1,433 matches
-
română) au originea în limba germană sau engleză și câteva în limba italiană; • la foarte multe cuvinte li s-au „găsit” origini în limbile neamurilor vecine: maghiari, bulgari, sârbi, croați, ruși, ucraineni, slovaci, turci, greci și nu în ultimul rând, albanezi. Originea cuvintelor din limba albanezilor nu se bazează pe eventuale contacte dintre albanezi și români pentru că istoria nu a consemnat masive migrații ale albanezilor pe teritoriul nostru sau invers, ci pe teoria mai sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
germană sau engleză și câteva în limba italiană; • la foarte multe cuvinte li s-au „găsit” origini în limbile neamurilor vecine: maghiari, bulgari, sârbi, croați, ruși, ucraineni, slovaci, turci, greci și nu în ultimul rând, albanezi. Originea cuvintelor din limba albanezilor nu se bazează pe eventuale contacte dintre albanezi și români pentru că istoria nu a consemnat masive migrații ale albanezilor pe teritoriul nostru sau invers, ci pe teoria mai sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă limba română s-a format
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
la foarte multe cuvinte li s-au „găsit” origini în limbile neamurilor vecine: maghiari, bulgari, sârbi, croați, ruși, ucraineni, slovaci, turci, greci și nu în ultimul rând, albanezi. Originea cuvintelor din limba albanezilor nu se bazează pe eventuale contacte dintre albanezi și români pentru că istoria nu a consemnat masive migrații ale albanezilor pe teritoriul nostru sau invers, ci pe teoria mai sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă limba română s-a format în Moesia, nimeni nu explică în ce condiții
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
neamurilor vecine: maghiari, bulgari, sârbi, croați, ruși, ucraineni, slovaci, turci, greci și nu în ultimul rând, albanezi. Originea cuvintelor din limba albanezilor nu se bazează pe eventuale contacte dintre albanezi și români pentru că istoria nu a consemnat masive migrații ale albanezilor pe teritoriul nostru sau invers, ci pe teoria mai sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă limba română s-a format în Moesia, nimeni nu explică în ce condiții istorice a ajuns pe teritoriile românești. Însă autorii DEX-ului au
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
trat“. Acel quadrum s-ar fi transformat în quodrum și apoi codrum cu evoluția semantica de la „bucată pătrată“ spre „bucată în general“, cu specia¬lizări: ,,de pâine“, „de mama¬liga“, „de pământ“, „de pădure“, „pădure“, „munte păduros“. Cuvântul există la albanezi sub forma kodrë (kodër) și înseamnă „munte, deal, colina“, sens care ne întâmpină încă la bănățeni și în Crișana. Deși majoritatea cercetătorilor români și străini susțin originea codrului în felul explicat mai sus, n-au lipsit pa¬reri care puneau
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
din meo și pergo. Se admite așadar o evoluție semantica de la ,,a se scufundă“ la „a merge, a se deplasa“. Învățații s-au gândit că doar de pe culmile munților plecarea unui om se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
reconstituie un latin *mergo, compară¬bil cu sanscritul marga „drum, cale“ cu o întrebuințare mai ales in graiurile rustice și păstrat în ariile laterale ale lați¬nei. S-a sugerat și influența unui termen paronim din sub¬strat apropiat de albanezul mergoni (I. Fischer, în TILR, ÎI, 1969, p. 158). Este probabil ca in graiul daco-geților să fi existat un verb asemănător cu cel românesc de azi cf. sanscr. margayami care avea chiar sensul „a merge“, înrudit desigur cu marga „drum
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
s-au aplecat asupra acestui subiect - Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, George Călinescu, Augustin Z.N. Pop, Dimitrie Vatamaniuc și foarte mulți alții - emițând variate ipoteze precum că neamul (sau măcar numele Eminescu) s-ar trage de la turci, bulgari, ruși, polonezi, albanezi, transilvăneni, maramureșeni, suedezi, chiar și de la papucii iminei. Cea mai recentă lucrare este cartea din 1989 a lui Ion Roșu - Legendă și adevăr în biografia lui M. Eminescu. Originile - care analizează amplu și foarte critic toate aceste variante, concluzionând că
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
a fost prietenă cu țările care nu aveau relații bune cu Iugoslavia), nici despre relațiile Albaniei comuniste cu numeroasa populație albaneză din Iugoslavia și Grecia. Este clar că aceste limitări sunt impuse de „autoare” și acestea coincid cu poziția „deputatei” albaneze care, în lunga sa perioadă de activitate în Parlamentul României, nu a vorbit niciodată despre problemele cu care se confruntau albanezii (din Albania sau Kosova), pentru a explica aceste probleme opiniei publice românești sau pentru a-și manifesta simpatia față de
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
din Iugoslavia și Grecia. Este clar că aceste limitări sunt impuse de „autoare” și acestea coincid cu poziția „deputatei” albaneze care, în lunga sa perioadă de activitate în Parlamentul României, nu a vorbit niciodată despre problemele cu care se confruntau albanezii (din Albania sau Kosova), pentru a explica aceste probleme opiniei publice românești sau pentru a-și manifesta simpatia față de cauza albaneză. Interesant este faptul că în aceeași perioadă deputatul minorității sârbe în Parlamentul României a votat împotriva majorității, pronunțându-se
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
se vorbește în carte despre Vahbi Bala si Ismet Dermaku care au scris despre relațiile culturale româno-albaneze. În anul 1960 nu au avut loc conferințe ale partidelor comuniste și muncitorești, ci consfătuiri (aceasta a fost denumirea oficială). La aceste consfătuiri albanezii au apărat poziția chineză, care era puternic criticată de sovietici. Din acel moment albanezii, ținând isonul chinezilor, i-au denumite pe sovietici ca revizioniști. Nu înțelegem de ce nu s-a efectuat o documentare în arhiva Ministerului Afacerilor Externe al României
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
relațiile culturale româno-albaneze. În anul 1960 nu au avut loc conferințe ale partidelor comuniste și muncitorești, ci consfătuiri (aceasta a fost denumirea oficială). La aceste consfătuiri albanezii au apărat poziția chineză, care era puternic criticată de sovietici. Din acel moment albanezii, ținând isonul chinezilor, i-au denumite pe sovietici ca revizioniști. Nu înțelegem de ce nu s-a efectuat o documentare în arhiva Ministerului Afacerilor Externe al României și respectiv în Albania, pentru a da o bază concretă multora dintre afirmații. Ar
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
a Albaniei, precum și despre familia albano-română a unui medic din Kavaja. În carte nu este nimic despre aceasta. Oare de ce? Nu a dat voie ALAR? Această ocazie ne aduce aminte de denunțul întocmit la inspirația ALAR împotriva Uniunii Culturale a Albanezilor din România, publicat în „Cronica Română” (2001). Oare care dintre „activiștii ALAR” avea legături cu lumea literară pentru a-l convinge pe Răzvan Voncu să semneze un articol despre UCAR și să calomnieze o revistă și persoane pe care nu
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
din păcate este vorba despre o carte care umbrește respectabila carieră diplomatică a ambasadorului Gheorghe Micu, probabil datorită politicii consecvente a ALAR și a „deputatei” Oana Manolescu, care se bazează pe o atitudine cel puțin ciudată față de Albania și problemele albanezilor din alte țări. Referință Bibliografică: O CARTE CARE UMBREȘTE CARIERA UNUI DIPLOMAT / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1121, Anul IV, 25 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
în această carte, alături de nume cunoscute în viața literară: Theodor Damian, Aurel Pop, Cassian Maria Spiridon, Marius Chelaru, Mariana Pândaru, Georgeta Blendea Zamfir, Adnan Mehmeti, Silva Tërnava, Ismet Hasani, Mazllum Baraliu și Izet Shala. Antologia este publicată în colecția: Biblioteca Albanezul, având consilier editorial pe Vitore Leka, redactor pe Luan Topçiu, lector pe Ilir Kosova, rsponsabil pe Laura Rushan, tehnoredactor pe Adriana Tabaku, distribuție - Amanda Edit, București, ediție a revistei „Albanezul”- 2012, ISSN: 1221-6925. Prefața (Parathënia) este scrisă de însuși poetul
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
Baraliu și Izet Shala. Antologia este publicată în colecția: Biblioteca Albanezul, având consilier editorial pe Vitore Leka, redactor pe Luan Topçiu, lector pe Ilir Kosova, rsponsabil pe Laura Rushan, tehnoredactor pe Adriana Tabaku, distribuție - Amanda Edit, București, ediție a revistei „Albanezul”- 2012, ISSN: 1221-6925. Prefața (Parathënia) este scrisă de însuși poetul Baki Ymeri, sub un titlu de invidiat: „Iinvitația unei antologii” (Tocmai când ne risipim, punctul nostru de întâlnire este poezia). Această antologie vine să ne bucure sufletele în colaborare cu
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
2012, ISSN: 1221-6925. Prefața (Parathënia) este scrisă de însuși poetul Baki Ymeri, sub un titlu de invidiat: „Iinvitația unei antologii” (Tocmai când ne risipim, punctul nostru de întâlnire este poezia). Această antologie vine să ne bucure sufletele în colaborare cu albanezii României culturale („Ky libër del në dritë në bashkëpunim me Bashkësinë Kulturore të Shqiptarëve të Rumansisë”). Grupajul fiecărui poet este însoțit de o biografie, astfel și poeziile semnate de Doina Drăguț sunt însoțite de o prezentare. Din nota biografică aflăm
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
PROFET BEAT DE FRUMUSEȚI ETERNE (Scurtă biobliografie - Biobliografi e shkurte) Baki Ymeri este fiul unui filogerman pe nume Aivaz Voka. S-a născut la Șipkovița (Macedonia). Marin Sorescu îl considera un foarte bun român (după mamă) și un foarte bun albanez (după tată). A absolvit Facultatea de Filozofie la Universitatea din Priștina (Limba și literatura albaneză). Între timp, a urmat cursuri de specializare a limbii române, la Universitățile din Viena și București. Este un tezaur de suflet românesc, doctorand al Universității
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341328_a_342657]
-
și literatura albaneză). Între timp, a urmat cursuri de specializare a limbii române, la Universitățile din Viena și București. Este un tezaur de suflet românesc, doctorand al Universității din București, membru a Uniunii Scriitorilor din România, redactor-șef al revistei Albanezul, autor a numeroase articole despre aromânii din Balcani și românii din Valea Timocului. Pentru activitatea culturală și publicistică în folosul societății, a fost nominalizat din partea Institutului Biografic American (ABI), Omul Anului 2001. De-a lungul timpului, a publicat mii de
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341328_a_342657]
-
ceramică de Horezu, farfurii de lemn pictat cu motive tradiționale, pliante și albume turistice etc. Ne îndreptăm spre satul Arbănași, o adevărată fortăreața medievală, situat la 4 kilometri de Târnovo, inclus în patrimoniul UNESCO. Bazele satului au fost puse de albanezi și greci. Timp de câteva secole s-a aflat sub stăpânirea Imperiului Otoman. Numele localității este menționat pentru prima dată într-un document din 1538, prin care sultanul Soliman Magnificul a dăruit această așezare ginerelui sau, marele vizir Rustem pasă
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
mileniu, București • Luceafărul, București • Poezia, Iași • Zorile, - romano-ucainean, București • Kitej-grad, - editorial româno-rus, București • Porto-Franco, Galați • Foaie - New-York, America etc • Împreună - editorial bilingv româno- maghiar, București • Neliniști metafizice, Constantă • Agero, Stuttgard, Germania • Conexiuni Creștine Contemporane, New York • Asymetria * Constelații diamantine * Moldova Literară * Albanezul - revista bilingva româno-albaneză Volume publicate: "Zidire în cer",Ed. Axa, Botoșani, 1996 ; "Anotimpuri ostile",Ed. Axa - Botoșani 2000 ; "Ochiul somnului - darul iubirii", Editura Mustang - București, 2005 ; "Az alom szeme - a szerelem varazsa"- în tălmăcirea prof. Horvath Dezideriu, Ed. Arania, Brașov
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/341974_a_343303]
-
motiv pentru care apare a doua Ediție din vol.: Az alom szeme - a szerelem varazsa, Editura Anamarol, București, 2008 ; - Vraj-B-a clipei, Editura Anamarol, București, 2010. - Darul iubirii / Dhurata e dashuris" / - volum bilingv româno-albanez - / Apărut în colaborare cu Uniunea Culturală a Albanezilor din România. - Fără titlu / Ohne Titel /- volum bilingv româno-german. Traducerea în l. germană aparține dlui. Christian W. Schenk. Ed.AmandaEdit, București, 2011 Figurează în diferite Antologii de poezie precum: ― Antologia poeziei române de la origini până în prezent - l. ucraineeană - traducere de
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/341974_a_343303]
-
poeme, volum bilingv româno - francez Editura „Ramuri”, Craiova, 2010 Mâncăruri de altădată, vinuri și vechi băuturi românești, Dan-Silviu Boerescu, Cătălin Păduraru, Florica Bud. (antologie colectivă) Editura „Lifestyle Classic”, București, 2010 Stindardul dorințelor - poeme, volum bilingv româno - albanez Editura „Redacția revistei Albanezul”, București, 2010 Reparăm onoare și clondire, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2009 Mariatereza sunt eu, Editura Rao, București, 2007 Bărbatul care mi-a ucis sufletul într-o joi, cartea monicelor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2005 Billclintonienii, cartea cu pagini libere, Editura Eminescu, București
FLORICA BUD de FLORICA BUD în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341657_a_342986]
-
generalilor bulgari - a spus grecul cu glas tare, în timp ce râdea zgomotos de sărăcia comuniștilor. - Bulgarii au fost mereu vai de capul lor, a răspuns tot în engleză românul Horia, amuzându-se. - Tu mai bine taci, că voi ați fost cu albanezii cei mai săraci ai Pactului de la Varșovia, a sărit sârbul foarte supărat. - Vai, Marcele, eu mai bine plec, că am treaba și nu vreau să-mi pierd timpul cu tâmpiții - mi-a spus Horia, din nou în română. Dă-mi
„Vai, Marcele, tu ești fratele meu!...” Micul război balcanic din magazinul Bukarest din Johannesburg () [Corola-blog/BlogPost/338058_a_339387]
-
Acasa > Impact > Traducere > CINE SUNT EU ? Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ei mă întreabă ce sunt. Eu nu știu ce să le zic. Acasă vorbesc limba albanezilor, Doar că nu sunt albanez. Cine sunt, și eu mă întreb. Prietenii mei sunt mai ales rromi, Dar noi nu suntem rromi. Nunțile, noi le facem ca ei, Și deseori și cu ei, Doar că noi nu le știm limba
CINE SUNT EU ? de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343258_a_344587]