ("regele vandalilor și alanii"). În general, se crede că termenul arab pentru Iberia, Al-Andalus și Andaluzia au derivat din pronunția berberă: "Wandal". Cu toate acestea, teoria a fost contestată. Vandalii sub noul lor rege Genseric (de asemenea, cunoscut sub numele de Geiseric) au traversat
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
contestată. Vandalii sub noul lor rege Genseric (de asemenea, cunoscut sub numele de Geiseric) au traversat în Africa în 429. Cu toate că cifrele sunt necunoscute și unii istorici încă dezbat validitatea estimărilor, bazat pe afirmația lui Procopiu aceia că vandalii și alanii au numărat 80,000 atunci când s-au mutat în Africa de Nord. Petru Heather estimează că aceștia ar fi putut avea o armată de aproximativ 15.000-20.000. În conformitate cu Procopiu, vandalii au venit în Africa, la cererea lui Bonifaciu, conducătorul militar al
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]