1,141 matches
-
Zis-a George Gârda: „Tăt Bănatu-i fruncea...!“ - / și fu adevărul valabil atuncea... / Privind prin istorii, cercetând profund, / „fruncea“ de peatuncea devenit-a fund... [Geminae frontis...]) etc. Ar mai fi de observat că pe tulpina împrimăvărată a epigramei, Ion Pachia-Tatomirescu a altoit exemplar nu numai autoepigrama (supra), ci și epitaful: Pe-al meu mormânt zac multe oale sparte - / că doar de viespi în viață-avusei parte ...! («Epitaful epigramistului Ioan Viespan» / Ion Pachia-Tatomirescu, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
poeziei lor îl constituie lupta cu inerția și omul cu lumea lui interioară și exterioară. Unica stăruință a acestor poeți: omul și lumea lui, cea din afară si dinăuntru, ziua de azi și de mâine a semenilor - și toate acestea, altoite cu unica lor dorință de a descoperi un nou și bogat veșmânt pentru idei bogate în gândire și viziune. Nevăzutul, abstractul, ipostaza onirică, dar și finalitatea vieții și a omului, neliniștea metafizică a individului, amorul, locul și predestinarea individului în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și motive. Poeziile ei de dragoste, eliberate de sentimentalisme epuizate de vreme și orice fel de poveri lirice, sunt îmbibate printre altele și de o fin filtrată reflectare filosofică. Cititorul imediat conclude că poeta posedă o foarte rară sensibilitate, care, altoită cu un spirit plin de născociri, conduce la plăsmuirea unei lumi întruna înnoitoare de descoperiri. Constanța Buzea, fără îndoială, într-un asemenea cadru, se pronunță ca o ipostază de o deosebită impunere și radiație. Ileana Mălăncioiu - poetă de mare amplitudine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Trimit spre ceruri glas denapoiere” - cf. Sonetul CCXCVIII) - senzual, dar nu lasciv („Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!” - cf. Sonetul I): pe trunchiul său italienizant se altoiește, din izbucnire pătimașă în izbucnire pătimașă, un sonetist din ce în ce mai eminescianizant, prin Vis/Visare și Pătimire-întru-Necuprins: „Visul visat visează, Doamne, visul,/ Gândul gândit pe sine se gândește,/Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.” - cf.
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
clevetitor, culegînd bîrfe și colportînd defăimări cu care își unge contemporanii. Deformarea avocățească i se simte în faconda iute și în epitetele zemoase cu care își tămîiază adversarii. Dar ce e uimitor e că mirodeniile stilistice cu iz oriental sunt altoite pe o matriță curat apuseană, lui Pandrea putîndu-i-se imputa orice, dar nu lipsa culturii occidentale. Sub unghi istoric, Pandrea e un pățit care nu mai crede decît în familie, în regulile nescrise ale obștei și în cele cîteva voluptăți care
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
DB! Văd că în loc de “trosneala” marxisti-antimarxisti, asistăm la un banal campionat de scanderberg între “stingă” și “dreapta”.Amintiți-vă că totul a pornit de la “Mortul din culpă”, unde tov Bucurenci salva ideologia marxista din îmbrățișarea “perversa” a istoriei, adică ne altoia cu marota mucilaginoasa a inocentei marxismului, a generozității “comunismului că filosofie politică”. Acea proclamație natinga dar sigură pe șine, e cheia zarvei noastre și nu filosofia stingii.Toate posturile ulterioare ale lui Bucurenci, nu sînt decît o perdea de fum
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
DB! Văd că în loc de “trosneala” marxisti-antimarxisti, asistăm la un banal campionat de scanderberg între “stingă” și “dreapta”.Amintiți-vă că totul a pornit de la “Mortul din culpă”, unde tov Bucurenci salva ideologia marxista din îmbrățișarea “perversa” a istoriei, adică ne altoia cu marota mucilaginoasa a inocentei marxismului, a generozității “comunismului că filosofie politică”. Acea proclamație natinga dar sigură pe șine, e cheia zarvei noastre și nu filosofia stingii.Toate posturile ulterioare ale lui Bucurenci, nu sînt decît o perdea de fum
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
de stanga. Chiar din contră.. Consider mai periculos pretinsul nonconformism al celor de aceeasi varsta și educație ca mine, decat “cinstitul” conformism al celorlalți. Mutăm conflictul între generații sau clase în interiorul acestora. Ineficient... DB, acest neostoit izvoditor de teze execrabile altoite pe polemici răscoapte, se gîndește că, după ce-a dezgropat marxismul și-a înhumat în locul lui, Crăciunul, n-ar putea să-și trimită brandul la hibernat tocmai în postul Paștelui! Prin urmare, omul se-apuca, mai nou, să înfiereze icoanele
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
ore de muncă la combinatul siderurgic îi cerea imperios să ne caftească pentru că nu se mai înțelege cu noi. Iar el de-abia aștepta. Dacă prezența noastră era prea evidentă în casă nici nu-l mai aștepta pe tata. Ne altoia ea în persoană. Mama ne bătea cu făcălețul, iar tata folosea cureaua. Drept urmare, când am început să-mi iau viața în mâini, școlăriță fiind, pe lângă caietele de dictando și cele cu pătrățele pentru aritmetică în fiecare zi căram în ghiozdan
Moștenire de la tata. Ne alinia şi la semnalul „Jos ochelarii!” se dezlănţuia infernul () [Corola-blog/BlogPost/338226_a_339555]
-
de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
crește ghirlande multicolore, iar „Armoniile Divine” pe care le-ați creat vor vibra peste secole... nealterate de nici un curent trecător, nu vor fi năpădite și infestate de florile răului, fiindcă în Grădina Raiului Folcloric ați pășit cu smerenie și ați altoit numai soiuri de calitate aleasă, motiv ce mă face să vă întreb : cine sunt discipolii naiului fermecat al maestrului Gheorghe Zamfir ? Gheorghe Zamfir: Discipolii mei sunt cei care iubesc Adevărul și pe Dumnezeu, care iubesc biserica lui Isus Hristos și faptul
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
mai meargă pe jos, încep să cred... - Lasă-le Domnului, încolo de mașini, colega! îl îndemnă agentul principal Mititelu. Stai, colea, mai departe, că te stropesc ăștia și nici scuze nu-ți cer...! - Păi, da! Până încep eu să-i altoiesc cu ceva amenzi și să vezi cum se face liniște vreo oră sau două, dacă nu plec din zonă... - Treaba ta! Dacă este cazul, chemăm colegii de la circulație. Ce vrei să faci acum? N-avem noi în consemn problemele legate
D ALE POLIŢIEI (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382583_a_383912]
-
se poate; Sunt stafiile de ieri, Care cresc în flori de meri, Sunt stafiile de azi, Care cresc în ram de brazi, Sunt stafiile de mâine, Care cresc în grâu și pâine. Între două perne moi, Două mâini stau în altoi; Când răspunsul și-ntrebarea Ne mai netezesc cărarea, Lasă drumul să cotească, Înspre ceruri să ne crească; Aș putea privi de sus. Acum ce mai e de spus? Stau iubirile în roi, Numărând din doi în doi: Patru farmece cu
TÂNJIRILE LUI PETRARCA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383864_a_385193]
-
atât de puternic, dar voi afla, ca o supernova poate, intro zi inima îmi va exploda. Rădăcinile însă sunt întoarse deapururi spre voi, când din inima îmi izvorăsc cuvinte potrivite întrun șuvoi, poezia citită în copilărie a evoluat întrun strașnic altoi, din ea se transformă cuvântul în rime și versuri noi. Drumul meu cel lung duce acum până la fericire. E o parte a căii de urmat căci cu toții visăm la nemurire. Tot ceea ce fac pentru cei dragi, fac din adâncă iubire
UN COPAC NUMIT IUBIRE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383874_a_385203]
-
câmpii Să cadă din ceruri până când vii Îmbracă-te în patimi și vino la mine Doar așa ne va fi cel mai bine Nu uita cu tine să iei Ardoarea dorinței din ochii tăi Bucuria atingerii nevinovată Dorul crescut în altoi de mușcată Am să te aștept stând la fereastră Cu sufletu în mâini strâns a speranță Că vei ajunge la timp și vei reală Tu înger blând visat într-o seară Poarta inimii îmi va ramane deschisă Să intri când
VINO de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384008_a_385337]
-
prințesă-Anastasia, și ochiul treaz de soacră, căreia nu-i scăpa nimic din ceea ce ar fi putut critica. Veșnic pusă pe harță, tușa Sia, cu luleaua în gură și cu bâta în mână, de care se sprijinea, iar când era necăjită, altoia, porcul din curte sau vaca din grajd, blagoslovindu-i cu un blestem:”fira-ți voi ai daților!- că mi-ați mâncat viața!” Tușă Sio, mi-ai colorat zilele copilăriei, dar și pe cele ale copiilor mei. Astăzi, când reușim să ne adunăm
Editura BabelE(TRADIŢII LA ROMÂNI) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383454_a_384783]
-
-Tămâia mă-tii de teleleu! Eu te-am luat să m-ajuți și tu umbli cranga prin pădure! Ce-ți trebuie, nuia de alun? Vrei să te faci fântânar? Ei, lasă că tot n-aveam eu cu ce să te altoiesc! A rupt-o la fugă și, seara a ascuns-o între tufele de pistornic din fundul grădinii. A fost tevatură mare. Abia l-a scăpat biata maică-sa din ghearele lui tuțu care l-a iertat după ce i-a trecut
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
tot. RĂMÂI CU NOI Luca 24:29 Ne naștem în durere și extaz Nemernici, nevoiași, sărmani și goi, Sorbind al mamei zâmbet lăcrimat Dar primul strigat e „rămâi cu noi”. Când printre flori de dalbe primăveri Curtăm iubirea-n fragedul altoi, Beția vieții-o tragem cu nesaț Și uneori suflăm „rămâi cu noi” În vara vieții, apriga vâltoare Ne-aruncă diamante și gunoi, Furați de timp, mai spunem cate-odată Vre-un rar și disperat „rămâi cu noi” Iar când sub greul
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
cuvinte și sensuri noi (2009), ...explicativ de forme și sensuri greșite ale unor expresii și locuțiuni consacrate (2009) - veritabile studii de referință, în domeniu. Văzând lumina acestei lumi într-o zodie aflată sub semnul inventivității și fanteziei bine temperate, Vărsătorul, altoite pe capacitatea de analiză și sinteză, Dorin N. Uritescu nu s-a lăsat mai prejos nici în domeniul istoriei literare, criticii și teoriei literare - arie în care, din 2009 până în prezent, a publicat șase volume incitante. Acestora li se adaugă
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
pe buna noastră învățătoare. Mai întâi, inconștientul de Dică, manipulat de nea Mitică și povestea lui stupidă, iar noi? Cu râsetele provocate de vorbele lui obraznice. Furioasă, coana preoteasă se plimba prin clasă, cu ochii pe fiecare școlar, gata să altoiască pe cel care ar fi schițat cel mai nevinovat zâmbet. Când a crezut că lucrurile s-au potolit, s-a dus la catedră, a aruncat-o scârbită pe “mămica” la locul ei și, oftând, s-a așezat pe scaun. Apoi
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
maximali și, În curând, prin Întregul spațiu de rezidență templieră prinde să se răspândească vestea abominabilă că soldații-călugări Îl reneagă pe Hristos și se Închină unui idol păgân cu nume exotic: Baphomet. Trebuie știut că prima parte a zvonului se altoia de minune pe trunchiul mai vechii legende care spunea că, după cucerirea Ierusalimului, cruciații primiseră permisiunea de a locui În apropierea palatului regelui Balduin, construit pe ruinele templului lui Solomon, ale cărui subterane părăsite sunt exploatate cu sârg de către cavaleri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se-nalță vreo tufa mai tare ori vreun pom face mai multă umbră pământului, cum le scuturăm de sămânță, de fruct, de - mă rog - ce pică. Iar de vedem că este câte unul care nu vrea să dea rod, îl altoim. Ori nu așa trebuie să arate grădina Domnului? — Mda - zise Metodiu - văd că ești lotru cu carte. Suntem tot mai mulți - spuse cu mândrie în glas Stănciulescu Vasile. A trecut vremea când în pădure dădeai numai peste sălbăticiuni. Azi codrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
țăranii așezați pe moșia boierească care plantau vii și livezi rămâneau să le stăpânăească ei și urmașii lor, cu condiția să plătească „zeciuiala” (a zecea parte din recoltă). După distrugerea vechilor plantații de vii, în podgorii s-au plantat viță altoi, iar țăranii au cultivat o viță hibrid. Viță nobilă avea la Lunca preotul Ion Păvăluță, iar la Fruntești (Moara lui Conachi) un țăran înstărit care avea și cazan de rachiu. Evident, proprietarii Rosetti aveau plantații de vii nobile, via lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o fântână și azi în bună stare (1970). Alături erau alte izvoare unde tata a făcut un iaz mică cu pește. Între timp iazul s-a mâlit și se cunoaște numai locul unde a fost. Lângă iaz era un pădureț altoit cu crengi de măr și de păr; așa că acel pădureț face și mere și pere. Tata nu se culca niciodată seara până nu se închina spunând toate rugăciunile. De la el am învățat „Tatăl nostru”. Când m-am dusă cu el prima
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Torres. Vă voi spune doar că eu eram omul lui Maciá la Havana. Am Încuviințat. Încă un nebun. Noaptea barceloneză Îi colecta cu toptanul. Și pe idioții ca mine, la fel. — Auziți, tăietura aia arată rău de tot. Ați fost altoit cum nu se poate mai bine, nu-i așa? Am dus degetele la gură. Încă sîngera. — Problemă de fuste? Întrebă el. Puteați să vă scutiți singur de așa ceva. Femeile din țara asta, v-o spun eu, care am văzut multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]