328 matches
-
precauție la acești pacienți ( vezi pct . 5. 2 ) . EMEND trebuie utilizat cu precauție la pacienții care primesc concomitent substanțe active administrate oral care sunt metabolizate în principal pe calea CYP3A4 ( vezi pct . 4. 5 ) . Administrarea EMEND în asociere cu derivații alcaloizilor din ergot , care sunt substraturi pentru citocromul CYP3A4 , poate determina creșterea concentrației plasmatice a acestor substanțe active . De aceea , se recomandă administrarea cu precauție în această combinație , datorită riscului de toxicitate legat de ergot . Administrarea EMEND concomitent cu warfarină determină
Ro_294 () [Corola-website/Science/291053_a_292382]
-
de 40 de ani a avut ca rezultat germinarea în proporție de 90%. Deși „arborii” "Datura" (speciile brugmansia) au fost clasificați pe vremuri de botaniști ca aparținând familiei Datura, este în general acceptat faptul că ei constituie un gen distinct. Alcaloizii parasimpatico-mimetici existenți în mod tipic in alte plante psihoactive din familia Solanaceae-atropina, hiosciamina și scopolamina-sunt prezenți și în diferitele specii de "Datura". Concentrația cea mai mare de alcaloizi se gasește în rădăcină. Există numeroase relatări despre efectele extrem de puternice și
Datura () [Corola-website/Science/303488_a_304817]
-
reticulară, fară miros și cu un gust amar și iute. Capsulele se recoltează când au o culoare albă cu un început de brun spre vârf, în luna august. Alcaloizi : Semințele brândușei de toamnă se folosesc în industria chimico-farmaceutică pentru extragerea alcaloizilor activi sub raport terapeutic.
Brândușă de toamnă () [Corola-website/Science/310800_a_312129]
-
una din familiile de plante cu o mare importanță agricolă, industrială și medicală. Ca plante alimentare se cultivă : cartoful (tuberculi), pătlăgelele vinete (fructe), pătlăgelele roșii (fructe), ardeiul (fructe). Ca plante industriale pentru frunze: tutunul, mahorca. Întrebuințările medicinale se bazează pe alcaloizii pe care îi conțin: atropina, hiosciamina, scopolamina ș.a. în mătrăgună, măsălariță, ciumăfaie, mutulică; nicotina în tutun, capsicina în ardei: din părțile verzi ale cartofului se extrage solanina. Mult apreciate ca plante ornamentale sunt: petunia hibridă, tutunul de pădure ("Nicotiana silvestris
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
L.)". În funcție de gradul de oxidare a frunzelor, cele patru tipuri principale de ceai sunt: ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul oolong și ceaiul negru. Compoziția chimică a ceaiului variază în funcție de recolta, condiții pedoclimatice și metodă de prelucrare; dintre componenți amintim: teina (alcaloid asemănător cu cel care se găsește în cafea, maté și nucile de cola), tanin și uleiuri volatile. Producția mondială de ceai este estimată la circa 3,15 milioane de tone anual. Termenul "ceai" desemnează și infuziile din alte plante decât
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
(n. 30 aprilie 1858, Brăila - d. 25 aprilie 1933, București) a fost un medic legist și farmacist român. Este faimos pentru studiile aprofundate despre alcaloizii cadaverici, putrefacție, simularea bolilor mintale și antropologie medico-legală. Este fondatorul școlii române de medicină judiciară și a fost directorul primului Institut de Medicină Legală din România, construit în 1892. Fondator al sistemului medico-legal modern, a fost una dintre cele mai
Mina Minovici () [Corola-website/Science/306673_a_308002]
-
asociată cu evenimente grave și/ sau cu potențial de a pune viața în pericol ( indice terapeutic îngust ) . Între aceste medicamente sunt incluse amiodaronă , bepridil , chinidină , lidocaină administrată sistemic , astemizol , terfenadină , midazolam administrat oral , triazolam , cisapridă , pimozidă , sertindol , simvastatină , lovastatină și alcaloizii din secara cornută ( de exemplu : ergotamină , dihidroergotamină , ergonovină și metilergonovină ) ( vezi pct . 4. 3 ) . Efectul de potențare farmacocinetică globală al ritonavirului a fost o creștere de aproximativ 14 ori a expunerii sistemice la darunavir când o doză unică de 600
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
asociată cu evenimente grave și/ sau cu potențial de a pune viața în pericol ( indice terapeutic îngust ) . Între aceste medicamente sunt incluse amiodaronă , bepridil , chinidină , lidocaină administrată sistemic , astemizol , terfenadină , midazolam administrat oral , triazolam , cisapridă , pimozidă , sertindol , simvastatină , lovastatină și alcaloizii din secara cornută ( de exemplu : ergotamină , dihidroergotamină , ergonovină și metilergonovină ) ( vezi pct . 4. 3 ) . Efectul de potențare farmacocinetică globală al ritonavirului a fost o creștere de aproximativ 14 ori a expunerii sistemice la darunavir când o doză unică de 600
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
asociată cu evenimente grave și/ sau cu potențial de a pune viața în pericol ( indice terapeutic îngust ) . Între aceste medicamente sunt incluse amiodaronă , bepridil , chinidină , lidocaină administrată sistemic , astemizol , terfenadină , midazolam administrat oral , triazolam , cisapridă , pimozidă , sertindol , simvastatină , lovastatină și alcaloizii din secara cornută ( de exemplu : ergotamină , dihidroergotamină , ergonovină și metilergonovină ) ( vezi pct . 4. 3 ) . Efectul de potențare farmacocinetică globală al ritonavirului a fost o creștere de aproximativ 14 ori a expunerii sistemice la darunavir când o doză unică de 600
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
riscul de supradozare, care poate duce la apariția iritațiilor. Medicamentele prescrise in cazul unei hiperhidroze severe sunt anticolinergicele, bazate pe o substanța care inhiba acțiunea acetilcolinei ( neurotransmitatorul sistemului parasimpatic ) in sistemul nervos vegetativ. Sunt preparate farmaceutice ce au la baza alcaloizi ai plantei denumita mătrăguna - Atropina, Scopolamina si Hiosciamina. Ele trebuie administrate numai la recomandarea si sub supravegherea medicului deoarece pot duce la complicații severe: uscăciunea gurii, tulburări de vedere, somnolenta, retenție de urina, hipertensiune, agitație, convulsii, coma, etc. Toxina botulinici
Hiperhidroză () [Corola-website/Science/335486_a_336815]
-
cazurile de otrăvire sunt cauzate de această ciupercă. Se suspectă, că cauza intoxicației ar fi un glicovinil (CHNO), de asemenea sunt conținute lectine fungide care duc în mod specific la agregare de celule sanguine de grupa de sânge A. și alcaloide. În plus, acest soi conține cele mai mari concentrări de cupru, zinc, mercur și arsen în relație cu alte specii. Simptomele de ingestie încep după 20 minute, dar deseori de abia după 4 ore de la ingerare. Principalele simptome pe care
Ciuperca pieptănușului () [Corola-website/Science/335669_a_336998]
-
și odolean, năvalnic, gușa-porumbelului sau iarba-pisicii. Tulpina crește până la o înălțime de 70—170 cm. Florile sunt roșii-liliachii până la albe, grupate într-o inflorescența umbeliforma. Înflorește în perioada iunie-august. Principalele substanțe active sunt: ulei volatil, acid izovalerianic și acid valerianic, alcaloizi (catinină, alfa-metil-pirilcetonă, valerianonă). Preparatele din rizom (ceai, tinctura, extract uscat), administrate intern și extern (băi), sunt indicate în stări de agitație, tulburări ale somnului și aritmii cardiace de natură nervoasă. Utilizarea valerianei are o tradiție de peste patru mii de ani
Valeriană () [Corola-website/Science/306712_a_308041]
-
la nivel gastrointestinal cu diaree, dureri de burtă, de asemenea dureri de cap și amețeli. Simptomele de ingestie încep după un 15 minute până la 2 ore de la ingerare. Se suspectă, că cauza intoxicației ar fi un glicovinil (CHNO) precum diferite alcaloide. În plus, acest soi conține concentrări relativ mari de cupru, zinc, mercur și arsen în relație cu alte specii. Pieptănușul primăvăratic poate fi confundat în special cu "Tricholoma terreum" (comestibil, lamele albe sau cenușii, niciodată roze, crește mai târziu, din
Pieptănuș primăvăratic () [Corola-website/Science/336317_a_337646]
-
și la afecțiuni hepatice, gastrice, digestive; răceli, sifilis, aerofagie, gonoree, reumatism, gută, icter, dispepsie, cancer - sub formă de infuzie sau decoct din frunze, tinctură. În 2009, Agenția Europeană a Medicamentului a evaluat Boldo după cum urmează: frunzele de Boldo conțin boldină alcaloidă. Frunzele conțin, de asemenea, 2-4% ulei volatil. Componenții principali sunt: ascaridol (16-38%), 1,8-cineol (sau Eucalyptol) (11-39%) și p-cymene (9-29%) (Bradley, 2006). Ascaridole sunt foarte toxice, iar acest lucru ridică îngrijorări cu privire la folosirea de frunze de Boldo în medicamentele tradiționale
Boldo () [Corola-website/Science/329177_a_330506]
-
Alcaloizii (fr. "alcali"; gr. "eidos"- aspect) sunt substanțe organice heterociclice cu azot, de origine vegetală, cu caracter bazic, rezultate în urma metabolismului secundar al plantelor, care dau reacții caracteristice și au acțiune asupra organismelor animale, de cele mai multe ori de natură toxică. În funcție de
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
biosintetică se pot clasifica în: Noțiunea de alcaloid s-a stabilit la începutul secolului al XIX-lea, (Meissner, 1818). Prin alcaloizi se înțelegea în trecut toate substanțele azotate cu caracter bazic, care aveau acțiune fiziologică asupra organismelor animale. În grupa alcaloizilor se găseau astfel unele amine, amide, aminoalcooli, aminoacizi, purine etc. Acțiunea toxică sau curativă a plantelor medicinale a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri, încă din vremurile preistorice, dupa cum consideră arheologii Arlette Leroi Gourhan și Ralph Salecki. Aceștia
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
farmacistul Sertürner, din Hanovra, atrage atenția asupra pricipului extras din opiu, pe care îl denumește "morphium" dupa Morfeu, zeul nopții și al somnului, care subliniază efectul de bază al morfinei. Odată cu această descoperire, putem spune că începe cu adevărat studiul alcaloizilor, iar de acești compuși azotați își leagă numele numeroși oameni de știință: chimiștii și farmaciștii Pelletier și Caventou, Woskressenski, Dumas, Robiquet, Laurent, Gerhardt, Lassaigne, Roussin, Tanret. În 1818 Caventou și Pelletier descoperă stricnina, pe care o izolează din nuca vomică
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
cafeina în cafea (Coffea arabica). În 1827 Gieseke reușește să extragă coniina din cucută (Conium maculatum), Passell și Reinmann separă nicotina (1828) din frunzele de tutun (Nicotiana tabacum), iar în 1831 Mein obține atropina prin tratarea beladonei. În majoritatea cazurilor, alcaloizii au fost izolați din Angiospermae, 10-15% din aceste plante putând sintetiza alcaloizii, unele familii având chiar o tendință pronunțată de biosinteză: "Annonaceae", "Apocynaceae", "Asteraceae" (subfamilia "Senecioneae"), "Berberidaceae", "Boraginaceae", "Convolvulaceae", "Erytroxylaceae, "Loganiaceae", "Magnoliaceae", "Papaveraceae", "Solanaceae", (Dicotiledonate), "Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
din cucută (Conium maculatum), Passell și Reinmann separă nicotina (1828) din frunzele de tutun (Nicotiana tabacum), iar în 1831 Mein obține atropina prin tratarea beladonei. În majoritatea cazurilor, alcaloizii au fost izolați din Angiospermae, 10-15% din aceste plante putând sintetiza alcaloizii, unele familii având chiar o tendință pronunțată de biosinteză: "Annonaceae", "Apocynaceae", "Asteraceae" (subfamilia "Senecioneae"), "Berberidaceae", "Boraginaceae", "Convolvulaceae", "Erytroxylaceae, "Loganiaceae", "Magnoliaceae", "Papaveraceae", "Solanaceae", (Dicotiledonate), "Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile în care se găsesc alcaloizii variază în limite foarte largi, de obicei
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
Angiospermae, 10-15% din aceste plante putând sintetiza alcaloizii, unele familii având chiar o tendință pronunțată de biosinteză: "Annonaceae", "Apocynaceae", "Asteraceae" (subfamilia "Senecioneae"), "Berberidaceae", "Boraginaceae", "Convolvulaceae", "Erytroxylaceae, "Loganiaceae", "Magnoliaceae", "Papaveraceae", "Solanaceae", (Dicotiledonate), "Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile în care se găsesc alcaloizii variază în limite foarte largi, de obicei în plante se găsesc amestecuri de alcaloizi în care un alcaloid este majoritar. Alcaloizii au o răspândire inegală în organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
Senecioneae"), "Berberidaceae", "Boraginaceae", "Convolvulaceae", "Erytroxylaceae, "Loganiaceae", "Magnoliaceae", "Papaveraceae", "Solanaceae", (Dicotiledonate), "Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile în care se găsesc alcaloizii variază în limite foarte largi, de obicei în plante se găsesc amestecuri de alcaloizi în care un alcaloid este majoritar. Alcaloizii au o răspândire inegală în organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența lor și în regnul animal: ordinul Urodales (salamandre), sau Anourales (broaște) genurile Buffo, Phyllobates ( potențial neurotoxic), Arthropode, Coleoptere, Neuroptere, Myriapode, Spongieri
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile în care se găsesc alcaloizii variază în limite foarte largi, de obicei în plante se găsesc amestecuri de alcaloizi în care un alcaloid este majoritar. Alcaloizii au o răspândire inegală în organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența lor și în regnul animal: ordinul Urodales (salamandre), sau Anourales (broaște) genurile Buffo, Phyllobates ( potențial neurotoxic), Arthropode, Coleoptere, Neuroptere, Myriapode, Spongieri. Alcaloizii se găsesc în vacuolele plantelor, sub forma de săruri
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
au o răspândire inegală în organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența lor și în regnul animal: ordinul Urodales (salamandre), sau Anourales (broaște) genurile Buffo, Phyllobates ( potențial neurotoxic), Arthropode, Coleoptere, Neuroptere, Myriapode, Spongieri. Alcaloizii se găsesc în vacuolele plantelor, sub forma de săruri cu diferiți acizi (acid benzoic, citric, meconic, tartric. etc), sau în combinații tanice, însă se mai pot găsi și sub formă de baze cuaternare sau terțiare . Acizii organici care formează cel
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
plantelor, sub forma de săruri cu diferiți acizi (acid benzoic, citric, meconic, tartric. etc), sau în combinații tanice, însă se mai pot găsi și sub formă de baze cuaternare sau terțiare . Acizii organici care formează cel mai frecvent săruri cu alcaloizii sunt: Alcaloizii au cel puțin un atom de azot heterociclic, acesta fiind de cele mai multe ori terțiar, mai rar cuaternar. Heterociclurile se pot condensa între ele sau cu alte cicluri astfel încât moleculele alcaloizilor pot deveni de tip policiclic sau macrociclic. Datorită
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
forma de săruri cu diferiți acizi (acid benzoic, citric, meconic, tartric. etc), sau în combinații tanice, însă se mai pot găsi și sub formă de baze cuaternare sau terțiare . Acizii organici care formează cel mai frecvent săruri cu alcaloizii sunt: Alcaloizii au cel puțin un atom de azot heterociclic, acesta fiind de cele mai multe ori terțiar, mai rar cuaternar. Heterociclurile se pot condensa între ele sau cu alte cicluri astfel încât moleculele alcaloizilor pot deveni de tip policiclic sau macrociclic. Datorită grefării pe
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]