444 matches
-
potop, nu face decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel absolvită de acuzațiile publice de adulter, ba, mai mult, devine o victimă în ochii celor din jur, care-i compătimesc soarta de a trăi cu un nerod. Deși oarecum crudă și insensibilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
două situații: 1. alienația și debilitatea mintală. Deoarece legea nu distinge, ele constituie un impediment la căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu constatate prin procedura specială a interdicției. Așa cum s-a subliniat în literatura de specialitate și practica judiciară, alienatul și debilul mintal nu se pot căsători, chiar dacă se găsesc într-o stare de luciditate pasageră; 2. persoana lipsită vremelnic de facultățile mintale nu se poate căsători decât în momentele de luciditate. Consimțământul exprimat în asemenea momente este un consimțământ
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din C.fam.). Este nulă, de asemenea, căsătoria încheiată între adoptat ori descendenții săi, pe de o parte și alte rude, pe de altă parte. d. Căsătoria este încheiată de alienatul sau debilul mintal (art.9 și 19 C.fam.). Alienații și debilii mintali nu se pot căsători, nu numai pentru că starea lor exclude consimțământul liber, ci și pentru considerații de ordin biologic. Aceste situații trebuie să existe la data încheierii căsătoriei și pot fi dovedite prin orice mijloc de probă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Soția minoră poate introduce singură acțiunea de divorț, și tot astfel figurează ca pârâtă, deoarece ea dobândește prin căsătorie capacitatea deplină de exercițiu, pe care nu o pierde în cazul în care divorțul se pronunță înainte de împlinirea vârstei majoratului. Soțul alienat sau debil mintal neinterzis, atâta timp cât nu se face dovada că nu a avut discernământul necesar pentru a avea reprezentarea actelor pe care le îndeplinește poate introduce singur acțiunea de divorț și poate figura și ca pârât într-un astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de proces. Atâta timp cât alienatul nu a fost pus sub interdicție, el se bucură de prezumția capacității sale de exercițiu. Dacă ulterior introducerii acțiuni soțul respectiv își pierde luciditatea, tutorele său va putea să-l reprezinte și să continue acțiunea. Soțul alienat mintal sau debil mintal pus sub interdicție, neavând capacitate de exercițiu, nu poate introduce acțiunea de divorț nici chiar într-un moment de luciditate. Tutorele numit și care îl reprezintă, nu va putea nici el acționa deoarece nu intră în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
divorț nici chiar într-un moment de luciditate. Tutorele numit și care îl reprezintă, nu va putea nici el acționa deoarece nu intră în atribuțiile sale dreptul de a exercita acțiunile cu caracter personal ale celui pus sub interdicție. Soțul alienat sau debil mintal interzis poate figura ca pârât în procesul de divorț, prin tutorele său (art.12 C.proc.civ.). Majoritatea autorilor însă, susțin că, soțul interzis judecătorește, va putea introduce acțiunea de divorț în momentele de luciditate, deoarece în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
deplină de exercițiu și să nu fie viciat, ceea ce conduce la concluzia că nu se vor afla într-o asemenea situație minorul necăsătorit și cel pus sub interdicție (art.8, Decretul nr. 31/1954 și art. 117 din C. fam). * Alienatul și debilul mintal care nu au fost puși sub interdicție nu pot consimți la adopție în perioadele de luciditate pasageră deoarece o asemenea adopție nu este în interesul adoptatului. Conform art.6 alin.1 din Ordonanța de urgență nr. 25
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
un consimțământ valabil la adopție. Prevederea legală mentionata are aplicabilitate, fie că aceste persoane sunt ori nu puse sub interdicție, fie că ar consimți la adopție (în calitate de adoptator). În momentul în care sunt ori nu în stare de luciditate pasageră, alienații și debilii mintali se află într-o stare incompatibilă cu finalitatea adopției. * Consimțământul la adopție se exprimă în formă autentică (art.7 alin.1 lit. a și art.12 alin.5 lit.d). * Noua lege prevede o anumită procedură ce
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pe majori. Actele încheiate de alienatul mintal înainte de punerea sa sub interdicție pot fi și ele anulate daca în momentul încheierii actului autorul lui era lipsit de discernământ 341 Interdicția constituie o instituție care are scopul de a proteja persoana alienată sau debilă mintal, neavând, din cauza bolii de care suferă, discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale. În sensul art. 142 C. fam., instanța supremă a precizat condițiile legale în care se ia măsura punerii sub interdicție datorită "unei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Cu privire la ocrotirea persoanei fizice, în drept comparat, a se vedea Y. Eminescu, T. Popescu, op. cit., p. 113-114 (semnalăm faptul că numai legislația ungară cunoaște instituția curatorului ventris.) Pentru distincția dintre ipoteza art. 142 din C. fam. (punerea sub interdicție a alienatului și debilului mintal care, din cauza lipsei de discernământ nu se poate îngriji de interesele sale), pe de o parte, și ipoteza art. 152 din C. fam., (instituirea curatelei capabilului care, fiind în neputință fizică datorită bătrâneții, bolii ori infirmității, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
potop, nu face decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel absolvită de acuzațiile publice de adulter, ba, mai mult, devine o victimă în ochii celor din jur, care-i compătimesc soarta de a trăi cu un nerod. Deși oarecum crudă și insensibilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
forme evolutive, care antrenează profund personalitatea pacientului și distorsionează total rapoartele individului cu lumea reală, este precedată, în perioada sa de debut, de o simptomatologie polimorfă, care modifică treptat-treptat sensul structurării personalității (și implicit al persoanei) într-o formă aberantă, alienată, prin "scăderea funcțiilor de realitate" (Pamfil & Ogodescu, 1976). Vocabula psihiatrilor de la început de secol de a căuta debutul schizofreniei "peste tot și în toate chipurile", pare să-și fi păstrat întreaga actualitate cu atât mai mult cu cât există o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pare să difere de cel "normal" decât prin alegerea preferențială a victimilor din anturajul imediat al agresorului și prin punerea în evidență a tulburărilor psihice la acesta din urmă (Boscredon, 1976; 1977). Trebuie subliniat că datele de stare civilă, antecedentele alienaților criminali precum și condițiile de realizare a infracțiunilor lor nu prezintă nimic particular în ansamblul lor, iar oroarea unei crime nu are neaparat o semnificație patologică. Cu toate acestea omucidul patologic survine într-un context psiho-afectiv morbid, având motivații întotdeauna afective
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
rata arestărilor în rândul persoanelor cu tulburări psihice având cel puțin o spitalizare în antecedente, pare mai ridicată decât în rândul populației generale (Zitrin et al, 1976), iar bolnavii psihici omucidari par să aibă un scor criminal superior criminalilor ne-alienați (Grunberg et al, 1978). Tennet et al, 1974, remarcau incidența crescută a comportamentelor violente și omucidare la pacienții psihotici și la cei alcoolici; din rândul celor psihotici delincvenții periculoși părând a fi recrutați esențialmente dintre deliranții cronici paranoici și dintre
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
decât agregări de indivizi atomizați, organizați în unități geografice sau legale discrete" (Luke, 1993, p. 209). Aceste efecte accentuează nevoia de a prezerva comunitățile locale ca formă comunitară care riscă să dispară sub impactul "colectivităților virtuale globalizate alcătuite din indivizi alienați și distrați" (Slouka, 1996). I.9.6. Globalizare și implicații politice Încă din 1964, McLuhan observa că dezvoltarea tehnologiilor de comunicare a abolit spațiul și timpul, astfel încât am ajuns să trăim efectiv într-un "sat global" (McLuhan, 1964) fără limite
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
convențiilor teatrale: - Expozițiunea este concentrată, fiind înlocuită uneori prin prolog. În teatrul modern, propune o situație simbolică (solitudinea omului în univers, confruntarea ființei cu absurdul, cu timpul, cu limitele condiției umane etc.) sau o ipostază umană semnificativă (artistul, însinguratul, ființa alienată, omul în căutarea Divinității, a sensului existenței etc.). - Intriga puternic evidențiată, surprinde evenimentul cel mai important sub aspectul cauzalității, reliefând conflictul dramatic de mare intensitate. Teatrul contemporan propune nu un eveniment, ci o situațielimită configurată prin limbaj (sfidarea destinului, sentimentul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Nicolae Manolescu, care considera că Mircea Cărtărescu este „un obsedat al lumii lui magice, miraculoase de cuvinte, pe care o locuiește ca pe un infern confortabil“. Un argument ce validează această aserțiune este imaginea dezolantă a țăranului ca ființă tragică, alienată, înstrăinată de propriul pământ (colectivizat), de valorile tradiționale ale familiei, de vietățile apropiate odinioară (dați în câini), de natură, de limbajul care nul mai exprimă. Existența rustică devine astfel pentru țăran „un infern confor tabil“ - a cărui alternativă este lumea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
asistență de tip psihoterapeutic, fără îndoială utilă, întrucât era conformă psihologiei bolnavului. Această terapie consta din "cetiri", rugăciuni, ritualuri de închinăciune etc., care continuau, sub o formă ușor schimbată, conținutul descântecelor necreștine de mai înainte. Avem însă dovezi că bolnavii alienați găseau la mănăstiri chiar adăpost. Această acțiune de asistență ambulatorie, dar și stabilă, la început a fost probabil neorganizată. Cu timpul, ea a condus însă la ospiciul de mănăstire, instituție asupra existenței căreia avem astăzi certitudini și al cărui rol
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de transport etc., toate acestea explicând dificultatea cu care se rezolvau cazurile, chiar atunci când erau urgente. Este interesantă, în această privință, o adresă a Prefecturii județului Iași (4040 din 23.06.1892), prin care prefectul Ventura anunță Epitropia că: "indivizii alienați notați pe contrapagină, care aparțin județului, stau de mai mult timp în arestul poliției din acest oraș fără a se lua vreo măsură fără a nu se ține în contra legii arestați acești oameni". Adresa se referea a un număr de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
au existat perioade de carență, lipsuri, în toate serviciile Spiridoniei se ținea post cel puțin de două ori pe săptămână, miercurea și vinerea (era respectate, de altfel, și posturile celelalte, suplimentare), dar în ansamblu se asigura o hrană relativ suficientă alienaților. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalații un cazan îngropat, " 1 balie, puțină leșie, 4 frânghii (dar putina și frânghiile erau putrede), precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se plânge printr-o cerere către Direcție, că "bolunzii" îi fură ceapa din grădină (act comunicat nouă de dr. Tadeusz Pirozynski), cerând cele mai severe mijloace de represiune. Din cele 111 obiecte care constituiau inventarul sărac al saloanelor de femei alienate, câteva sunt semnificative: existau "trei mese mari, boite roșii, două gardirobe (sic) boite roșii, 13 scaune de lemn, din care unul sfărâmat și 2 scaune lungi de bradu din care unul sfărâmat". Acest mobilier alcătuia cadrul, destul de sumbru, al saloanelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu pregătire medicală. Admisiunea bolnavelor era de resortul Mitropoliei, singur Mitropolitul putând aproba o astfel de internare. Spre deosebire de internările în ospiciile organizate, conduse de Epitropia Sf. Spiridon, întreținerea în aceste ospicii era suportată de mănăstiri, ca o acțiune filantropică. Bolnavi alienați îngrijiți la mănăstiri 1850-1860* MĂNĂSTIRI Neamț Golia Râșca Adam Agapia Văratec Vorona REPARTIȚIE PE DIAGNOZE Epilepsie 224 101 16 82 3 49 24 Melancolie 139 47 4 34 4 Manie 180 96 4 80 Oligofrenie 212 91 99 7 Deliranți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
octombrie după un tratament de 84 zile. Altul, Dimitrie Sasu, intrat la 16 Augustu suferind de alcoolism cronic, a încetat din viață în ziua de 13 septembrie (sic) după 28 zile de tratament. Rămân deci în prezent în ospiciu 4 alienați femei, 2 Române și 2 Israielite" etc., etc. Aflăm diagnosticul acestor bolnave: o manie pelagroasă "considerabil ameliorată"; o isterică cu idei nimfomane, și ea destul de ameliorată, dar care "presintă încă din vreme în vreme accese de nymphomanie în timpul cărora face
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poată duce cineva"), incurie, insuficiența mijloacelor materiale, dr. Bottez propunea măsurile următoare ("eată acum și ameliorările cele mai urgente ce ved de făcut"), prima fiind transferarea de urgență a ospiciului: 1. Instalarea lui în un local convenabil, "astfeliu ca isolamentul alienaților să se poată face". 2. Instalarea "mai serioasă a unui serviciu hydroterapic, a cărui binefaceri în cura alienațiunei mentale nu mai sunt de demonstrat". 3. Se mai prevedea schimbarea personalului, a modului de aprovizionare cu alimente etc., deoarece "cu mici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu mai sunt de demonstrat". 3. Se mai prevedea schimbarea personalului, a modului de aprovizionare cu alimente etc., deoarece "cu mici sacrificii pecuniare, absolut indispensabile, s-ar putea realiza toate aceste ameliorații și dubla sau chiar tripla fără inconvenient numerul alienaților actualminte tratați". Medicul primar al orașului, dr. Th. Philipescu, a înaintat Consiliului comunal acest raport, care a avut ca primă consecință schimbarea personalului. Ospiciul a funcționat totuși (așa cum rezultă din câteva chitanțe, borderouri de medicamente și acte de corespondență administrative
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]