1,108 matches
-
ușa din fața casei m-am ascuns sub trandafiri. Aveam eu un loc unde mă piteam în Săptămâna Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentru aluatul de pâine sau coșul din nuiele de alun, cu ouă de toate culorile, cum dădeam iama prin ele când nu era atentă la năzdrăvăniile mele. Doar nu era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele. Ieșit afară din casă, îmi zăream părinții în lumina lunii cum
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
piciorul de pod la marea întoarcere din veșnicii. Odată cu poezia Eleonorei Stamate, literatura română a câștigat definitiv un nume printre cei sortiți să-i ducă mai departe eterna faimă: Odată cu salcâmii,/au înflorit/ suspinele/ de la marginea pădurii”, ” s-au răzvrătit alunii/ de-atâta nebunie... toate/ se vor ascunde discret/ într-o prea tristă carte”! Autoarea trăiește poezia în toate formele ei, de la culoare, diafanul fluturilor, dragoste și îndumnezeire, până la dorința și nevoia de contemplare a naturii, copacii seculari oferindu-i leagăn
UN FLUTURE, O CARTE, O POETĂ ... SAU DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR DE ELEONORA STAMATE (ED. ARMONII CULTURALE, 2013) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351928_a_353257]
-
ușa din fața casei m-am ascuns sub trandafiri. Aveam eu un loc unde mă piteam în Săptămâna Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentru aluatul de pâine sau coșul din nuiele de alun, cu ouă de toate culorile, cum dădeam iama prin ele când nu era atentă la năzdrăvăniile mele. Doar nu era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele. Ieșit afară din casă, îmi zăream părinții în lumina lunii cum
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
342 din 08 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului dă-mi palma ta Dă-mi palma ta, femeie, ca să-ți spun, fiindcă eu astăzi devenit-am ghicitorul, voi descifra trecutul tău și poate viitorul că ursitoarele mi-au dat bagheta de alun. Deschide palma și nu-ți fie teamă, nu-ți voi răpi din ea nici un destin, c-atâtea linii freamătă-n suspin și-atâtea vechi iubiri mereu te cheamă. Și-n vălmășagul lor, ca într-o carte, eu văd nesomnul inimii
DĂ-MI PALMA TA de LEONID IACOB în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351493_a_352822]
-
a oferit ceva protecție dd razele arzătoare ale astrului ceresc. În desimea vegetației am notat plante, pomi și copaci din zona septentrională cât și din cea tropicală. Aici cresc împreună palmieri, cireși, portocali, caiși, măslini, smochini, meri, peri, pruni, pomegranate, aluni, duzi, platani, stejari, tei, mimozi, ibiscus, castani, vița de vie... Corcodușele sunt mai mari decât cele de la noi, dudele la fel. Crește bine și nucul nostru dar am văzut și cocotieri. Alunul este soiul acela care-l întâlnim și la
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
portocali, caiși, măslini, smochini, meri, peri, pruni, pomegranate, aluni, duzi, platani, stejari, tei, mimozi, ibiscus, castani, vița de vie... Corcodușele sunt mai mari decât cele de la noi, dudele la fel. Crește bine și nucul nostru dar am văzut și cocotieri. Alunul este soiul acela care-l întâlnim și la noi (deși mai rar!) cu alunele înfășurate într-o „mustață” care le ține strânse până la coacere. Specia asta de alune este întotdeauna productivă. La această vreme sâmburele este crescut complect doar nu
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
cu voluptate, înspre trecut întoarsă, E cântecul de-acasă, e cântul regăsirii. .......................................................... Și casele, și oameni se împânzesc pe zare, Strâns împletiți statornic cu micile ogoare, Ori presărați în glumă printre livezi de pruni, La margine de tufe pitice și aluni, Cu umbra, iarbă naltă de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar clăci în nopți de iarnă cu pulberi viscolite, Și horele-n duminici de
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
infinit. Se schimaba anul, a devenit bătrân, Doar amintirea se păstrează, restul fum, Iubirea ne cuprinde în cântecul aed Prin scintilații albe în coarnele de cerb. Și pocnitori, șampanie. Vine Moș Crăciun! În păr am prins o creangă ruptă din alun, Am prins bilanțul anului de truda În lacrima ascunsă care ma asuda. Un la mulți ani, prin ani. Torent de nestemate, Să curgă peste spații bogate și curate Iubirea să ne țină aproape, într-un cor. La mulți ani! Pășim
LA MULTI ANI! de PETRU JIPA în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350955_a_352284]
-
din seara de Crăciun Cerne colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete, în fiecare, Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag, Cântecele urcă spre stele, mai sus, Constelații vin să vadă Cum din suflet se naște iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu doruri pământul
MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351578_a_352907]
-
chenare din gama chiliilor neterminate peste care au urcat iriși somnoroși, de-o eleganță aparte. Se aprinseseră toate crengile deodată și porniseră agale, spre talazuri. M-am ferit din calea lor și am făcut o plecăciune. Lângă mine înflorea un alun îndrăgostit. L-am sărutat pe ultima frunză perforată de sete. Câteva cascade își dezbrăcaseră straiele pe sufletul codrului pe care-l patrona ploaia noastră. Unele-mi aparținuseră într-o grădină suspendată, altele erau ale tale, din puf de păpădie și
PLOAIE CU MAJUSCULE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351226_a_352555]
-
drog. Cu siguranță nu că știa să viseze. Avea lângă el borcanele de gem pe care i le adusese Bogdan și liniștea muntelui, suficient pentru a se integra în dimensiunile unei existențe atât de normale precum culcușul din crengi de alun dintre ruine, ori lipăitul, din când în când, cu tălpile goale, prin prundișul mângâiat de apă, unde-și afla răcoarea minții și a sufletului. Maria nu mai avea astâmpăr. Coborî cele câteva trepte, apoi se întoarse, împăturind o frunză adusă
PROMISIUNEA DE JOI (X) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354842_a_356171]
-
calde, sufletiste și harnice, ce mă primesc cu bucurie, care se revarsă în mine binefăcătoare, luminoasă, întăritoare. Îmi promit înfăptuirea rugăminții mele. Aprind o lumânare. Am ales și plantat pomi în livadă: cireș, vișin, cais, gutui, doi meri și câțiva aluni pe lângă gard. Noaptea e încă rece, câteodată coboară sub zero grade, mai aștept pentru flori. Până atunci plec în Dulcea Bucovină, trecând peste împădurite obcini sau printre ele și opresc, ca întotdeauna, la Moldovița lui Petru Rareș și Sucevița fiilor
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
bagajele unei doamne care îi întinse zece lei. Îi erau suficienți să ajungă acasă. Între ruine, câinii l-au întâmpinat bucuroși. Bărbatul îi mângâie pe rând și vorbi cu ei, pe urmă se duse direct la patul din crengi de alun și din cartoane și-l răsturnă. Descoperi o servietă pe care o deschise cu rapiditate. Ceva îi spunea că actele sale de identitate erau păstrate cu grijă. Și nu s-a înșelat. În portmoneu erau cartea de identitate, pașaportul, permisul
PROMISIUNEA DE JOI (XII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354869_a_356198]
-
pașaportul, permisul de conducere, un brevet de pilot, două mii de euro și patru mii de lei. Într-adevăr, se numea Mihai Romanescu și locuia în Brașov. Avea cincizeci de ani. Acum știa de ce avionul acela care trecea pe deasupra dealului cu aluni și ulmi i-a declanșat o stare formată din neliniște, dor și oarecum furie, că un accident aviatic, în sudul Germaniei, îi transformase viața. Închise ochii. Conducea aeronava cu destinația Bruxelles. O priveliște superbă se derula pe pământ, el atingea
PROMISIUNEA DE JOI (XII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354869_a_356198]
-
le spuneam fără să mințim că dintre toate ale pământului ele sunt cele mai frumoase gura însetatului adevăr graiește și-apoi cărările, drumurile acelea netede care duc spre livezi, spre vii, spre creste și hăuri spre țara castanelor, spre împărăția alunilor și-apoi stejarul singur ca un înțelept ce-ți ieșea în cale să-ți aducă aminte că undeva există cineva mai sus decât tine țara copilăriei mele printre fete frumoase, nespus de frumoase cu buze arzând , cu sânii albi ca
VEŞNIC COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356795_a_358124]
-
Acasa > Strofe > Timp > FLUTURELE FĂRĂ VINĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Două luni pe sub aluni Trecea iute săptămâna Dacă luai cu anasâna Semnele de la nebuni Din pereți și din tavan Răsăriseră ierbare După vechile tipare Într-un singur paravan Luai carte după carte Căutându-te întruna Dar din toate, numai una Negurile le desparte Felinarul
FLUTURELE FĂRĂ VINĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356550_a_357879]
-
atunci când eram atât de aproape de țintă. Am mai trăit aidoma “intensitatea” unei dezmăgiri răvășitoare, când eram copilandru și când înălțimile munților care mi-au mângâiat dar și “înțărcuit” orizontul, îmi “întărâtau” credința nevinovată de a “atinge” cerul cu bățul de alun, cățărându-mă pe piscurile lor din apropierea satului, ori de a culege fulgerele nopții ca pe spicele câmpului, risipindu-le apoi la joacă, pe uliță cu ceilalți copii și transfigurându-ne în părtași și vlăstare nevrednice ale miticului Prometeu, la actul
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
în timpul inocenței, copilăriei, nu neapărat liniștită, dar trăită efervecent, în aduceri aminte emoționante, topite în pagini de un fel de ,,autobiografie literară” ( ,, Barza”, ,,Burcuș”,,,Praștia”, ,,La spânzit”, ,,Sacul țiganului”, etc....”). Comuniunea cu natura e prezentă, e încărcată de emoție în ,,Alunul sufletului meu”, iar iubirea ,,adolescentină” în ,,Învăț...meserie”, ,,Dacă trișezi, viața nu te iartă!”. Școala, etape și întâmplări din diferitele perioade ale devenirii autorului stau mărturie în prozele scurte: ,,La școală la Bologa”, ,,Ne apărăm școala”, ,,La o admitere”, ,,Soarta
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]
-
bilanțul... TAROT mereu se-ntâmplă ce s-a mai întâmplat javră - mă tot rotesc coada să-mi prind când bate miezul nopții - sunt iar plat: lumea s-a înecat - plutind - un grind... mister de cuc eu descifrez în vârf de-alun stea rară-n piscul-bradul de Crăciun în grevă-s “tricoteusele” de soartă: spațiul îl sparg - să nu-mi mai bată-n poartă îmi șade bine singur - dumnezeu dar orice cântec aș cânta - mi-e greu să trec de nota do
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
ne ajungă iubirea din urmă De s-ar face Că nu ai plecat Că mai ești și vei fi Singurul meu păcat cinstit De pe pământ De s-ar face Că iară mă suni Și-mi dai întâlnire în pădurea de aluni Vara când ziua e lungă și putem să iubim Să ne ajungă Pentru tot restul vieții Să uităm Că nu mai suntem ce am fost Să ne amăgim Cu rost Existența Cu speranța Că te-ai întors Și singur nu
DE S-AR FACE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369980_a_371309]
-
nor ne-a și iertat/ fiindcă eram din stirpea năuciților/ și tăceam cât puteam așteptând învierea/ pe galera cu vâsle ca mierea/ și etravă de scrum// matrozii ca și poeții/ au gânduri unse cu soare/ și în loc de limbă/ nuia de alun (Urkmez lângă Smirna). Familia spiritelor total atașate paradigmei onirice va fluidiza perpetuu orice limită: să fi tras încordați la marginea mării/ de restul vieții ca de-un edec de argint/ eu Virgil magicianul Daniel cel sființit/ și Leonid cu biciclistele
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
argintie de stele. L-au pudrat pe căciulă, pe palton și pe față, făcându-i mustăți caraghioase și sprâncene colilii. Lunișoarei i-au pudrat razele aurii, îmbrăcând-o cu o magică rochie de mireasă. Sprințarele stele argintaseră și nuiaua de alun care fulgera în razele aurii ale lunii, când șerpuia ca un steag dacic în spatele lui Tudorel. Văzând minunata pereche, toți copacii și tufișurile din drum ovaționau, scuturându-și clopoțeii de argint : Să ne trăiască mirii cei frumoși și norocoși! Și
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
cu bubuituri ricoșate din deal în deal. Troienele de pe pante au luat-o la vale, iar în acel moment s-a întâmplat ceva miraculos. Fie că s-au speriat de hăulituri sau avalanșe, fie că i-a îngrozit nuiaua de alun cu fulgerăturile ei, lupii s-au oprit din urlet și alergătură. Derutați, s-au întors și au fugit pe dealuri cu coada-ntre picioare, schelălăind ca niște javre ciomăgite. Văzând întorsătura, stelele și îngerii au izbucnit în chiote de bucurie
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
cerul, căruia i s-au deschis porțile până la tronul Domnului nostru Iisus Hristos. Nici Lunișoara nu mai plângea. Se agățase din nou de brațul lui și pășea sfioasă pe lângă el, pentru că iar sărea într-un picior și agita nuiaua de alun care vibra precum coada unui cățel. După ce a ieșit din Valea Cucutei, depărtările îi arătară câteva luminițe, mici ca niște bobițe de speranță. Dădu un chiot de bucurie, strigând către îngeri și stele : cântați frați și surioare, bucuria mea cea
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
Tudorel să plutească din nou între cer și pământ. Și totuși...în acest peisaj feeric și triumfal al eroului nostru, venea în goană mare un lup. Unul uriaș. Poate, era șeful haitei, care , ori era prea înfometat, ori nuiaua de alun nu reușise să-l îndepărteze cu vraja sa. Sau, pur și simplu, în acest peisaj, Tudorel s-a dovedit a fi cea mai tentantă pradă care-i strivea nările și-i umplea botul cu o ciudată poftă de a sfâșia
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]