199 matches
-
expunere, stil direct, stil indirect, stil indirect liber, repere spațiale, repere temporale); personaje (tipologie, modalități de caracterizare, limbajul naratorului). b) Poezia pentru copii ... Concepte operaționale asociate: elemente de compoziție: titlu, motiv literar, idee poetică etc.; elemente de prozodie; figuri semantice (aliterația, antiteza, comparația, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția). NOTĂ: Componenta Limba și literatura română din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module: ● redactarea unui eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ în care să se aplice
ORDIN nr. 5.453 din 12 noiembrie 2013 privind aprobarea Programei valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, specialitatea postului educator-puericultor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257952_a_259281]
-
a personajelor, relațiile dintre personaje, naratorul) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric); - subiectul operei literare, momentele subiectului; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); - trăsăturile specifice genului epic, liric și dramatic în opere literare studiate
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.431/2014 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2014-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
fi definite drept cuvinte sau grupuri de cuvinte (expresii) ce modifică raporturile firești dintre semnificant și semnificat. Modificarea este înregistrată ca o deviere de la modul curent, „normal” în care se realizează corespondența dintre obiectul desemnat și cuvântul ce-l denumește. Aliterația constă în repetarea consoanelor sau silabelor inițiale Asonanța constă în repetarea unor vocale cu efect sonor. Onomatopeea este un cuvânt alcătuit pe modelul armoniilor imitative, prin care se imită sau sugerează sunete naturale. Ex.:"Tropotele de pe coridor i-au determinat
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
dreptul de redistribuire. În acest moment, Commercial conține navigatorul web Opera și programul de redare multimedia RealPlayer. Fiecare versiune de Ubuntu este identificată printr-un număr (ce denotă luna și anul lansării) și un nume de cod sub forma de aliterație. De exemplu, în aprilie 2007 a apărut versiunea 7.04 Feisty Fawn. Canonical oferă suport tehnic pentru majoritatea versiunilor timp de 18 luni de la lansare, excepție făcând versiunea 6.06 LTS Dapper Drake, ce beneficiază de suport pe termen lung
Ubuntu () [Corola-website/Science/299215_a_300544]
-
un adevărat compendiu de figuri retorice, unde întâlnim metafora, sinecdoca, prolepsa, epifora („Dau zor, se destramă de zor”), epimona („Falduri grase în ceafă, grase, ceafă, grase, ceafă.”), chiasmul, diereza, onomatopeea („Sllt. Aproape ca un om sllt să-ți atragă atenția.”), aliterația, hipotipoza, antanaclaza („Mai irlandez decît irlandezul de rînd.”), epizeuxis etc.. Textul "Sirenelor" constituie un amalgam de onomatopee, cuvinte retezate, fragmente reluate ca laitmotive, propoziții formulate într-o topică neobișnuintă, procedee care amintesc, conform lui Stuart Gilbert de muzicalitatea unei fugi
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
a scris numeroase imnuri protestante în secolul al XVII-lea. Muzica islandeză s-a modernizat în secolul al XIX-lea, când Magnús Stephensen a adus orgi, și apoi . Alte tradiții vitale ale muzicii islandeze sunt baladele epice în versuri cu aliterații, denumite "rímur". Rímur sunt povești cântate de regulă , ce par a-și avea originea în poezia , folosind metafore complexe și scheme elaborate de rimă. Cel mai bine cunoscut poet de rímur al secolului al XIX-lea a fost (1798-1846). Muzica
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
sau culta exhibiție curtezană a ingeniului, punând în acest fel prima piatră a unui curent liric hispanic care va ajunge până în lirica lui Bécquer. Stilul lui Garcilaso este unul foarte caracteristic : este preocupat în mod special de muzicalitatea versurilor, folosind aliterația și un ritm bazat pe cele trei axe accentuale ale endecasilabului. Folosește într-un mod asiduu epitetul, cu intenția de a crea o lume idealizată, în care obiectele sunt arhetipizate și stilizate, la modul platonismului. Pe de altă parte, este
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
și uniforme; aproape toate au opt silabe, cu excepția versului întâi și patru din strofele șapte, zece, doisprezece care sunt de șapte silabe. Rima, cu rare asonanțe (caldură-gură, frunze-ascunse), ceea ce conferă versurilor de mijloc o sonoritate melodioasă, înaltă și alungită prin aliterație. Sonoritatea aceasta este apoi tăiată de versul final al fiecărei strofe care dă ritm întregului ansamblu muzical al poeziei. Toate acestea fac din poezia „Floare albastră” care cultivă forma de expresie a unui „clasicism romantic” o adevarată capodoperă a poeziei
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
pornind cronologică a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text; de la cerințe date - moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog); - subiectul operei literare; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză, ingambament, metafora, aliterația); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere; - texte literare (aparținând diverselor genuri și specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
1846). „” a fost parțial inspirat de corbul vorbitor din romanul "Barnaby Rudge" al lui Charles Dickens. Poe a folosit ritmul complex și măsura din poemul „Lady Geraldine's Courtship” de Elizabeth Barrett, făcând de asemenea uz de rimă internă și aliterație. „Corbul” a apărut prima dată pe 29 ianuarie 1845 în "New York Evening Mirror". Publicarea poemului l-a făcut cunoscut pe Poe în timpul vieții, dar nu i-a adus venituri substanțiale. Poemul a fost curând retipărit, parodiat și ilustrat. Opinia criticilor
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
sau AA,B,CC,CB,B,B când este rimă interioară în varianta originală și ABCBBB în limba română. În fiecare strofă, versurile B rimează cu „nevermore” și sunt catalectice, accentuând silaba finală. Poemul conține de asemenea multe exemple de aliterație („Doubting, dreaming dreams...”). Poetul american Daniel Hoffman a sugerat că structura poemului și metrul sunt atât de convenționale încât par artificiale, cu toate că datorită calității superioare a operei, acest lucru poate fi trecut cu vederea. Poe și-a bazat structura „Corbul
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
mai multe înțelesuri a complicat situația și mai mult. Totul ce se cunoaște despre poezia din acea perioadă se bazează pe analize moderne. Prima teorie importantă a fost creată de Eduard Sievers în (1885). Acesta a găsit cinci tipuri de aliterație. Teoria lui John C. Pope din 1942, care folosește notații muzicale pentru a analiza versurile, a găsit ecou la unii cercetători. Cam tot la zece ani a apărut o nouă teorie, care apoi a fost dezbătută pe larg. Cea mai
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
1942, care folosește notații muzicale pentru a analiza versurile, a găsit ecou la unii cercetători. Cam tot la zece ani a apărut o nouă teorie, care apoi a fost dezbătută pe larg. Cea mai des citată teorie este totuși teoria aliterației a lui Sievers. În general, versurile anglos-saxone sunt împărțite în două de o pauză. Termenul pentru această pauză este cezură ("caesura"). Fiecare jumătate de vers are două silabe accentuate și se leagă cu ajutorul aliterației. Prima silabă accentuată din a doua
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
des citată teorie este totuși teoria aliterației a lui Sievers. În general, versurile anglos-saxone sunt împărțite în două de o pauză. Termenul pentru această pauză este cezură ("caesura"). Fiecare jumătate de vers are două silabe accentuate și se leagă cu ajutorul aliterației. Prima silabă accentuată din a doua jumătate de vers rimează cu una sau cu ambele silabe accentuate din prima jumătate de vers (intenția este ca silabele accentuate din prima jumătate de vers să rimeze una cu alta). A doua silabă
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
for Christians" („Sfaturi pentru creștini”). Poezia anglo-saxonă se caracterizează prin folosirea neortodoxă a metaforelor și a sinonimelor, lucru care se datorează structurii sale și folosirea deasă a imaginilor. Folosirea marelui număr de sinonime își are originea în cerințele la care aliterația îl supunea pe poet, dar uneori erau folosite din motive pure de varietate. Poezia anglo-saxonă are un stil dramatic cu descrierea rapidă a acțiunii, în acest sens fiind diferită de poezia irlandeză celtică a aceleiași perioade, care este caracterizată de
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
de silabe neaccentuate. În poezia anglo-saxonă, deseori consoana inițială este repetată în interiorul versului. De exemplu, în versul din Beowulf «weras on wil-siț wudu bundenne» , «man on desired journey bound the ship», majoritatea cuvintelor rimează cu consoana «w». În acest vers aliterația este atțt de impotantă încât poetul probabil a început cu combinația de cuvinte «wil-siț» («desired journey») ca idee principală a versului, face apoi să rimeze cuvintele care urmează cu acestea, lăsând aliterația să formeze propoziția. Poezia anglo-saxonă a fost studiată
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
cuvintelor rimează cu consoana «w». În acest vers aliterația este atțt de impotantă încât poetul probabil a început cu combinația de cuvinte «wil-siț» («desired journey») ca idee principală a versului, face apoi să rimeze cuvintele care urmează cu acestea, lăsând aliterația să formeze propoziția. Poezia anglo-saxonă a fost studiată în amănunt pentru a susține teoria că era recitată conform unei scheme orale pe baza unei formule ("oral-formulaic" în engleză). Motivul este că multe expresii și fraze pot fi găsite în mai
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
traduceri din Biblie (printre care "Proverbele lui Solomon"), "Cartea înțelepciunii", și din "Ecclesiasticus" („Testamentul vechi”). În aceeași categorie cu Ælfric a fost Wulfstan, arhiepiscop de York. Predicile lui erau foarte stilistice, el scriindu-le într-o formă ritmică cu folosirea aliterației. Predicile erau scrise în limba engleză veche, în ciuda faptului că sunt cunoscute sub nume latine, de exemplu "Sermo Lupi ad Anglos", unde dă vina pentru invazia vikingilor pe păcatele englezilor. A scris o serie de texte juridice bisericești, de exemplu
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
aluzii la legendele despre viața zeilor, ca apoi să se facă tot mai mult loc sentimentului de venerație a naturii, iar în final să se ajungă la imagini din viața cotidiană. Încep să fie utilizate figuri de stil ca: metafora, aliterația, comparația. Atribuită lui Amenofis al IV-lea, cel care a introdus reforma religioasă a cultului solar în scopul limitării puterii clerului, "Imnul lui Akhenaton", adevărată capodoperă a antichității, aduce imagini vii din realitate, Soarele devenind zeul iubirii dintre oamenii și
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
uneori grupuri aleatoare de rime formate din trei versuri. Prima strofă are o rimă împerecheată (1:17). Cea de-a treia strofă are în schimb doar o rimă cu structură simetrică. (aaa bb ccc) În afară de rimele vocale, poezia conține multe aliterații. Întreaga baladă este format din tetrametri iambici cu doar o fracțiune la 3:39 (troheu catalectic-pentametric). În Dead Lovers' Sarabande al proiectului muzical Sopor Aeternus din Frankfurt piesa care folosește textul poeziei lui Poe are o poziție centrală.
Adormita () [Corola-website/Science/334262_a_335591]
-
pe baza unui principiu muzical specific”, ce este observat mai ales în „Clopotele”. „Dar intențiunea de a-și impersonaliza existența prin simbol, așa cum șade bine în orice lucrare de artă, abia se ghicește, pe întâiul plan al compunerii fiind maestria aliterațiilor și a rimelor interioare, cu care ni se sugerează chiar calitatea de sunet a metalelor respective”, completează el. Poetul Horia Stamatu adăuga că „sub o aparentă virtuozitate (formală) Poe pune în această poezie... o tema foarte gravă, acea splendidă temă
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
cu "ler, aler, domnul", care ar aminti, după Cantemir, pe împăratul Aurelian, cel care a părăsit Dacia și legenda populară despre "curțile lui Ler împărat". În realitate, cuvântul "ler" care apare ca refren în colinde ar putea fi,probabil, o aliterație a cuvântului religios [Ha]llelu[iah], așa cum menționează "Dicționarul" "limbii române", tom VII Limba folosită de Cantemir în "Hronic" este un amestec de limbă veche românească în dialect moldovenesc din veacul al XVIII-lea, cu cuvinte grecești și latinești, cu
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
limba Yoruba și i s-au părut potrivite pentru a fi transpuse pe muzică. Același sentiment l-a avut și Angelique Kidjo când le-a cântat pe muzica compusă de Philip Glass. Numai simpla ascultare a cuvintelor, cu rostogolirea de aliterații și reluarea versurilor sau sintagmelor produce magie. Povestea sună deopotrivă melodic, dar creează, simultan, și o polifonie ce l-a inspirat pe Philip Glass în scrierea părții orchestrale. Sunt de ascultat interviurile compozitorului și solistei, date cu prilejul concertului din
Philip Glass la 80 de ani și premiera mondială a Simfoniei a 11-a, la Carnegie Hall by DOINA URICARIU din New York () [Corola-website/Journalistic/105802_a_107094]
-
vieții sale, dar sute de copii ale manuscriselor sale au circulat zeci de ani după moartea lui; titlurile multor poezii pot fi invenții ale copiștilor amatori. Moștenirea poetică diversă a lui Besiki este notabilă pentru muzicalitatea deosebită a versurilor, bogăția aliterațiilor și varietatea rimelor. Cele mai frumoase poezii ale sale - სევდის ბაღს შეველ („Am intrat în Grădina Melancoliei”), მე მივხვდი მაგას შენსა ბრალებსა („Am înțeles acuzațiile tale”), შაშვნი შავნი („Mierle”) și, mai presus de toate, ტანო ტატანო („Statura frumuseții”) și დედოფალს
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]