844 matches
-
angiotensină- aldosteron , trebuie evaluat raportul beneficiu/ risc . Principalii factori de risc care trebuie luați în considerare în cazul hiperkaliemiei sunt : - Diabet zaharat , insuficiență renală vârstă ( > 70 ani ) - Combinația cu unul sau mai multe medicamente care afectează sistemul renină- angiotensină - aldosteron și/ sau suplimente de potasiu . Medicamentele sau clasele terapeutice de medicamente care pot produce hiperkaliemie sunt substituenți de sare care conțin potasiu , diuretice care economisesc potasiul , inhibitori ECA , antagoniști ai receptorilor angiotensinei II , medicamente antiinflamatoare nesteroidiene ( AINS , inclusiv inhibitori selectivi
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
determina apariția unui infarct miocardic sau a accidentului vascular cerebral . 26 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Au fost efectuate studii privind interacțiunea numai la adulți . Similar altor medicamente care acționează asupra sitemului renină- angiotensină- aldosteron , telmisartanul poate provoca hiperkaliemie ( vezi pct . 4. 4 ) . Riscul poate crește în cazul administrării concomitente cu alte medicamente care pot produce la rândul lor hiperkaliemie ( substituenți de sare care conțin potasiu , diuretice care economisesc potasiul , inhibitori ECA , antagoniști ai receptorilor
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
afinitate pentru alți receptori , inclusiv receptorii AT2 sau alți receptori AT mai puțin caracterizați . Rolul funcțional al acestor receptori nu este cunoscut , nici efectul posibilei lor suprastimulări de către angiotensina II , a cărei concentrație este crescută de către telmisartan . Concentrația plasmatică a aldosteronului este scăzută de către telmisartan . Telmisartanul nu inhibă renina plasmatică umană și nu blochează canalele ionice . La om , administrarea unei doze de 80 mg telmisartan inhibă aproape complet creșterea provocată tensiunii arteriale determinată de angiotensina II . Efectul inhibitor se menține peste
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
hepatică . Hipertensiune arterială renovasculară : Există un risc crescut de hipotensiune arterială severă și insuficiență renală la pacienții cu stenoză bilaterală a arterelor renale sau cu stenoza arterei renale a rinichiului unic funcțional , tratați cu medicamente care afectează sistemul renină- angiotensină- aldosteron . Insuficiență renală și transplant renal : Nu trebuie utilizat MicardisPlus la pacienții cu insuficiență renală severă ( clearance- ul creatininei < 30 ml/ min ) ( vezi pct . 4. 3 ) . Nu există experiență în ceea ce privește administrarea MicardisPlus la pacienții cu transplant renal recent . Experiența referitoare
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
în urma unei terapii diuretice intensive , restricție de sare din dietă , diaree sau vărsături , poate să apară hipotensiune arterială simptomatică , în special după administrarea primei doze . Asemenea situații trebuie corectate înainte de administrarea MicardisPlus . Alte situații asociate cu stimularea sistemului renină- angiotensină- aldosteron : 3 Hiperaldosteronism primar : Stenoză de valvă aortică și mitrală , cardiomiopatie hipertrofică obstructivă : Ca și în cazul utilizării altor vasodilatatoare , este necesară precauție specială la pacienții suferind de stenoză aortică , stenoză mitrală sau de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă . Efecte metabolice și endocrine
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
alți receptori , inclusiv receptorii AT2 și alți receptori AT mai puțin caracterizați . Rolul funcțional al acestor receptori nu este cunoscut , nici efectul posibil de suprastimulare a acestora de către angiotensina II , a cărei concentrație este crescută de către telmisartan . Concentrația plasmatică a aldosteronului este scăzută de către telmisartan . Telmisartanul nu inhibă renina plasmatică umană și nu blochează canalele ionice . Telmisartanul nu inhibă enzima de conversie a angiotensinei ( kininaza II ) , enzimă care degradează , de asemenea , bradikinina . De aceea , nu este de așteptat potențarea reacțiilor adverse
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
nu este pe deplin cunoscut . Tiazidele afectează mecanismele reabsorbției electrolitice la nivelul tubilor renali , crescând direct excreția de sodiu și clor , în cantități aproximativ egale . Acțiunea diuretică a hidroclorotiazidei determină reducerea volumului plasmatic , crește activitatea reninei plasmatice , crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină- aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină- aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei , debutul diurezei are loc în 2 ore , iar efectul maxim are loc la circa 4 ore , acțiunea persistând aproximativ 6- 12 ore . Studiile epidemiologice au arătat că tratamentul cu hidroclorotiazidă pe termen lung reduce riscul mortalității și
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
hepatică . Hipertensiune arterială renovasculară : Există un risc crescut de hipotensiune arterială severă și insuficiență renală la pacienții cu stenoză bilaterală a arterelor renale sau cu stenoza arterei renale a rinichiului unic funcțional , tratați cu medicamente care afectează sistemul renină- angiotensină- aldosteron . Insuficiență renală și transplant renal : Nu trebuie utilizat MicardisPlus la pacienții cu insuficiență renală severă ( clearance- ul creatininei < 30 ml/ min ) ( vezi pct . 4. 3 ) . Nu există experiență în ceea ce privește administrarea MicardisPlus la pacienții cu transplant renal recent . Experiența referitoare
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
în urma unei terapii diuretice intensive , restricție de sare din dietă , diaree sau vărsături , poate să apară hipotensiune arterială simptomatică , în special după administrarea primei doze . Asemenea situații trebuie corectate înainte de administrarea MicardisPlus . Alte situații asociate cu stimularea sistemului renină- angiotensină- aldosteron : La pacienții la care tonusul vascular și funcția renală depind predominant de activitatea sistemului renină- angiotensină- aldosteron ( de exemplu , pacienți cu insuficiență cardiacă congestivă severă sau cu o afecțiune renală preexistentă , inclusiv stenoză de arteră renală ) , tratamentul cu alte medicamente
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
arterială simptomatică , în special după administrarea primei doze . Asemenea situații trebuie corectate înainte de administrarea MicardisPlus . Alte situații asociate cu stimularea sistemului renină- angiotensină- aldosteron : La pacienții la care tonusul vascular și funcția renală depind predominant de activitatea sistemului renină- angiotensină- aldosteron ( de exemplu , pacienți cu insuficiență cardiacă congestivă severă sau cu o afecțiune renală preexistentă , inclusiv stenoză de arteră renală ) , tratamentul cu alte medicamente , care afectează acest sistem s- a asociat 18 cu hipotensiune arterială acută , hiperazotemie , oligurie sau , rareori , insuficiență
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
alți receptori , inclusiv receptorii AT2 și alți receptori AT mai puțin caracterizați . Rolul funcțional al acestor receptori nu este cunoscut , nici efectul posibil de suprastimulare a acestora de către angiotensina II , a cărei concentrație este crescută de către telmisartan . Concentrația plasmatică a aldosteronului este scăzută de către telmisartan . Telmisartanul nu inhibă renina plasmatică umană și nu blochează canalele ionice . Telmisartanul nu inhibă enzima de conversie a angiotensinei ( kininaza II ) , enzimă care degradează , de asemenea , bradikinina . De aceea , nu este de așteptat potențarea reacțiilor adverse
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
nu este pe deplin cunoscut . Tiazidele afectează mecanismele reabsorbției electrolitice la nivelul tubilor renali , crescând direct excreția de sodiu și clor , în cantități aproximativ egale . Acțiunea diuretică a hidroclorotiazidei determină reducerea volumului plasmatic , crește activitatea reninei plasmatice , crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină - aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină - aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei , debutul diurezei are loc în 2 ore , iar efectul maxim are loc la circa 4 ore , acțiunea persistând aproximativ 6- 12 ore . Studiile epidemiologice au arătat că tratamentul cu hidroclorotiazidă pe termen lung reduce riscul mortalității și
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
hepatică . Hipertensiune arterială renovasculară : Există un risc crescut de hipotensiune arterială severă și insuficiență renală la pacienții cu stenoză bilaterală a arterelor renale sau cu stenoza arterei renale a rinichiului unic funcțional , tratați cu medicamente care afectează sistemul renină- angiotensină- aldosteron . Insuficiență renală și transplant renal : Nu trebuie utilizat MicardisPlus la pacienții cu insuficiență renală severă ( clearance- ul creatininei < 30 ml/ min ) ( vezi pct . 4. 3 ) . Nu există experiență în ceea ce privește administrarea MicardisPlus la pacienții cu transplant renal recent . Experiența referitoare
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
în urma unei terapii diuretice intensive , restricție de sare din dietă , diaree sau vărsături , poate să apară hipotensiune arterială simptomatică , în special după administrarea primei doze . Asemenea situații trebuie corectate înainte de administrarea MicardisPlus . Alte situații asociate cu stimularea sistemului renină- angiotensină- aldosteron : La pacienții la care tonusul vascular și funcția renală depind predominant de activitatea sistemului renină- angiotensină- aldosteron ( de 33 exemplu , pacienți cu insuficiență cardiacă congestivă severă sau cu o afecțiune renală preexistentă , inclusiv stenoză de arteră renală ) , tratamentul cu alte
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
arterială simptomatică , în special după administrarea primei doze . Asemenea situații trebuie corectate înainte de administrarea MicardisPlus . Alte situații asociate cu stimularea sistemului renină- angiotensină- aldosteron : La pacienții la care tonusul vascular și funcția renală depind predominant de activitatea sistemului renină- angiotensină- aldosteron ( de 33 exemplu , pacienți cu insuficiență cardiacă congestivă severă sau cu o afecțiune renală preexistentă , inclusiv stenoză de arteră renală ) , tratamentul cu alte medicamente , care afectează acest sistem s- a asociat cu hipotensiune arterială acută , hiperazotemie , oligurie sau , rareori , insuficiență
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
alți receptori , inclusiv receptorii AT2 și alți receptori AT mai puțin caracterizați . Rolul funcțional al acestor receptori nu este cunoscut , nici efectul posibil de suprastimulare a acestora de către angiotensina II , a cărei concentrație este crescută de către telmisartan . Concentrația plasmatică a aldosteronului este scăzută de către telmisartan . Telmisartanul nu inhibă renina plasmatică umană și nu blochează canalele ionice . Telmisartanul nu inhibă enzima de conversie a angiotensinei ( kininaza II ) , enzimă care degradează , de asemenea , bradikinina . De aceea , nu este de așteptat potențarea reacțiilor adverse
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
nu este pe deplin cunoscut . Tiazidele afectează mecanismele reabsorbției electrolitice la nivelul tubilor renali , crescând direct excreția de sodiu și clor , în cantități aproximativ egale . Acțiunea diuretică a hidroclorotiazidei determină reducerea volumului plasmatic , crește activitatea reninei plasmatice , crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină - aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină - aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei , debutul diurezei are loc în 2 ore , iar efectul maxim are loc la circa 4 ore , acțiunea persistând aproximativ 6- 12 ore . Studiile epidemiologice au arătat că tratamentul cu hidroclorotiazidă pe termen lung reduce riscul mortalității și
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
tratament diuretic ( comprimate diuretice/ de apă ) , diete sarace în sare , diaree , vărsături sau hemodializă . - afecțiune renală sau transplant de rinichi . - stenoza arterei renale ( îngustarea vaselor de sânge într- unul sau în ambii rinichi ) . - afecțiune hepatică . - probleme cardiace . - concentrații crescute ale aldosteronului ( retenție de apă și sare în organism , asociate cu dezechilibrul - lupus eritematos ( denumit și „ lupus ” sau „ LES ” ) , o boală care apare atunci când sistemul imunitar al Trebuie să vă informați medicul dumneavoastră dacă credeți că ați putea fi ( sau ați putea
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
tratament diuretic ( comprimate diuretice/ de apă ) , diete sarace în sare , diaree , vărsături sau hemodializă . - afecțiune renală sau transplant de rinichi . - stenoza arterei renale ( îngustarea vaselor de sânge într- unul sau în ambii rinichi ) . - afecțiune hepatică . - probleme cardiace . - concentrații crescute ale aldosteronului ( retenție de apă și sare în organism , asociate cu dezechilibrul - lupus eritematos ( denumit și „ lupus ” sau „ LES ” ) o boală care apare atunci când sistemul imunitar al Trebuie să vă informați medicul dacă dumneavoastră credeți că ați putea fi ( sau ați putea
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
tratament diuretic ( comprimate diuretice/ de apă ) , diete sarace în sare , diaree , vărsături sau hemodializă . - afecțiune renală sau transplant de rinichi . - stenoza arterei renale ( îngustarea vaselor de sânge într- unul sau în ambii rinichi ) . - afecțiune hepatică . - probleme cardiace . - concentrații crescute ale aldosteronului ( retenție de apă și sare în organism , asociate cu dezechilibrul diferitelor minerale din sânge ) . lupus eritematos ( denumit și „ lupus ” sau „ LES ” ) , o boală care apare atunci când sistemul imunitar al corpului atacă organismul . Trebuie să vă informați medicul dacă dumneavoastră credeți
Ro_629 () [Corola-website/Science/291388_a_292717]
-
endogeni: Endorfină, Enkefalină, Dinorfină, Corticotropină(hormonul adrenocorticotrop - ACTH), Leumorfină Substanță P, Neuropeptidul Y, Colecistokinină(CCK), Somatostatină Angiotensină, Peptidul Vasoactiv Intestinal(VIP) Gastrina Adenozină și ATP(adenozintrifosfat), ADP(adenozindifosfat), AMP(adenozinmonofosfat) Gaze: monoxid de azot(NO), monoxid de carbon (CO) Steroizi: aldosteron, cortizon, progesteron, estrogen, testosteron Prostaglandine Interferoni Interleukine Anandamină
Neurotransmițător () [Corola-website/Science/302320_a_303649]
-
cazul insuficienței renale moderate . Hiperaldosteronism primar Pacienții cu hiperaldosteronism primar nu trebuie tratați cu valsartan , antagonist al angiotensinei II , pentru că sistemul lor renină- angiotensină este afectat de boala de bază . Insuficiență cardiacă Ca o consecință a inhibării sistemului renină- angiotensină- aldosteron , se pot aștepta modificări ale funcției renale în cazul persoanelor predispuse . La pacienții cu insuficiență cardiacă severă a căror funcție renală poate depinde de activitatea sistemului renină- angiotensină- aldosteron , tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ( ECA ) și cu
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]