7,295 matches
-
un an. Ea este variabilă de la o lună la alta și de la un anotimp la altul (tabelul nr. 2). Din analiza debitelor medii lunare înregistrate la stația hidrometrică Câmpina rezultă că, în raport cu suprafața bazinului care participă la alimentarea Prahovei, prin albia acestui râu se scurge anual un volum de 252mil. m3 apă. Dacă în cursul superior al Prahovei domină rocile carbonatate și, în aceste condiții râul are apa curată, în zona subcarpatică saliferă, compoziția chimică a apei se transformă devenind clorurată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
-mi spună. Poate că... cine știe?... Tu nu știi cît îs de superstițioși moșnegii? Ori poate o fi știind el ce-o fi știind. Și tot el mi-a zis că apa lacului izvorăște din gropniță și, dacă mergi pe albia ei, ajungi la cetatea din Dealul Ursului. Na, că m-ai dat gata, făcu Virgil dezumflat. O fi poate vorba de Peștera Liliecilor, bă macaroană, ce-mi tot bați capul cu Gropnița?! Auzi tu, ce-a mai scornit; gropniță! Ptiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
un putregai după o pasăre mare și neagră, de care nu mai văzuse niciodată. Mlaștina rămăsese demult în urmă și aproape că nu și-au dat seama cînd au început să urce o pantă din ce în ce mai abruptă. Nu puteau merge pe albia pîrîului, întrucît trebuiau trecute multe praguri de piatră, peste care apa se arunca în cascade. Ajunși pe un tăpșan fără verdeață, dar cu nenumărate vîrfuri de cremene de diverse culori, zăriră, nu departe înaintea lor, un perete uriaș de stîncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
picior de om cu anii. Nici n-aveau ce să caute oameni prin acele părți. Pășune pentru oi și vite chiar dacă era prin unele porțiuni, acolo rămînea. Doar sălbăticiunile muntelui dacă mai umblau. De la o vreme, începură să meargă pe albia pîrîului, despre care se spunea că izvorăște chiar din peșteră. Din loc în loc, apele se prăbușeau de la înălțimi destul de mari în cascade cu zgomote asurzitoare, iar în locul unde cădeau se formau bulboane adînci și limpezi. Lîngă o astfel de bulboană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
viață, așa cum apare expresiv în Melancolie. Poezia Strigoii, deși pune în temă moartea, biruitoare până la urmă, cosmicitatea viziunii, forța intelectivă a acestei viziuni: învingerea morții de către sublimitatea iubirii de dincolo, din postviață totul ne înalță emoțional, spiritual deasupra stihiei negative, Albia modelatoare a liricii lui Rabindranath Tagore a fost diada din viziunea Indiei pe de o parte panteismul, ideea că totul este în Unul, iar pe de altă parte, kama, iubirea care asigură monada universală. Exaltarea bucuriei cuprinde, pe de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza - Iași, 1987). Dezvoltarea socio-economică a orașului a determinat apariția unui relief antropic, ca urmare a unor lucrări de canalizare a albiei minore a Bahluiului, de modernizare a rețelei feroviare și a arterelor stradale, de instalare a rețelei de alimentare cu apă, precum și de construcție a locuințelor și a unor unități economice. În același timp, prin lucrări specifice, omul a contribuit la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
iar toamna râurile au cea mai redusă scurgere (11% din volumul anual). La Iași, debitul mediu anual al Bahluiului este de 0,996 m 3/s. Cea mai mare parte din vatra orașului se află pe terasele inferioare și în albia majoră a Bahluiului, la altitudini de 40-100 metri. Lacurile sunt de origine antropică, formate prin bararea râurilor Ciric (L. Dorobanți, Ciric I, II și III), Cârlig, Podgoria Copou, Nicolina și au scopuri multiple: atenuarea viiturilor, agrement, piscicultură, activități sportivecanotaj. Apele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
care aveau dreptul “să înființeze în acest loc de lângă Siret un târg cu numele de Lespezile, condus de 9 pârgari, membri ai sfatului târgului”. Denumirea se pare că provine de la lespezile de piatră care se găseau în cantități mari în albia și pe malurile râului Siret. Principalul factor care a contribuit la înființarea târgului de la Lespezi l-a constituit poziția geografică favorabilă pe una din principalele artere comerciale ale Moldovei, și anume “Drumul Siretului”. Acest drum, împreună cu “Drumul tătărăsc”, reprezentau cele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
leagă la un capăt o greutate (un cui metalic) și se coboară în apă până atinge fundul râului. Apoi se rulează și se măsoară partea udă cu ajutorul unei rulete sau a unui metru de croitorie, aflându-se adâncimea apei. Lățimea albiei se poate măsura de către elevi cu o sfoară lungă în dreptul unui pod, iar dacă adâncimea apei râului este mică și permite trecerea cu piciorul, măsurătoarea se face traversând râul. Astfel, elevii vor îmbina utilul cu plăcutul, adică își vor însuși
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ca la comandă, plu tonul de mămăici se repezi șontorog, dar hotărât, să-i dea polițistului o lecție. Cu o forță nebănuită, căpșoarele roz începură să se agite, să-i care frenetic andrele pe spinare polițistului și să-l facă albie de porci. — Na, mă, nenorocitule. Să mai zici tu că face Vetuța noastră comerț ilicit! Fire-ai al dracu’ de nenorocit cu cin’ te-a făcut! Mă, tu n-ai mamă, n-ai tată! N-ai bunică? N-ai, ă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
dezvirginase într-o garsoniera de o aveam, care au spus că sunt rău, urlu, nu dau bani etc., si s-a pronunțat divorțul. Nici eu nu am vrut să facem circ, că ne bârfeau destul alții și dacă o făceam albie de porci și aduceam martori că mă înșeală rămânea consemnat și peste ani băiatul ar fi avut dovadă ce scula e maică-sa. Așa sunt bănuieli, bârfe, dar pe care femeie frumoasă nu o clănțăne ceilalți și nu vor bărbații
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
câte bârfe, gunoaie se spun. Nu mai spun de TV, în politică, asa ca să o lăsăm moartă. De asta îți spun citește, verifică, nu cască gură la TV că au și ăștia un interes, țin cu unii și își fac albie de porci adversarii, dar nu scuipi unde mănânci și eu mâncăm cu ea și cu copilul, așa că nu scuip aici. Bun, sunt divorțat, dar asta, cum am spus, nu bârfesc părinții în fața copiilor și nici nu vorbesc de rău morții
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
sună ea, eu numa bip ca să nu cheltui mult. Pensia e mică, cheltuielile mari, ne mai ajută guvernul, nu-i cum spui tu. Nu vezi că se dă la ambasadori, ăia cu Merkel mi-a placut și când îl face albie de porci pe Băsescu râd de mă ștric. Are mutra de pechinez, așa că îl votez. EL: Văd că te lași cumpărată pe nimic și gândești cu ovarele; că toate, va cădea cu tronc și voi hop la pat. Aici e
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
care-i citesc - pompieri și dentiști, arhitecți și sondori, cântăreți de muzică folk și grădinari, paznici și actrițe de dramă, prostituate și somități universitare Îștiu, uneori termenii sunt sinonimi, dar să trecem). El nu ține neapărat să se așeze în albia unui gust impus de critică, a unei tendințe, a unei mode. Dă impresia că scrie ca să-și facă sieși o plăcere - și cred că și-o face. îl interesează prea puțin dacă textele lui se vor solda cu o baie
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nume, cuprinsă între digul lacului antropic de pe Siret, la est, și baza Coastei Bursucului, la vest, de o parte și de alta a căii ferate. Partea de nord a moșiei se numește „La Nemțeni”; - Cărămidărie - locul cel mai apropiat de albia Siretului de DJ 208, între Lespezi și Buda, unde înainte de 1940 și un timp după această dată au existat șase cuptoare de cărămidă, din care au fost construite majoritatea caselor din Lespezi; - Ceair - loc de pășune la nord de satul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de critici în "epicentrul postmodernității", ca promotor al principalei tendințe înnoitoare din literatura română de după 1989, "realismul vizionar și apocaliptic"? Au rămas ceilalți în urmă, i-ai depășit tu, cursul literaturii și al timpului cu miză istorică și-a schimbat albia și direcția? Eu vreau să integrez ceea ce las impresia că aș nega. Aceasta e o dovadă a faptului că lucrez pe un palier estetic și nu ideologic. Dacă aș fi fost mereu exponent al unei ideologii de dreapta, "reacționare", cum
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
o montare senzațională a tetralogiei Inelul Nibelungului. S-au iscat la vremea aceea conflicte acute între spectatori. Printre fotografiile păstrate de atunci găsesc una pe care scria "Verflucht sei dieser Ring" (Blestemat fie acest inel). Chéreau inventează rafinat gestualitatea în albia muzicii și a cuvântului. Reușise să convertească fabulosul obscur, conflictele dintre "zeii" Walhalei într-o poveste a umanității suferinde. Mă resemnez că de această dată nu voi vedea nimic. Tot la Bayreuth, Daniel Barenboim, tânăr, dirija în 1981 Tristan și
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
din arealul poetului, aspecte din cotidian. Apare chiar și o "parabolă a presei" cu un neașteptat final biblic sau alta cu versiunea maramureșană a celebrei formule romanești "Marchiza a ieșit la ora cinci (Marc, Iza a ieșit la cinci - din albie)". Toate aceste mici poeme în proză au delicatețea și fragilitatea efemeridelor, fluturii migrează cu dezinvoltură dintr-un text în altul. Zborul lor este, într-un fel, elementul de coeziune al volumului. Altminteri, aproape fiecare text face trimitere la poezia lui
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
și în chei pe care nu le mai cunosc. Pulsând asemenea unei inimi trezite la o altă viață, sângele se răspândește cu uimire în toate ascunzișurile noului meu trup pentru a se uni, în cele din urmă, într-o singură albie" (p. 291). Sub impactul transferului magic, credința și emoția fuzionează în pagini de intensă încărcătură poetică.
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
Femeile nu știu asta. Ele se îmbată cu iluzia iubirii. Doar cele de modă veche mai cred în sentimente, dar majoritatea sunt frigide, deoarece refuză ideea că sexul este coloana vertebrală a masculinității." (Doina Ioneț); "Silvia ieși în uliță cu albia doldora cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
într-o gravitate totală: În aceste ținuturi după doi ani, / orice pom roditor se sălbăticește. Pe pielea apei goală se-ndeasă / un fel de păr mătrețos. / Frunzele se chircesc / ca și cum o altă oală fierbinte le-ar opări tot timpul./ Sîngele-și părăsește albiile firești / și se- adună ciorchine suprapuse / pe la-ncheieturi./ Prunii sînt vineți din pricina alcoolului/ stors din piatră seacă./ Oglinzile-n pereți / prind rădăcini de putregai / și noaptea-nădușe copiii-n așternuturi, / vocile se confundă cu biciul, / mîinile cu seceta. / Părul femeilor e-
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
p. 929-932), care i-ar fi îndreptățit altă concluzie. În în-cheierea capitolului despre poezia contemporană, într-un paragraf special În loc de încheiere: poezia încotro?, tocmai la pagina 1000, Ion Rotaru își mai afirmă încă o dată credința în semnele unei "reveniri în albia clasicismului și tradiționalismului nostru, privit în ansamblu, din secolele al XIX-lea și al XX-lea". E de-a dreptul uluitor la ce concluzie aberantă poate ajunge criticul, după ce analizează șaizeci de ani de poezie românească în 320 de pagini
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
ca operele lui să apară la edituri de prim-plan, să fie în circuitul public, să fie editate în condiții cât mai bune. N-o să vin niciodată, însă, cu pretenții absurde. Pentru a-i aduce pe acești moștenitori abuzivi în albia firescului, cazurile ar trebui mediatizate. Așa cum există moștenitori de felul acesta, există totuși și editori abuzivi, care compromit ideea de editare. Singurii care nu vor fi niciodată blamabili sunt autorii de ediții critice. Situația lor ar trebui să ne sensibilizeze
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
incontestabilă în realitatea ei nemijlocită. în cea de-a doua parte a albumului materia se dezagregă, chipul determinat se surpă în expresia generică, forma se topește în tușele ei componente și portretul se varsă, asemenea unui rîu aproape secat, în albia mare a existenței colective unde orice fizionomie se pierde. Melancolia se preschimbă și ea în disperare, contemplația în strigăt, tihna privirii în revoltă. Baba cel dintîi, gospodarul sever și orgolios, solar și viril, descoperă acum un alt sens al existenței
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
știută numai de noi/ Din Grădina botanică" (Pe străzile Clujului). Uneori extazul e umbrit de o neliniște ce-i accentuează luminozitatea (Stare, Nehotărîre, Numai brazi etc.). încheiem citînd cîteva imagini detașabile: "Moartea crește în trupul meu/ Cum nivelul apei/ în albia rîului" (Abreviere), "îmi văd primăverile de odinioară/ Cum propriile mîini" (Stare), "în această seară/ Vîntul din nord/ Are culoarea ochilor tăi" (ibidem), "steaua vopsește valul/ Asemenea adolescentei ochii/ La primul său machiaj" (Divagație), " Această zi/ Stă în calendar/ Ca o
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]