21,293 matches
-
Așa cum scrie d-na Carmen Gimenez, cea care sub auspiciile Muzeului Guggenheim și a Galeriilor Tate a făcut selecția lucrărilor, realizând pentru întâia oară o asemenea concentrare de sculpturi brâncușiene, expoziția este un "Brâncuși fără sfârșit", "o antologie de opere alese"întemeiată pe "selecția empatică a celor mai bune elemente și a celor mai dinamice axe ale producției artistice a lui Brâncuși" sugerând "o linie creatoare fără sfârșit". înțelese în acest fel, cele 35 de lucrări "lasă să se audă subtila
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
păcatul superbiei, el își ia seama și încearcă să-și tempereze jubilația; se scutură de vanitate și-și exprimă gratitudinea față de Provindența care îl îndrumă neîncetat și îi poartă de grijă, revelîndu-i că (fie și împotriva aparențelor) este o făptură aleasă,cu o misiune: "De-aș fi fost înzestrat cu puteri ieșite din comun, n-aș fi putut să aranjez lucrurile mai minunat decît a făcut-o Dumnezeu pentru mine"; sau: "nu contează că ai venit pe lume printre rațe, de vreme ce
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
prin vot" (10.02); " Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt" (14.04). În genere, selecția lexicală tinde către excesul de prețiozitate: "astfel de poziționări adversative nu fac decât să împiedice și mai mult dialogul politic" (29.09); o marcă de "limbaj ales" e și preferința pentru a cunoaște în contexte în care limbajul curent folosește verbul a ști: Se cunoaște faptul că, în județul Suceava, în luna martie 2002" (29.09); Se cunoaște că, în prezent, cuantumul pensiei" (10.02). Prețiozitățile constituie
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
fost o treabă grea, muncă de zeci de soldați sub supravegherea a trei maiștri tâmplari. Se înalță, maiestuos, neclintit, chiar în mijlocul plajei. Îl lasă la uscat o zi-ntreagă. Noaptea, cu grijă, să nu fie văzuți de pe zidul cetății, războinicii aleși urcă pe-o scară de cânepă, unul după altul, repede, fără zgomot. Sunt înarmați, la centură au înnodată o bocceluță cu carne în saramură, să prindă dimineața forțe, și-o rație de apă, să-și stingă setea. După ce-a
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
amețește. Dorm cu neliniștea pe care-o dă certitudinea victoriei iminente. Așa cum era hotărât, în zori, cei din tabără adună lucrurile, dau foc corturilor și urcă-n corăbii, dând de-nțeles că socotesc războiul pierdut și se retrag definitiv. Războinicii aleși privesc mișcările prin crăpăturile dintre scândurile calului. Iar când corăbiile aheilor dispar în zare, își întorc privirile spre porțile cetății. Se vor deschide curând, troienii vor ieși, vor lua ca pradă de război calul și-l vor duce-n cetate
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
număr limitat de distihuri. Nu ne îndoim că oricare cititor, inclusiv specialist, are nevoie de așa ceva. Amatorul - pentru că simpla traducere, fie și cea mai exactă gramatical, așteaptă, provocator, un comentariu completiv. Pe care, într-o formă sau alta de el aleasă, traducătorul i-o propune, lăsând oricui libertatea de a merge imaginar mai departe și chiar de a vedea altfel. Specialistul - întrucât, stimulate de nervuroasele note, care leagă, în volute, vaste (totuși, temperate!) comentarii, propriile lui interpretări sunt puse implicit în
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
pentru a-i vedea, dacă nu formula secretă a personalității, «cifrul» său, atunci măcar «blestematele probleme insolubile», frământările, obsesiile“. Și mai ține să precizeze un lucru Daniel Cristea-Enache, tot în punctul de pornire, anume că pentru el partenera de dialog aleasă reprezintă „un adevărat model, deopotrivă moral și intelectual“. Adoptând această perspectivă și acest ton, Daniel Cristea-Enache se plasează la antipodul autorilor „dezinvolți“ de interviuri, hărțuitori și insolenți, azi la modă, preocupați prea puțin de interlocutor și prea mult de a
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
propovăduiau creștinismul cu puterea dumnezeiască, reușind astfel să aducă pe oameni la cuvântul lui Dumnezeu. Ei n-aveau, desigur, nici daruri deosebite de a vorbi frumos și nu stăpâneau nici măiestria de a împodobi predica lor cu podoabe de grai ales și clădit dielectic ca elinii, care erau în stare să încânte pe ce ce-i ascultau...” (PSB 7, 86-87; PG 11, col. 773-776); Cels., 4, 71: „așa cum vorbirea noastră cu copiii nu urmărim să ne arătăm forța oratorică, ci ne
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să vorbească în termeni eleganți și subtili... Dar, ce bine ar dacă oamenii aceștia, de care ne ocupăm în cuvântarea de acum, s-ar îndeletnici deopotrivă și cu faptele, așa cum au limba mlădioasă și în starea să pronunțe cuvinte prea alese și prea căutate! Ar fi astfel, poate, mai puțin sofiști și saltimbanci de cuvinte, ca să spun ceva de râs, despre un lucru vrednic de râs” (ed. rom., 27; PG 36, col. 12); Or. 2, 46 (ed. rom., 256; PG 35
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de strategie” (observator.info, 2003); “un volum cu titlu fițos, ce se vrea epatant” (observatorcultural.ro). Și mai inovatoare e folosirea locuționară a construcției de fițe: sinonimă celui de-al doilea sens al lui fițos, formula caracterizează obiecte și spații alese “pentru impresie”, în funcție de standardele modei și ale luxului: “Parada cîinilor de fițe” (EZ 12.02.2004), “un restaurant «de fițe»” (eva.ro), „sună ușor a mâncare de «fițe»“, “vezi-doamne, nu mai putem fără broccoli acum!” (viva.ro), “telefoane de fițe
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
să redea blazatului cititor de azi sentimentul - de multă vreme pierdut - că luând o carte nouă în mână se angajează într-o aventură pasionantă. Copertele realizate de ea - din desene proprii, montaje de fotografii, jocuri savante de suprafețe, „fonturi” bine alese, culori rar întâlnite, sau întâlnite frecvent, dar în sfârșit puse în valoare - sunt elegante și sugestive, au personalitate. Reproduc, ca exemple, două dintre copertele realizate în ultima vreme: la romanul După-amiază cu o nimfomană de Eugen Șerbănescu, apărut la Editura
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
climatul romantic, idealist, generos, al anilor de început ai socialismului, a constituit pentru el o tentație irezistibilă. Scrie Mircea Iorgulescu: „Nu erau numeroși; nici n-ar fi fost însă nevoie; era chiar mai bine, cu atît mai bine; întotdeauna cei aleși sînt puțini. Acești anonimi lucrători se deosebeau de tot ce văzuse și vedea în jur. Nu se confundau cu mulțimea cenușie, umilă și frustrată din care se trăgeau, nici nu-i stăpînea dorința atît de răspîndită de a umili și
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
divine, De-ar fi în aer duhuri, stînd Între pămînt și cer dominatoare, Spre-o nouă viață să mă ducă blînd, Din aburi aurii coboare! O mantie vrăjită de-aș avea, Prin țări străine să mă poarte! Nici cele mai alese haine,-aparte, Nici o hlamidă-n schimbul ei n-aș vrea! Faust În orice strai aș fi, eu știu, Simt chinul vieții pămîntene. Sînt prea bătrîn, să joc mi-e lene, Prea tînăr, făr^ dorinți să fiu. Ce poate lumea să
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
ca și revista „Curtea de la Argeș” al cărei redactor șef este domnul academician Gh. Păun, sunt citite, comentate, circulă În toată țara și Își Îndeplinesc menirea literară. Ambele nu și-au propus să concureze cu nicio altă revistă, iar subiectele alese, prezentarea În ansamblu, faptul că redactorii și colaboratorii sunt lipsiți de orgolii și echilibrați, toate acestea aduc un plus de Încredere că nimic din ce e publicat nu e de umplutură sau de neînțeles. Când te respecți pe tine și
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
voievodal prin veacuri (...) se spune că ar fi un sânge blestemat (...) e mult mai just să definim acest sânge după datele tradiționale, ca fiind venin infinit de prețios, VITRIOLUL, ostil vieții și morții, așa cum se Întâmplă totdeauna cu sângele neamurilor alese, adevărate neamuri regale și sacerdotale, races-faées. (...) Mușatinii sunt Ciubărești (...) Găsim În opera lui Eminescu elementul unificator, de care am vorbit mai sus, definitor al neamului mușatin, specificație a OMULUI PRIMORDIAL-ARCHANTHROPOS, În numele unui neam și al unei dinastiis.n. (...) . Elementele bazice
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
probleme, George Popa recurge la idealitatea Cătălinei, reinterpretând de fapt dichotomia formă/fond propusă de Eminescu În cazul acesteia. Din sublimările lui George Popa rezultă că fata de Împărat este promisă prin frumusețea ei „prealuminii astrale”și că această ființă aleasă este frumusețe unică Între pământene, lună Între stele pe plan sideral și fecioară Între sfinți pe plan transcendent, metafizic”. Fără să facem nici o obiecție la această interpretare, Întrutotul posibilă dacă ne referim la prima parte a poemului, vom constata că
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
acordăm atenție operelor lor. În loc de elocvența artificială și savantă a școlilor, ei dețin darul vorbirii din inimă, cel care vine din credință, zel și entuziasm. Nici unul dintre ei nu ar pierde timpul să redacteze, ca Fronton, elogiul fumului, folosind cuvinte alese și perioade cizelate cu artă. Dar cărțile lor sunt copie a sufletelor lor. Și ce suflete mari și calde! Toate scrierile lor sunt acte și servesc la edificare. Acolo nimic nu se conformează vanității stilului, căutării limbajului elevat, armoniei frazelor
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
NEAGRĂ, de părinți și de tot ce nutrește prin poeziile pe care eu le voi scrie. Dragă domnule George Filip, Pentru tot ce Însemnați d-voastră pentru mine și pentru familia mea, pentru tot ce ați făcut pentru mine, cu aleasă recunoștință, VĂ MULȚUMESC, vă respect și vă admir. Să vă dea Dumnezeu zile multe și senine, să fiți fericit oriunde vă aflați, alături de cei dragi și ori de câte ori dorurile vă apasă, veniți acasă. Aici vă așteaptă satul copilăriei Tuzla, MAREA Dvs.
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
actul de comunicare, În stabilirea relațiilor umane, Întâi prin... spirit. Iată de ce cartea convorbiri cu Octavian Paler, semnată Daniel CristeaEnache (Ed. Corint, Buc., 2007, 336 pagini) degajă și susține multiform observațile mele de mai sus. Laud cu fățișă măsură titlul ales; chiar și scrierea cu literă mică a cuvântului convorbiri (un compus astăzi deja unitar În semantica lui: co („Împreună cu” ; și com , con <fr. co (n) ; cf. lat. cum <cum a + vorbi, după germ. unterreden). Cele două paliere avansate filosofie/morală
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
scrise cu cerneală roșie. Starea de păstrare este mediocră. Compozitori: Petru Lampadarie, Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua foaie de gardă, în chirilică, cu cerneală roșie: ,,Carte de musichie, împodobită cu frumoase și alese cântări bisericești, prescrisă la anul 1845 februarie în cincisprezece zile, pentru trebuința părintelui Ermoghen monahul, cântărețul din sfânta mănăstire Cernica”. Titlu: ,,Carte de musichie împodobită cu feluri de cântări alese de ale Vecernei de ale Utreniei și la vecernia cea
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
lipsesc gestul tragic și conflictul dintre entitățile contrare, tendința către prezentarea unor înfruntări existențialiste etc. Reținem limitarea voită a spectaculozității muzicii și rămânerea în cadrul liricului calm și a unei seninătăți care cunoaște, deopotrivă, chemările dorului, inteligenței sau accentele umorului de aleasă finețe. Reductibilitatea înfățișărilor la termene de bază, aflate în genuri și specii folclorice, este din ce în ce mai evidentă. În consecință, înțelegerea particuralităților proprii cvartetelor românești trebuie să aibă în vedere aceste componente de stil. Sunt concludente, în acest sens, încercările lui Georege
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
deoarece petrecuse el însuși 13 ani din tinerețea să și suferise alături de mulți dintre autorii lor, la Jilava, la Ocnele Mari, la Aiud, în mină Cavnic și la Canalul Morții. Posedă un vast univers al cunoașterii, elegantă în tratarea subiectelor alese și un magnetism personal aparte. Am avut prilejul să-l ascultăm, soția mea și cu mine, în câteva rânduri pe aleile umbroase ale acelei pitorești oaze de pace și liniște spirituală de la Câmpul Românesc de lângă Hamilton. Erau adevărate prelegeri ținute
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
scurgerea vieții va fi Împiedicată de căldura sîngelui ei și cînd Încordarea slăbea o clipă, normalul egoism se insinua fără voie”. Volumul surprinde și o latură frapantă, dezvăluită cititorului atent din perspectiva unui dublu nivel. Primul este cel al subiectului ales. Comunismul a conservat mereu o latură ascunsă, explorată de autoare și gustată de cititor. Prin modalități inedite de corporalizare ficțională a unor experiențe biografice nefericite, conținutul ideatic devine convingător. El reușește să scurteze distanța ce desparte ficțiunea de realitate, făcându
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
footnote Anthony Meredith, Capadocienii ..., p. 166. footnote>. Ce înseamnă să fii rănit din dragoste? Origen explică rana din dragoste în primul rând invocând imaginile biblice ale instrumentelor lezării - săgeți Și cuvinte - Și anume: „M-a așezat ca pe-o săgeată aleasă” Și „Primește cuvântul lui Dumnezeu de la Duhul ca să-l utilizezi ca pe o sabie” (Efes. 6, 17). Ambele texte subliniază înțelesul hristologic al rănii - Hristos Cuvântul este atât săgeată, cât Și sabie, rănind sufletul în interior. Pentru a explica ce
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
este atât săgeată, cât Și sabie, rănind sufletul în interior. Pentru a explica ce simte sufletul rănit astfel, el apelează la tropul antic al străpungerii dulce-amărui a dragostei, astfel că textul vorbește de „rana dulce a Celui care este săgeata aleasă”<footnote Asupra istoricului acestei teme în literatura Și filosofia greacă, interesant este studiul semnat de Anne Carson, EROS the Bittersweet. An Essay, Princeton University Press, 1986. footnote>. Origen continuă prin a explica efectul emoțional al rănii invitând retoric cititorul să
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]