2,594 matches
-
Anica, 74 ani l Szabo Elena-Elisabeta, 78 ani l Ienci Cornelia, 86 ani l Faur-Găitan Dorel-Ioan, 72 ani l Mureșan Dafina, 23 ani l Lorea Ervin, 81 ani l Achim Maria, 67 ani l Mihalca Gheorghe, 72 ani l Buse Alexandrina, 62 ani l Sechei Elisabeta, 86 ani l Julcuți Pavel, 82 ani l Perian Gheorghe, 83 ani l Coca Ioan, 45 ani l Luncian Cornel, 73 ani l Balmez Adam, 93 ani l Toth Ecaterina, 88 ani l Onofrei Florin
Agenda2006-05-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284699_a_286028]
-
incontestabil prestigiu în "lumea bună" a Bucureștilor vremii, în 1928 a inspirat chiar revista "Realitatea ilustrată" să-l desemneze președinte al juriului... chemat să aleagă "Cea mai frumoasă" din România. Un juriu din care au mai făcut parte, alături de doamnele Alexandrina Cantacuzino și Maria Giurgea, Liviu Rebreanu, N. Batzaria, Jean Steriade, Fr. Storck și Al. Mavrodi. în anul imediat următor, a organizat Pavilionul românesc la Expoziția Internațională de la Barcelona, primind din partea lui Grigore Gafencu, atunci Subsecretar de Stat la Președinția Consiliului
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
urmărește sensul teologal și fuge de improvizație. Fără îndoială că specificul celor două limbi, româna și polona, atît de diferite una de alta, a comandat modelul prozodic profund. Kochanowski s-a atașat versului amplu de 13 silabe, un fel de alexandrin polonez cu rimă obligatoriu feminină: îl utilizează în majoritatea psalmilor săi. Uneori apelează la versul „nobil”, la endecasilab, ca o mărturie a trecerii sale prin lumea poeziei italiene (unii dintre cei mai reușiți psalmi vor fi traduși în endecasilab, precum
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
la Dosoftei vor fi anumite fantezii prozodice purtînd marcă italiană ori franceză. Unii psalmi ai polonezului combină endecasilabul cu pentasilabul (vezi Psalmii 16, 28, 35), cu aceeași preferință pentru metrii imparisilabici. Alteori versul de bază, pe care l-am numit alexandrin polonez (de 13 silabe), alternează cu decasilabul, dar asemenea situații rămîn rare (Psalmul 38). Cum spuneam, rimele lui Kochanowski sunt de obicei împerecheate, ca la Dosoftei; cîteodată se ivesc însă rime îmbrățișate, ba chiar versuri grupate în strofe, contrazicînd textul
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
mari piese ale poeziei românești din secolul XX, expresivitatea stilului atinge cote înalte. Decasilabul este majoritar față de ceilalți metri la nivelul întregii Psaltiri în versuri, el întrunește cîteva dintre cele mai reușite transpuneri poetice ale psalmilor. Al treilea metru par, alexandrinul, prezent în Franța și în Provence încă din secolul al XI-lea, a atins gloria începînd cu secolul al XIIlea. Lungimea sa l-a destinat exprimării aulice, stilului nobil, poemelor patetice. Asemenea valori purtate de alexandrin l-au atras instinctiv
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
Al treilea metru par, alexandrinul, prezent în Franța și în Provence încă din secolul al XI-lea, a atins gloria începînd cu secolul al XIIlea. Lungimea sa l-a destinat exprimării aulice, stilului nobil, poemelor patetice. Asemenea valori purtate de alexandrin l-au atras instinctiv și pe Dosoftei în momentele cînd Psaltirea în versuri abordează tonul solemn. Unul dintre punctele cele mai înalte ale operei, momentul evocării judecății din urmă, îmbracă acest tip de vers, care dobîndise deja reputație europeană. „Cînd
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
a Ta mișea slugă. Ce-aipus cu Iiacov giurămînt de pace, Și cu noi creștinii milă îț vei face” (Ps. 83). Urcînd la izvoarele celor trei principali metri romanici, toți trei parisilabici, circumscriem poezia lui Dosoftei poeziei europene: octosilabul, decasilabul și alexandrinul compun majoritatea strivitoare a metrilor din Psaltire, acoperind 144 din cei 150 de psalmi. Prozodia lui Dosoftei demonstrează integrarea operei sale în orbita poeziei europene, ca și pornirea Mitropolitului de a crea o nouă formă, absentă pînă atunci din limba
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
de Arte din Iași unde i-am avut profesori pe Ion Irimescu, Corneliu Babă și ca asistent pe sculptorul Iftimie Barleanu. Cursurile se țineau în clădirea Academiei Mihăilene, fiind pregătiți la toate disciplinele. Le am urmat împreună cu colegii de an, Alexandrina Dimitriu și Dumitru Căileanu. În al II-lea an m-am transferat la Institutul de Arte plastice din Cluj, la clasa profesorului Vetro Artur. Anii de studii III și IV i-am urmat la Institutul de Arte plastice din București
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
revenit la Iași. M-am bucurat că după reîntoarcerea mea acasă, am primit atelier în clădirea din curtea Academiei Mihăilene, împreună cu alți artiști ieșeni: Vladimir Florea, Dumitru Căileanu, Iftimie Barleanu, Vasile Condurache, Varea Butucbutafor la teatru, Crașmaru Orest și Dimitriu Alexandrina. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 8 6 Atelierele erau mari, luminoase, două pentru sculptori situate la parter, iar la etajul I altele două erau destinate pictorilor. Deseori veneau în vizită la noi
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
românești și povestirile lui Creangă. Erau destinate orășelelor copiilor din Moldova. Mă fascinau mai ales când le coloram, fiind deosebit de frumoase și vesele. Am modelat zeci de eroi de mari dimensiuni uneori peste doi metri. Împreună cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu am preluat și realizat diferite comenzi, pentru decorarea fațadele unor instituții, acestea fiind reliefuri în piatră, mozaicuri și grupuri statuare în piatră artificială. În atelierul din curtea Academiei Mihăilene, împreună cu sculptorii Vasile Condurache și Iftimie Barleanu am facut basorelifuri
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Urmează Liceul de Fete M. Kogălniceanu din Iași. 1950 - 1955 Studiile superioare le-a început la Facultatea de Arte Plastice din Iași, cu profesorii Corneliu Babă, Ion Irimescu și asistentul Iftimie Bârleanu, alături de colegii săi de facultate Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu. În anul ÎI s-a transferat la Facultatea de Arte Plastice din Cluj, la clasa profesorului Vetro Artur. Anii de studii III - V i-a urmat la Institutul de Arte Plastice București, Secția de Sculptură, aici fiind îndrumata de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
a primit repartiție la Fabrica de ceramică Rufer din București. Se întoarce la Iași, unde a primit un atelier situat în clădirea din curtea Academiei Mihăilene, avându-i colegi pe sculptorii Vladimir Florea, Dumitru Căileanu, Iftimie Bârleanu, Vasile Condurache și Alexandrina Dimitriu. Devine membră definitivă a Uniunii Artiștilor Plastici din România, ulterior participa la importante manifestări expoziționale: anuale, regionale, interregionale, personale. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 14 12 Iași Expoziția interregionala de artă
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Agafiței, Călin Alupi, Eugen Boușcă, Vasile Dobrian, Nicu Enea, Iulia Hălăucescu, Dan Hatmanu, Petre Hârtopenu, Victor Mihăilescu Craiu, Nicolae Popa, Ion Petrovici, Constantin Radinschi, Vasile Condurache, Ștefan Hotnog. Realizeză o serie de lucrări, în colaborare cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu: grupuri statuare pentru parcurile Copou și Expoziției, Grădină Botanica din Iași și alte orașe din Moldova. reliefuri pentru fațadele unor clădiri: Casă Sindicatelor, Clubul panificației din Iași, Casa de Cultură din Negrești-Vaslui lucrări pentru centre turistice. 1957 Palatul Culturii
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
istorică a culturii românești,Iași, este sculptorița Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu. Alături de alte nume ale plasticii feminine, ale căror opere s-au consolidat prin lucrări realizate în domeniul graficii sau al artelor textile, Doamna Lucreția Dumitrașcu Filioreanu și colega să de atelier, Alexandrina Dumitriu, de asemenea sculptorița, au realizat lucrări la fel de importante și durabile că cele ale confraților. Și ele au cioplit piatră, au modelat lutul după ce au construit armaturi solide, au turnat apoi în gips parcurgând toate etapele procesului tehnologic, au mângâiat
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
de Arte din Iași unde i-am avut profesori pe Ion Irimescu, Corneliu Babă și ca asistent pe sculptorul Iftimie Barleanu. Cursurile se țineau în clădirea Academiei Mihăilene, fiind pregătiți la toate disciplinele. Le am urmat împreună cu colegii de an, Alexandrina Dimitriu și Dumitru Căileanu. În al II-lea an m-am transferat la Institutul de Arte plastice din Cluj, la clasa profesorului Vetro Artur. Anii de studii III și IV i-am urmat la Institutul de Arte plastice din București
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
revenit la Iași. M-am bucurat că după reîntoarcerea mea acasă, am primit atelier în clădirea din curtea Academiei Mihăilene, împreună cu alți artiști ieșeni: Vladimir Florea, Dumitru Căileanu, Iftimie Barleanu, Vasile Condurache, Varea Butucbutafor la teatru, Crașmaru Orest și Dimitriu Alexandrina. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 8 6 Atelierele erau mari, luminoase, două pentru sculptori situate la parter, iar la etajul I altele două erau destinate pictorilor. Deseori veneau în vizită la noi
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
românești și povestirile lui Creangă. Erau destinate orășelelor copiilor din Moldova. Mă fascinau mai ales când le coloram, fiind deosebit de frumoase și vesele. Am modelat zeci de eroi de mari dimensiuni uneori peste doi metri. Împreună cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu am preluat și realizat diferite comenzi, pentru decorarea fațadele unor instituții, acestea fiind reliefuri în piatră, mozaicuri și grupuri statuare în piatră artificială. În atelierul din curtea Academiei Mihăilene, împreună cu sculptorii Vasile Condurache și Iftimie Barleanu am facut basorelifuri
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Urmează Liceul de Fete M. Kogălniceanu din Iași. 1950 - 1955 Studiile superioare le-a început la Facultatea de Arte Plastice din Iași, cu profesorii Corneliu Babă, Ion Irimescu și asistentul Iftimie Bârleanu, alături de colegii săi de facultate Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu. În anul ÎI s-a transferat la Facultatea de Arte Plastice din Cluj, la clasa profesorului Vetro Artur. Anii de studii III - V i-a urmat la Institutul de Arte Plastice București, Secția de Sculptură, aici fiind îndrumata de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
a primit repartiție la Fabrica de ceramică Rufer din București. Se întoarce la Iași, unde a primit un atelier situat în clădirea din curtea Academiei Mihăilene, avându-i colegi pe sculptorii Vladimir Florea, Dumitru Căileanu, Iftimie Bârleanu, Vasile Condurache și Alexandrina Dimitriu. Devine membră definitivă a Uniunii Artiștilor Plastici din România, ulterior participa la importante manifestări expoziționale: anuale, regionale, interregionale, personale. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 14 12 Iași Expoziția interregionala de artă
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Agafiței, Călin Alupi, Eugen Boușcă, Vasile Dobrian, Nicu Enea, Iulia Hălăucescu, Dan Hatmanu, Petre Hârtopenu, Victor Mihăilescu Craiu, Nicolae Popa, Ion Petrovici, Constantin Radinschi, Vasile Condurache, Ștefan Hotnog. Realizeză o serie de lucrări, în colaborare cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu: grupuri statuare pentru parcurile Copou și Expoziției, Grădină Botanica din Iași și alte orașe din Moldova. reliefuri pentru fațadele unor clădiri: Casă Sindicatelor, Clubul panificației din Iași, Casa de Cultură din Negrești-Vaslui lucrări pentru centre turistice. 1957 Palatul Culturii
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
istorică a culturii românești,Iași, este sculptorița Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu. Alături de alte nume ale plasticii feminine, ale căror opere s-au consolidat prin lucrări realizate în domeniul graficii sau al artelor textile, Doamna Lucreția Dumitrașcu Filioreanu și colega să de atelier, Alexandrina Dumitriu, de asemenea sculptorița, au realizat lucrări la fel de importante și durabile că cele ale confraților. Și ele au cioplit piatră, au modelat lutul după ce au construit armaturi solide, au turnat apoi în gips parcurgând toate etapele procesului tehnologic, au mângâiat
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
prezenta președintelui Ceaușescu situația pe județe și centralizată. De zile bune, datele nu băteau, așa că acesta s-a enervat, a cerut ca județul Iași să pună la punct evidență exportului. Profitând de ocazie, noi eram în subordinea lor, secretara economică. Alexandrina Ardelean a solicitat CTCE să facă o aplicație, să rezolve situația. Zarva mare și directorul de atunci, Mardare, șeful meu, Galan și eu, pe seară, am intrat în biroul secretarei economice ca să primim sarcina. Lângă ea era omul ei de
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Calistru, Ana Cojocaru, Gelu Cojocaru - director etc. În anul școlar 2009 - 2010 existau 33,18 de norme didactice, didactic auxiliar 1,75 norme, nedidactic 7 norme, în total 41, 93 de norme. Încadrarea cu personal didactic se prezintă astfel: - Profesor Alexandrina Caba, titular, gradul I, fizică - chimie, director; - Profesor Eustenia Tihan, definitiv - titular, limba română, consilier educativ; - Profesor Feodor Crețu, titular definitiv, matematică;Profesor Mihaela Beșleagă, suplinitor calificat definitv, limba engleză; - Profesor Adrian Derscariu, suplinitor calificat, debutant, istorie geografie; - Profesor Laura
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Vasilică Grigoraș, titular, gradul II, istorie geografie;Profesor Ovidiu Rotaru, titular definitiv, limba franceză; - Profesor Alina Georgiana Popa, suplinitor, limba engleză; - Profesor Ramona Pintileasa, suplinitor, definitiv, biologie;Profesor Florin Andone, suplinitor, debutant, educație fizică; - Preot Mihai Matcovici, suplinitor, religie; - Educator Alexandrina Antimartinica, titular, gradul I; - Educator Iuliana Ștefan, titular, gradul II; - Învățător Anica Casapu, titular, gradul II; - Învățător Marinela Matcovici, titular, gradul I;Învățător Marius Grane, titular, gradul I;Învățător Florentin Adrian Maftei, titular definitiv, cadru didactic coordonator clasele I - IV
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Prisecaru (Airinei) - învățător ;Ștefania Șendrea - educatoare; - Florica Ilcău - profesor biologie; - Maria Stoica - educatoare; - Silvia Maxim - profesor matematică-fizică; - Ionela Dana Chiriacescu - învățător; - Traian Simina - profesor matematică; - Elena Ciotârlă - profesor matematică; - Elena Maftei - învățător;Ciceronie Ungureanu - profesor fizică; - Laurențiu Caba - profesor matematică; - Alexandrina Caba - profesor chimie, director. În anul școlar 2009-2010 încadrarea școlii se prezenta astfel: - Iuliana Ștefan - educatoare; - Alexandra Antimartinica - educatoare;Niculina Pope - învățător, c.d. coordonator;Marius Grosu - învățător; - Marinela Matcovici - învățător; - Anica Casape - învățător;Doina Mihaela Petrescu - profesor; - Nicoleta Filote
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]