920 matches
-
copie de pe foile matricole. ... 3.3. Organizarea și desfășurarea concursului 3.3.1. Concursul se organizează la următoarele discipline, astfel: 3.3.1.1. Meteorolog aeronautic tehnician - stagiar: a) Fizică - mecanica fluidelor, termodinamică (pondere 50% în media finală); ... b) Matematică - algebră, geometrie (pondere 30% în media finală); ... c) Limba engleză (pondere 20% în media finală). ... 3.3.1.2. Meteorolog aeronautic prognozist - stagiar: a) Fizica atmosferei (pondere 40% în media finală); ... b) Meteorologie - sinoptică și dinamică (pondere 40% în media finală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217223_a_218552]
-
este laplacianul care operează asupra unui câmp vectorial A. Folosind notația lui Feynman, se scrie simplu: în care notația ∇ însemnă operatorul gradient subscris aplicat numai asupra factorului A. O idee mai puțin generală, dar similară, este aceea de a folosi "algebra geometrică", în care este implicată așa numita "overdot notation". Atunci, identitatea de mai sus poate fi scrisă sub forma: în care punctul de deasupra este scris în scopul derivării vectoriale. În primul termen numai primul factor (punctat) este diferențiat, în timp ce
Identitățile calculului vectorial () [Corola-website/Science/323691_a_325020]
-
pot fi de diverse tipuri: Fiecare categorie poate fi divizată mai departe în multe alte subcategorii, în funcție de jocul la care se referă. Din punct de vedere matematic, aceste evenimente nu sunt altceva decât submulțimi, iar câmpul de evenimente este o algebra booleană. Între aceste evenimente, găsim evenimente elementare și compuse, compatibile și incompatibile, independente și ne-independente. Acestea sunt doar câteva exemple de evenimente de joc, ale căror proprietăți de compunere, compatibilitate și independentă sunt ușor observabile. Aceste proprietăți sunt foarte
Matematica jocurilor de noroc () [Corola-website/Science/319175_a_320504]
-
Algebra booleană, numită și Logica booleană, este un subdomeniu al matematicii în care legile gândirii - obiectul de studiu al logicii clasice - sunt studiate cu ajutorul metodelor simbolice. Denumirea această a fost dată în onoarea matematicianului englez George Boole, care în lucrarea "The
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
legile gândirii - obiectul de studiu al logicii clasice - sunt studiate cu ajutorul metodelor simbolice. Denumirea această a fost dată în onoarea matematicianului englez George Boole, care în lucrarea "The Laws of Thought" („Legile gândirii”), publicată în 1853, a pus bazele aceste algebre. Algebra booleană este formată din: Operațiile se definesc astfel: ȘI; SAU; NU Axiomele algebrei booleene sunt următoarele: Fie o multime M compusă din elementele x, x...x, împreună cu operațiile × și +. Această mulțime formează o algebra dacă: Mulțimea M conține cel
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
gândirii - obiectul de studiu al logicii clasice - sunt studiate cu ajutorul metodelor simbolice. Denumirea această a fost dată în onoarea matematicianului englez George Boole, care în lucrarea "The Laws of Thought" („Legile gândirii”), publicată în 1853, a pus bazele aceste algebre. Algebra booleană este formată din: Operațiile se definesc astfel: ȘI; SAU; NU Axiomele algebrei booleene sunt următoarele: Fie o multime M compusă din elementele x, x...x, împreună cu operațiile × și +. Această mulțime formează o algebra dacă: Mulțimea M conține cel putin
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
această a fost dată în onoarea matematicianului englez George Boole, care în lucrarea "The Laws of Thought" („Legile gândirii”), publicată în 1853, a pus bazele aceste algebre. Algebra booleană este formată din: Operațiile se definesc astfel: ȘI; SAU; NU Axiomele algebrei booleene sunt următoarele: Fie o multime M compusă din elementele x, x...x, împreună cu operațiile × și +. Această mulțime formează o algebra dacă: Mulțimea M conține cel putin 2 elemente distincte x 1 x (x1,x2I M); Pentru x I M
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
1853, a pus bazele aceste algebre. Algebra booleană este formată din: Operațiile se definesc astfel: ȘI; SAU; NU Axiomele algebrei booleene sunt următoarele: Fie o multime M compusă din elementele x, x...x, împreună cu operațiile × și +. Această mulțime formează o algebra dacă: Mulțimea M conține cel putin 2 elemente distincte x 1 x (x1,x2I M); Pentru x I M, x I M avem: x + x I M și x1 × x2 I M Operațiile × și + au următoarele proprietăți: sunt comutative x1
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
nul 0 și elementul unitate 1; atunci pentru " x I M există un element unic notat cu x, cu proprietățile: x × x = 0 principiul contradicției x + x = 1 principiul terțului exclus x este inversul elementului x. În definirea axiomatica a algebrei booleene s-au folosit diferite notații. În tabelul următor se dau denumirile și notațiile specifice folosite pentru diverse domenii: Matematică, Logică, Tehnica Prima lege de compoziție x1 + x2 Disjuncție x1 Ú x2 SAU x1 + x2 A doua lege de compoziție
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
(n. 30 septembrie 1913 la Varșovia - d. 30 ianuarie 1998 la New York) a fost un matematician american de origine poloneză. Este cunoscut pentru faptul că în 1950 a pus bazele omologiei prin lucrarea "Homological Algebra" (apărută la "Princeton University Press"). Prin aceasta, a adus o contribuție importantă în dezvoltarea algebrei omologice din topologia algebrică. În 1944 a introdus noțiunea de functor și cea de categorie în teoria spațiilor topologice, care, ulterior, au fost extinse și
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
1998 la New York) a fost un matematician american de origine poloneză. Este cunoscut pentru faptul că în 1950 a pus bazele omologiei prin lucrarea "Homological Algebra" (apărută la "Princeton University Press"). Prin aceasta, a adus o contribuție importantă în dezvoltarea algebrei omologice din topologia algebrică. În 1944 a introdus noțiunea de functor și cea de categorie în teoria spațiilor topologice, care, ulterior, au fost extinse și în alte domenii ale matematicii, fiind încorporate mai târziu în algebra modernă. A creat spațiile
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
contribuție importantă în dezvoltarea algebrei omologice din topologia algebrică. În 1944 a introdus noțiunea de functor și cea de categorie în teoria spațiilor topologice, care, ulterior, au fost extinse și în alte domenii ale matematicii, fiind încorporate mai târziu în algebra modernă. A creat spațiile topologice cunoscute ulterior sub denumirea de spații Eilenberg. În 1966 a participat la Congresul Internațional al Matematicienilor de la Moscova, unde a făcut o comunicare importantă din domeniul algebrei moderne.
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
domenii ale matematicii, fiind încorporate mai târziu în algebra modernă. A creat spațiile topologice cunoscute ulterior sub denumirea de spații Eilenberg. În 1966 a participat la Congresul Internațional al Matematicienilor de la Moscova, unde a făcut o comunicare importantă din domeniul algebrei moderne.
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
(n. 3 aprilie 1917 - d. 22 iulie 1997) a fost un matematician moldovean, doctor habilitat, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Între anii 1947-1953, prof. a fost șef al Catedrei de Algebră și Geometrie din cadrul Universității de Stat a Moldovei. El a contribuit substanțial la dezvoltarea învățământului matematic din RSS Moldovenească și la dirijarea cercetării în domeniul matematicii la Institutul de Matematică al Academiei de Științe a Moldovei. A fost autor a
Vladimir Andrunachievici () [Corola-website/Science/311070_a_312399]
-
Institutul de Matematică al Academiei de Științe a Moldovei. A fost autor a 2 monografii și a peste 100 de articole științifice referitoare la teoria inelelor și a modulelor. Cercetările sale au vizat teoria radicalilor, teoria structurală a inelelor și algebrelor asociative și teoria aditivă a idealelor. La data de 20 martie 1961, a înființat Institutul de Fizică și Matematică, devenind primul său director. La data de 1 august 1961, a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a
Vladimir Andrunachievici () [Corola-website/Science/311070_a_312399]
-
V. Praja, profesor de matematică la Școală Normală „Vasile Lupu“ din Iași și I. M. Dospinescu, profesor de matematică la Gimnaziul „Ștefan cel Mare“ din Iași. Revista a aparut lunar, inițial în 32 de pagini, cuprinzând subiecte variate, ca aritmetică, algebra, geometrie, geometrie analitică, trigonometrie, calcul diferențial și integral, istoria matematicii, mecanică, topografie, cosmografie, astronomie, chimie, geografie și diverse. În ultima perioadă de apariție a avut 24 de pagini. Deși revista a avut o existență de numai șase ani, ea a
Recreații științifice () [Corola-website/Science/320821_a_322150]
-
prin cel mai recent flux de ieșire. Cea mai uzuală formă pentru un flux de a prelua GPGPU este o rețea 2D deoarece aceasta se încadrează natural cu modelul de randare construit în GPU-uri. Multe calcule mapează în rețele: algebra matricială, procesarea de imagini, simularea bazată pe fizică, și așa mai departe. Din moment ce texturile sunt folosite ca memorie, căutările de textură sunt folosite ca citiri de memorie. Anumite operații pot fi realizate automat de către GPU datorită acestui fapt. Nucleele pot
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
clasice și moderne. În 1864 s-a căsătorit. În 1881 a fost invitat la Baltimore, unde, timp de o jumătate de an, a ținut cursuri speciale. A fost membru al Royal Society. A adus contribuții importante la dezvoltarea geometriei descriptive, algebrei, teoriei funcțiilor și teoriei invarianților, teoriei matricelor și a determinanților. Astfel, în 1841 a introdus notația modernă a determinanților, iar în 1844 a introdus determinanții speciali, noțiunile de determinanți strâmbi și strâmb simetrici, dându-le aplicații în algebră, geometrie și
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
geometriei descriptive, algebrei, teoriei funcțiilor și teoriei invarianților, teoriei matricelor și a determinanților. Astfel, în 1841 a introdus notația modernă a determinanților, iar în 1844 a introdus determinanții speciali, noțiunile de determinanți strâmbi și strâmb simetrici, dându-le aplicații în algebră, geometrie și analiză matematică. În 1858 a precizat definiția și proprietățile fundamentale ale matricelor. A aplicat teoria invarianților la studiul proprietăților generale ale determinanților. A utilizat determinanții pentru scrierea ecuației planului care trece prin trei puncte în spațiu (geometrie analitică
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
A publicat cu începere din 1870 numeroase cărți de matematică: "Aplicațiuni geometrice", "Studiul geometric al curbelor uzuale", "Curs de trigonometrie plană", "Trigonometria sferică", "Lecțiuni de calcul diferențial și integral" (primul curs de analiză matematică în limba română), "Curs elementar de algebră" (cinci ediții), "Curs de cosmografie", "Elemente de geodezie". A publicat primul "Anuar al Universității din Iași", „precedat de o ochire retrospectivă asupra învățămîntului superior din Iași” (1896). În 1883 a fost unul dintre fondatorii revistei "Recreații științifice", prima revistă cu
Neculai Culianu () [Corola-website/Science/307213_a_308542]
-
În matematică,ul este o diviziune algebră normată de-a lungul numerelor reale, reprezentat de majuscula O(formula 1). Există doar 4 algebre, celelalte 3 fiind numere reale(R), numere complexe(C) și cuaternioni( H).ii reprezintă cea mai largă algebră având, în total, un număr de 8
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
În matematică,ul este o diviziune algebră normată de-a lungul numerelor reale, reprezentat de majuscula O(formula 1). Există doar 4 algebre, celelalte 3 fiind numere reale(R), numere complexe(C) și cuaternioni( H).ii reprezintă cea mai largă algebră având, în total, un număr de 8 dimensiuni, dublu față de cuaternioni. Octonionii nu sunt la fel de bine cunoscuți ca cuaternionii sau ca numere
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
În matematică,ul este o diviziune algebră normată de-a lungul numerelor reale, reprezentat de majuscula O(formula 1). Există doar 4 algebre, celelalte 3 fiind numere reale(R), numere complexe(C) și cuaternioni( H).ii reprezintă cea mai largă algebră având, în total, un număr de 8 dimensiuni, dublu față de cuaternioni. Octonionii nu sunt la fel de bine cunoscuți ca cuaternionii sau ca numere complexe, care sunt mai larg studiate și folosite, în schimb ele au unele proprietăți interesante și sunt strâns
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
John T. Graves, fiind inspirat de marea descperire a cuaternionilor de către prietenul său William Rowan Hamilton. Graves i-a numit "octave". Ei au fost descoperiți, în mod independent, de Arthur Cayley și uneori sunt menționați a fi Numere Cayley sau Algebra Cayley. Octonionii pot fi considerați ca octeți de numere reale. Fiecare octonion este o adevarată combinație liniară: unde "e" este un element real sau scalar, care poate fi identificat cu numărul real 1. Astfel, fiecare octonion "x" poate fi scris
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
octonionilor. Ceilalți pot fi obțituți prin permutarea elementelor non-scalare, astfel încât pot fi considerați a avea diferite baze. Alternativ ele pot fi obținute prin fixarea regulii produsului pentru niște termeni și deducerea restului din alte proprietăți ale octonionilor. Cele 480 de algebre diferite sunt izomorfe, deci sunt identice și este rareori o nevoie de a lua în considerare care regulă de înmulțire particulară este folosită. Un mod mai sistematic de definire a octonionilor este prin intermediul Construcției Cayley-Dickson. Așa cum cuaternionii pot fi definiți
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]