1,700 matches
-
care tocmai a început, verdict care a fost decis de Yom Kipur și confirmat acum. De aceea unii evrei pioși veghează toată noaptea aceasta petrecând-o în rugăciune și studiu. Aranjamentul din suca, cu acoperișul din ramuri cu frunze, este alegoric aranjamentului descris în Exodul sau Ieșirea capitolul 40 și versetul 3 unde se spune "„să acoperi chivotul cu un văl"", în care noi suntem un chivot viu al Duhului lui Dumnezeu, iar profetic prefigurează împărăția lui Mesia când va reconstrui
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
Pentru a ajuta profesorii și elevii să beneficieze la maxim de valorile cuprinse în carte, au fost publicate o serie de ghiduri și studii. "Hobbitul" aduce în atenția tinerilor cititori concepte literare de genul alegoriei, opera fiind considerată o reflectare alegorică a vieții și experiențelor autorului, în ciuda faptului că autorul însuși a respins ideea citirii cărții sale ca o alegorie. Acest diferend îi poate ajuta pe cititori să ia contact cu interpretarea „cititorului” și a „scriitorului”, cu doctrina Noii Critici și
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
de a fi antropomorfic în atitudinea sa față de numele și atributele lui Dumnezeu. Totuși, în lucrarea sa Al-Aqidah Al-Waasitiyyah, Ibn Taymiyya combate atitudinea Mushabbihah-ilor (aceia care asemuiesc creația cu Dumnezeu: antropomorfism) și cei care refuză, neagă și recurg la interpretări alegorice, metamorfice ale numelor divine și atributelor. El afirmă că metodologia salafitilor este aceea de a lua calea de mijloc dintre extremele antropomorfismului și negării/distorsionării. Afirma de asemenea că mișcarea salafită susține numele și atributele lui Dumnezeu fără tashbih (stabilirea
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
Liverpool de către regele Ioan. Sâmbătă, 6 iulie 1957, The Quarrymen au cântat la petrecerea în aer liber "Rose Queen" de la biserica Sf. Petru din Woolton. Prima oară au cântat pe platforma unui camion în mișcare, într-o procesiune de care alegorice, condusă de orchestra Cheshire Yeomanry. La 4:15, au cântat pe scenă pe o pajiște din spatele bisericii, înaintea unui spectacol al câinilor Polției Liverpool. Ei cântau „Come Go with Me” când a sosit Paul McCartney. După interpretare, Ivan Vaughan l-
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
Conform ipotezei, toți oamenii astăzi în viață au moștenit același genom mitocondrial de la o ipotetică femeie care a trăit în Africa cu circa 160.000 de ani în urmă, femeie numită "cel mai recent stămoș matrilinear comun" sau, în mod alegoric, "Eva mitocondrială". Toți bărbații din zilele noastre au moștenit cromozomul Y de la un bărbat ipotetic care a trăit acum 60.000 de ani, probabil în Africa numit "cel mai recent stămoș patrilinear comun" sau "Adam cu cromozomul Y". Ipoteza actuală
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
După aceea, în Lisabona, ca și în Porto, au apărut fabrici de azulejo ce utilizau diverse metode de prelucrare a faianței. Luis Ferreira, directorul fabricii Viúva Lamego din Lisabona, a acoperit întreaga fațadă a acesteia cu azulejo ce prezintă scene alegorice. El a produs un panel, cunoscut și că "Ferreira das Tabuletas", cu vaze de flori, copaci și figuri alegorice folosind tehnică trompe-l'oeil. Acest panel reprezintă un remarcabil exemplu al culturii romantice eclectice de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
a faianței. Luis Ferreira, directorul fabricii Viúva Lamego din Lisabona, a acoperit întreaga fațadă a acesteia cu azulejo ce prezintă scene alegorice. El a produs un panel, cunoscut și că "Ferreira das Tabuletas", cu vaze de flori, copaci și figuri alegorice folosind tehnică trompe-l'oeil. Acest panel reprezintă un remarcabil exemplu al culturii romantice eclectice de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Secolul al XX-lea La trecerea dintre secole, și-a făcut apariția azulejos Art Nouveau fiind promovat de artiști
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
pe poet pentru patrimoniul cultural al lumii. Cercetarea filologică nu a căzut de acord în privința impactului curentului sufist asupra operei literare a lui Khayam. Există, însă, evidente puncte de tangență cu sufismul; astfel, în catrenele sale sunt des invocate figuri alegorice precum cea a "„bătrânului hangiu”" sau cea a unui „Rend”, adică băutor, care se referă la marele preot, respectiv la adeptul cultului zoroastric, figuri tipice pentru preluarea laturii esoterice a vechiului cult persan de către mistica islamică. Cercetarea a încercat să
Omar Khayam () [Corola-website/Science/310884_a_312213]
-
lucie, și care îi reclamă faptul că „și ei sunt Cuba”. Scena e construită și filmată super-elaborat, pentru a enunța un fel de hiperbolă a sărăciei care îl trage la răspundere pe colonist. Departe de a estetiza, scena are forța alegorică a unui strigăt de trezire a conștiinței dinspre țările subalterne spre „lumea întâi”. Iar inventivitatea cinematografică dă forță acestui strigăt. Cel puțin la fel de lipsită de temei mi se pare afirmația că, prin prezentarea excesivă a luxului, filmul lui Kalatozov l-
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Marinescu-Kaznovsky și dezvelit în anul 1967. Statuia înfățișează o tânără femeie, sprijinită pe gamba piciorului drept, celălalt picior fiind întins în continuarea corpului ei, pe o direcție oblică. Brațele femeii sunt împreunate peste cap la spate. Monumentul este o reprezentare alegorică în stil modern a aspirației spre desăvârșire. Are 1,90 metri înălțime, 2,50 metri lungime și 0,55 metri lățime. Statuia se află pe un soclu de beton placat cu piatră, cu înălțimea de 1,17 metri, lungimea de
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
este o scriere alegorică a lui Dimitrie Cantemir, în care cărturarul moldovean înfățișează conflictul dintre el și fratele său Antioh Cantemir, pe de o parte, și domnul Țării Românești Constantin Brâncoveanu - susținut de boieri, protectori de pe lângă Înalta Poartă - și domnul Moldovei Mihai Racoviță, pe
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
este, de aer nu este, de apă nu este."..".Boierii moldoveni sunt cumpărați cu bani și onoruri de către Constantin Brâncoveanu. Mihai Racoviță capătă și mulți bani vărsați lăcomiei demnitarilor turci. Imperiul Otoman, capiștea (templul) zeiței Pleonexia, este arătat în chip alegoric ca o cetate minunată și bogată, clădită numai pentru pradă și mită. Sosind în Moldova Mihai Racoviță, țara este supusă unei cumplite asupriri de către boieri. Fiarele (boierii) își încep "giungherile" în dobitoace, ceea ce înseamnă "prada boierilor în cei supuși." Boierii
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
refugiu pentru emigranți), care va deveni sediul noii mișcări. Mișcarea și-a găsit expresia în vechea rivalitate dintre localnicii agricultori și fiii deșertului. Mișcarea karmațiană are la bază doctrina "băṯinită" (ar. "باطن , băṯin", interior, esoteric). Potrivit acesteia, Coranul trebuie interpretat alegoric, deoarece adevărul stă în sensul esoteric pentru care forma aparentă (ar. "ظاهر , ẓăhir") nu este decât un văl menit să acopere adevărul de neinițiați. Novicele era inițiat, după ce jurase că va păstra secretul, în elementele doctrinei esoterice, printre care crearea
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
se regăsesc persoane cunoscute lui Dante, pentru care arată bunăvoință, cum ar fi prietenii săi din cercul ""dolce stil nuovo"" sau marii artiști ai trecutului. În vârful muntelui se gaseste Paradisul terestru, care are aspectul unei păduri populată de figuri alegorice. Purgatoriul este o altă ipostază a personalității umane care prevestește zorile Renașterii. Ajunși în Paradisul terestru, Virgiliu îl părăsește și se întoarce în Infern. Din acest moment, Dante va fi călăuzit de Beatrice, instrumentul voinței divine. Paradisul, în opoziție cu
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
și nord-europene. Noul sistem de expunere aduce în prim plan ierarhia temelor create de arta renanscentistă și caraterul formator al picturii. Această galerie se împarte în trei secții. Etajul al doilea al muzeului prezintă teme biblice celebre, mitologie și/sau alegorice. La primul etaj este expoziția de peisagistică formată din tablouri cu conținut eroic, altele "doar frumoase" sau realistice. Parterul este rezervat naturilor statice și al lucrărilor tematice. Galeria de artă poloneză veche expune o mare varietate de efigii care scot
Muzeul Național din Varșovia () [Corola-website/Science/329135_a_330464]
-
proverbe și zicători. Sunt remarcabile gama variată a ironiei și satirei, uneori bonome, limbajul vioi, pitoresc și paremiologic. "„Cartea înțelepciunii poporului”" - acesta e numele pe care N.V.Gogol l-a dat operei lui Krîlov - creatorul fabulei naționale ruse. Consacrând genul alegoric al fabulei cu specific național, Krîlov a adus un suflu nou, democratic, în literatura rusă, care, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de al XIX-lea, pășea într-o nouă fază a dezvoltării sale. Pe tărîm
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
determină specificul creației lui Krîlov, caracterul personajelor și imaginilor care populează universul fabulelor sale. La el, „"până și animalele, și arborii - întreaga natură - sunt rusești"” - spunea V. G. Bielinski. Pentru prima oară în literatura rusă, fabulele lui aduc, în forma alegorică, aproape toate categoriile sociale din Rusia acelui timp. Prin tematica lor, fabulele lui Krîlov cuprind aspectele multilaterale din viața Rusiei țariste din timpul său. Cele mai caracteristice sunt acelea care zugrăvesc samavolnicia justiției și a autorităților, carierismul, venalitatea și birocratismului
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
ideea unei colectări de fonduri pentru ridicarea unui monument lui Andrei Mureșianu, cel care a scris imnul național "Deșteaptă-te române". Ideea aceasta care a avut un proprietar, în persoana lui Andrei Bârseanu, a dus în final la crearea tabloului alegoric care s-a litografiat la Viena și s-a vândut în numeroase exemplare tuturor doritorilor români. Mișu Popp a făcut două schițe, din care comitetul delegat a selectat una care se regăsește în memoria colectivă românească. Andrei Mureșianu a fost
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
dedicat marchizei de La Rochejaquelein, realizat de maistrul sticlar parizian Émile Hirsch (1832-1904) a fost instalat în capela castelului de Clisson din Boismé cu ocazia renovării acesteia în 1878. Unele din vitraliile mai moderne abandonează reprezentările figurative și prezintă diferite imagini alegorice. Dintre acestea pot fi menționate: Vitraliile bisericilor din zona în care a avut loc războiul din Vendée nu sunt documente istorice. Ele prezintă însă modul în care populația locală percepe acest război și arată memoria războiului în perioada de circa
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
văcarului"), este făcută pentru a celebra nașterea prințului moștenitor. În toată Europa se dădeau reprezentații de Crăciun și de Paști, cu caracter sacru, în care figurau, alături de Sfântă Fecioara și de Sfanțul Iosif, îngeri, diavoli, profeți, pastori și diferite figuri alegorice. Mai există un gen de teatru comic foarte practicat, având un bogat repertoriu alcătuit din farse pe teme luate din viața de toate zilele. Este vorba de "sotties", a căror protagoniști erau cei săraci cu duhul. Dar în Portugalia au
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
la încercare. Gil Vicente nu este preocupat de unitate de acțiune (și cu atât mai puțin de cea de loc sau de timp) și nici de studiul psihologiei personajului. "Auto"-urile (lucrare dramatică) sale sunt alcătuite, în genere, din tablouri alegorice care servesc drept pretext pentru a trece în revistă tipuri sociale foarte variate caracterizate în mod magistral, dar nu în raport unele cu altele. Fiecare personaj reprezintă un mediu social anume. Satiră vicentină Critică vicentină coincide în parte cu nemulțumirea
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
văcarului"), este făcută pentru a celebra nașterea prințului moștenitor. În toată Europa se dădeau reprezentații de Crăciun și de Paști, cu caracter sacru, în care figurau, alături de Sfântă Fecioara și de Sfanțul Iosif, îngeri, diavoli, profeți, pastori și diferite figuri alegorice. Mai există un gen de teatru comic foarte practicat, având un bogat repertoriu alcătuit din farse pe teme luate din viața de toate zilele. Este vorba de "sotties", a căror protagoniști erau cei săraci cu duhul. Dar în Portugalia au
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]
-
la încercare. Gil Vicente nu este preocupat de unitate de acțiune (și cu atât mai puțin de cea de loc sau de timp) și nici de studiul psihologiei personajului. "Auto"-urile (lucrare dramatică) sale sunt alcătuite, în genere, din tablouri alegorice care servesc drept pretext pentru a trece în revistă tipuri sociale foarte variate caracterizate în mod magistral, dar nu în raport unele cu altele. Fiecare personaj reprezintă un mediu social anume. Critică vicentină coincide în parte cu nemulțumirea seniorilor rurali
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]
-
în cadrul Imperiului). De-a lungul perioadei pre-niceene și a perioadei Sinoadelor Ecumenice, teologia creștină cu centrul la Antiohia se concentra mai ales pe lectura literală a Sfintei Scripturi și pe evenimentele istorice din viața lui Iisus, în defavoarea interpretărilor filosofice sau alegorice ale acesteia, așa cum era ea practicată în Alexandria. Teologia antiohiană, deși insista asupra dimensiunii mai "pământești" a interpretării, ținea cont și de importanța studierii sensurilor spirituale, mai adânci ale Scripturilor. Aceste două perspective teologice au ajuns să fie cunoscute respectiv
Patriarhia Antiohiei () [Corola-website/Science/319840_a_321169]
-
noaptea în celulă cu prietenii săi, discutând despre natură vieții de apoi și nemurirea sufletului omenesc, a băut cucuta. În filosofia lui Platon, ideile formau un tărâm al adevărului la care omenirea nu avea acces direct. Că și în peștera alegorică, realitatea îi învăluie pe oameni în reflecțiile imperfecte ale ideilor. Oamenii nu pot ajunge la esență lucrurilor prin simțul comun, pentru că nu văd decât refectii incomplete ale unor lucruri proiectate în întunericul cunoașterii. Că într-o peștera, ei sunt prizonieri
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]