8,127 matches
-
să cădem în brazde, să vedem cine răsare-ntâi, eu mizez pe steaua mea tu, frunză de mim, pe ce stea? trupul lui cronos geme sub mine, ierburi virgine, vor înverzi, trupul tău în museline, marmură de jad va fi. alunecă liniștea în aleluia, tremură lutul din noi, visele ne cad în sânge, amintirile-n noroi. marți, 19 noiembrie 2013 Referință Bibliografică: frunză de mim / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1054, Anul III, 19 noiembrie 2013. Drepturi
FRUNZĂ DE MIM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Frunza_de_mim_ion_ionescu_bucovu_1384857438.html [Corola-blog/BlogPost/363138_a_364467]
-
adânci devin felinare contopite în cioburi de stea umbli azi hai-hui prin sufletul meu oferindu-mi șoapte din dorurile tale de ducă de lac de drag de plopi de stele... de ea... luna cea de atunci și cea de acum alunecă pe umeri de umbre se ascunde în teii care ard în neliniști și tremură prin tăcerea cerului aud murmur din ultimul dor la ziua ta nemărginirea cântă Referință Bibliografică: Și azi plopii sunt fără soț (lui Eminescu) / Ana Maria Gîbu
ŞI AZI PLOPII SUNT FĂRĂ SOŢ (LUI EMINESCU) de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Si_azi_plopii_sunt_fara_so_ana_maria_gibu_1363076396.html [Corola-blog/BlogPost/352623_a_353952]
-
stea în frunte, și-aceeași stea / ne e călăuza / pe calea spre / ne-ntoarcere„. Apoi plecăm spre „Marele albastru„ ale cărui chemări poeta le simte ca fiind ale unui Întreg, având pe cer „albastrul bucuriei„. Sufletul își caută neîncetat mântuirea: „alunecăm spre-un apus / în liniștea nopții / ce ne-a adus / un ultim gând, sedus / al speranței„ . Noi ne purtăm inima „între cer și pământ„ ; suntem ca niște „figurine de ceară într-un „vals„, pe un curcubeu „agățat de lună„ , iar
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486806169.html [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă povestești nopților sub ploaia săruturilor viselor tale, alintătorul meu de doruri și coloratorul trupului meu in curcubeiele tráirii sub arta atingerii creativitații tale înăscute. Aluneci cu noi pe oglinzile frumosului subliniind dansul erosului în reveria descoperii firilor noastre pătrunse definitiv de romantism! Alungă-mă numai în brațele tale, sub a ta trăire răstălmăcită ín mintea mea înstelată de ochii tăi! Referință Bibliografică: Aievea / Lia Zidaru
AIEVEA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_vana_1419344174.html [Corola-blog/BlogPost/367918_a_369247]
-
Aceste cuvinte l-au facut să se grăbească să predea gestiunea și să-și dorească să ajungă cât mai repede acasă pentru a muri, eventual noaptea prin somn, așa cum se gândea el la acea vreme. În graba mare, Ioan Gabor alunecă într-o groapă adâncă de trei metri, de dimensiuni 1,3 / 1,3 metri. În acest bazin se ținea apă clocotită cu sodă caustică folosită la spălarea bazinelor chimice. În momentul căderii apa i-a ajuns până la înalțimea taliei. În
DUPĂ CE A EXPERIMENTAT TREI MORŢI CLINICE, SECURITATEA L-A BĂNUIT DE RELAŢII CU EXTRATEREŞTRII ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dupa_ce_a_experimentat_trei_morti_clinice_securitatea_l_a_banuit_de_relatii_cu_extraterestrii_.html [Corola-blog/BlogPost/355790_a_357119]
-
a preluat cântecul Un lup din repertoriul formației „Roa” din Canada: „O poveste cu un lup/Tare de demult/ A murit și-apoi copil/ S-a născut.// Refren: Nu știa de ce pădurea nume-i cântă/ Iară noaptea ca un vers alunecând/ Din pădure brațe ajung/Din pădure cântece se aud//2. Într-o vară tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Minipoeme > Haiku > IUBIRE STRANIE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ea venea legănându-se Eu o priveam și tăceam , Nu voiam să tulbur aerul de teamă Că ar putea să alunece Printre dalele de piatră Ea venea încet Cum vine orice idee Când n-o privesc Ea-mi zâmbește languros Pielea ei e atât de alba încât ai putea crede Că nu este decât o coală de hârtie Pe care gândul
IUBIRE STRANIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubire_stranie.html [Corola-blog/BlogPost/364616_a_365945]
-
te chem din nou/ jocul se-nfiorează/ la nebunia focului/ tihnit/ în care m-am cuibărit/ nimic nu mai seamănă cu ieri (pag. 30). Uneori, mâna este un substituit al fluturelui, mâna un semn al numărului cinci, numărul Centrului lumii, alunecând simbolul către imagine, ca în poemul ”Fotografie”: mâna mi-a rămas/ agățată/ în locul acela/ de alungare a simțurilor (pag. 37) sau ca în ” Poem cu sufletul din cioburi”: când/ mâinile nu/ se/ ating/ lumea mea/ își/ împarte/ zidul/ cu/ lumea
ELISABETA IOSIF SUB ZODIA FLUTURELUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1443359663.html [Corola-blog/BlogPost/377558_a_378887]
-
o frunză tristă dintr-o duioasă rapsodie, Ci m-am închis într-o cascadă de tumult Și te-am crezut arpegiu lipsit de armonie ... Te-am observat și n-am știut cum să te văd Ca pe o lebădă sublimă alunecând suavă, Ci m-am închis în gheața sinistrului prăpăd Al unei note reci din gama cea mai gravă ... Te-am detectat și n-am știut să te miros Ca pe esența unui opium de mac nedeflorat, Ci m-am închis
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_lirice_raluca_nicoleta_bocu_s_romeo_tarhon_1343019065.html [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
în acel septembrie însoțit de bunica lui, o bătrână îmbrăcată în negru. Cromatica îmbrăcămintei și umbra de pe chipul ei mi-au dat de înțeles că bătrânul a murit. Ieri, în grădina cu meri, în timp ce razele soarelui încercau să cucerească rădăcinile alunecând printre crengi și frunze, mângâind fructe și păsări, mi-am amintit de afecțiunea lui Radian pentru cel care i-a fost bunic și tată. Prin merele încă necoapte copilul și-a arătat recunoștința și dragostea pentru cel care l-a
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
unui nuc bătrân ale cărui nuci verzi păreau niște globuri într-un brad de Crăciun. - Coane Gib cu ce să vă sevesc? - Ca de obicei coane Alexandru ... Încercam să-l privesc în față pe Gib, dar nu reușeam.Privirea lui aluneca pe lângă mine precum apa pe penele gâștelor.La mesele vecine am recunoscut pe mai toți intelectualii urbei.Majoritatea avocați și funcționari de bancă, dar și negustori de vinuri și cereale.L-am salutat pe Niculescu, Manaru, Plopeanu, Tache, ce-i
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_intamplatoare_cu_gib.html [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
este împins în prima treaptă de viteză) și se pregătește să pună autoturismul în mișcare. Odată autoturismul scos în drum, porțile închise și femeia instalată pe bancheta din dreapta, Neculai porni cu viteză redusă, așa cum circulă el de obicei prin sat, alunecând parcă pe asfaltul impecabil, turnat anul trecut, pe timpul campaniei electorale. Merse vreo două minute pe „minunăția asta de drum”, apoi fu nevoit să-l părăsească, virând la dreapta, pe ulița neasfaltată a morii, oprindu-se cam după vreo trei sute de
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
Brusc, îmi veni o idee. - În ce semn zodiacal ești născută ? - Sunt o vomitatoare. Debordez de energie și când vreau, dar și când nu. Simți ? Își strecură mâna sub cearșaful imaculat, poposi pe pieptul meu, după care o lăsă să alunece cu voie în jos. Peste câteva minute, îmbrățișați vulcanic, icneam amândoi printre mișcări spasmodice. * * * Ne-am căsătorit toamna, în luna octombrie. O cununie discretă, ferită de priviri curioase, doar noi și câteva cunoștințe apropiate, fără mult tam-tam sau cheltuieli majore
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017 Toate Articolele Autorului visări naiade nude dizolvate-n seară, infante silfice, regine caste, plutesc sfios în aerul de vară în vicii dulci și în miresme faste. ca umbrele alunecă, se clatină, cu ochii lor nimic nu se măsoară, au părul un fuior de platină, scăldate în lumina cea de vară. m-a mângâiat o mână de femeie și-a dispărut pe înstelatul cer, și umbra ei n-a vrut
VISĂRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1495777337.html [Corola-blog/BlogPost/375890_a_377219]
-
fapt hotărâtor în deslușirea cât mai apropiată de adevăr a sugestiei, încerc să mă strecor cu viul meu în fiindul și eul poetului. Să tremur când gerul iernii punea imaginativ stăpânire pe trupul lui, să transpir în somn, când ploaia aluneca material pe clădiri, înecând străzile până la saturație, și să-mi ascut, într-un impact ireal, auzul: „De-atâtea nopți aud plouând, / Aud materia plângând...” (Lacustră), îmbinând, astfel, generalul, ploaia, cu particularul, plânsul, rezultând durerea prin care se descarcă energii din partea
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > TU, EU Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului tu, eu două vitralii față în față vis altoit de copaci cu aceeași sevă eu, tu două luntrii alunecând în albia atemporală a aceluiași râu tu, eu inspirația divină din eden eu, tu în același timp al făgăduinței https://www.youtube.com/watch?v=OtnopdZEsCg Referință Bibliografică: tu, eu / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1051
TU, EU de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Tu_eu_radu_liviu_dan_1384596419.html [Corola-blog/BlogPost/363156_a_364485]
-
2012, începe să se anunțe încă din 2011. Dar nu mă așteptam ca primul semn să îl am încă din prima zi a anului. Stai să vezi. Cu două zile înainte de Crăciun, Cristiana -fiica cea mică, studentă la Cluj- a alunecat pe gresie și și-a fracturat o mână. A făcut Crăciunul cu noi și a plecat imediat înapoi, pentru că un profesor țicnit le fixase un examen pe 3 ianuarie. Leni, nevastă-mea, a mai stat două-trei zile ca pe ace
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408514870.html [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
lui Harap Alb și al Cosânzenelor de pe carpetele cu răpirea din serai... Dat fiind faptul că, fondul comun de cuvinte este mult mai larg decât o carpetă, este de presupus că discuția dintre cele două grupuri se va relaxa treptat, alunecând spre zone de puternică elevație interetnică. Ceva de genul: calcan ciuruc, chilipir, bacșiș para, bairam huzur! Desigur, numai o limbă atât de armonioasă ca a românului poate înmuia atât de precis oasele liftelor năvălitoare. Buna vecinătate a slavilor, e atestată
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
ține de cald. Pământul Moldovei, frământat de pașii răzeșilor lui Ștefan cel Mare și hrănit cu stropi mari, grei de sudoare, îmi așterne alei pe care să îmi plimb în libertate poezia. Localitatea mea are deja nume de poet, îmi alunecă adesea pașii prin “râpa cu perji” unde a copilărit Al. Vlahuță. (...) Fie slăvite frumoasele piese de ceramică făurite din lut, trupul pământului, așternut pe suflet să ne fie pânza țesută de mâinile femeilor harnice, să curgă din belșug roadele pământului
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1444897690.html [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
au năpădit deodată, de-a valma, așa încât, până am descoperit cascada, eram deja transpusă într-o stare de împăcare și echilibru interior, greu de redat în cuvinte. M-am așezat pe un colț de stâncă la baza căderii de apă, alunecând sub hipnoza scânteietoare a celor două etaje care se prăvăleau în ritmuri sinucigașe peste pietroaiele cu umbre pământii. Mugetul învolburat al apei era un concert pe cât de rar pentru mine, pe atât de tămăduitor de trup și suflet. N-aș
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
De răsărit și plai divin Și Domul dispărea-n apus Și apărea pe alte mări O pasăre-notând nemernic În disperatele ninsori Și acea umbră vișinie De linii care fulgera Trecea încet și lin pe dealuri Purtând o stranie lalea Și-aluneca și-aluneca Și se vedea un fel de poartă Cum se deschide Domul scitic Și cum se culcă-n lespezi moartă Și zidurile cum se-adună Și se înalță tremurând Un fel de cer oglindind lumea Adâncul cel mai din
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
și plai divin Și Domul dispărea-n apus Și apărea pe alte mări O pasăre-notând nemernic În disperatele ninsori Și acea umbră vișinie De linii care fulgera Trecea încet și lin pe dealuri Purtând o stranie lalea Și-aluneca și-aluneca Și se vedea un fel de poartă Cum se deschide Domul scitic Și cum se culcă-n lespezi moartă Și zidurile cum se-adună Și se înalță tremurând Un fel de cer oglindind lumea Adâncul cel mai din adânc La
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
și se ridicau într-o spirală tremurătoare spre cer. „Am ajuns la vârsta când nu mai suntem stăpâni pe mâinile și genunchii noștri. Simțim tremuratul mâinilor și greu îl putem controla. Fără să vrem vărsăm supa din lingură și ne alunecă paharul din mâini. Am ajuns la vârsta uitării, ne simțim neajutorați, iar cuvintele ne devin incoerente. Deseori, aceste maladii specifice vârstei înaintate ne marginalizează de restul lumii si ne etichetează ca fiind persoane cu dezabilități psihice. Ne marginalizează, tocmai în
O INIMĂ PENTRU CEI CE SUNT CU NOI, DAR TRĂIESC ÎN LUMEA LOR de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_inim_ligia_gabriela_janik_1371112026.html [Corola-blog/BlogPost/346027_a_347356]
-
filă cu filă... Apoi am plecat tiptil spre grădina cu pepeni. Am sărit gardul de nuiele și am ascultat. Nu se auzea nici țipenie de om. Tăcerile se așternuseră peste sat ca-ntr-un pustiu. Niște cârpe de nori alburii alunecau pe cer, închizând și deschizând ca o imensă perdea de mătase întreaga fereastră a cerului. Un foc de armă de undeva de lângă noi veni ca un adevărat trăznet. Avusese dreptate Frida, nenorocitul trăgea de-a binelea în cine-i ieșea
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
am descoperit o comoară! Îmi întinse un pumn de giuvaieruri care străluceau fantastic în diferite culori sub lumina pală a lunii. - Unde le-ai găsit? - În groapa în care-am căzut! S-a rupt un lemn cu mine și-am alunecat peste ele... Tăcurăm și împărțirăm marfa. A doua zi mă întâlnii cu Frida și-o invitai prin pădurea Bucovului. Fata primi bucuroasă invitația mea, se-mbrăcă ușor cu o rochie de vară cu toate florile câmpului pe ea, voalată și
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]