295 matches
-
privegherilor, nu numai prin cuvânt, ci și prin exemplul personal. Vorbind despre foloasele privegherilor, Sfântul Niceta spune: „Așadar, cine a gustat, a înțeles și a simțit ce greutăți i s-a ridicat de pe suflet priveghind, câtă amorțire a minții este alungată, câtă lumină inundă sufletul celui ce priveghează și se roagă, ce har veselește toate mădularele! Priveghind, orice teamă dispare, încrederea renaște, trupul este strunit, viciile pălesc, dragostea se întărește, dispare prostia, crește înțelepciunea, mintea se ascute, eroarea este înlăturată, diavolul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
vol. 15, p. 129) „Flămânzii erau hrăniți, și Cel Care-i hrănea era prigonit și dușmănit; demonii erau alungați, și se uneltea împotriva Celui Care poruncea demonilor; leproșii erau curățiți, șchiopii umblau, surzii auzeau și orbii vedeau, iar Binefăcătorul ea alungat. În cele din urmă au dat morții pe Cel care a 58 dăruit viața, au bătut cu bice pe Liberatorul oamenilor și au osândit pe Judecătorul lumii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XI-a, IV, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rostește la intrarea într-un cimitir... un cimitir de martiri... Aici odihnesc numeroasele generații ale poporului lui Israel care, vreme de lungi secole, au suferit toate umilințele, toate insultele pentru a rămâne fidele credinței lor, care s-au lăsat jefuite, alungate, ucise, care au îndurat tortura focului și a apei pentru a sfinți Numele Dumnezeului lor. Aici dorm în pace veșnică soți plini de tandrețe conjugală, tați mistuiți de dragoste paternă, care, în încrâncenarea unui delir sacru, și-au ucis soțiile
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a deveni un simplu călugăr. Singur, strângându-și lăuta la piept, prințul își plânge durerea, chiar dacă exilul s-ar putea să-i ofere posibilitatea „de a-și curăți viața de păcatele trecutului”. Alături de Semimaru se află o altă ființă izolată, alungată, exclusă dintre semenii săi: este prințesa Sakagami, sora lui, al treilea copil al împăratului, care rătăcește ca o nebună departe de palat, prin cele mai îndepărtate ținuturi și a cărei tulburare a minții (Ispășire a greșelilor făptuite într-o altă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu sentimentul alungării din Paradis, disprețuindu-se pentru asta, se roagă: „Ajută-mă, Doamne, să-mi lichidez ura și mila de mine însumi, să nu le mai simt permanenta oroare” (I, 9). Dar ce era Paradisul din care se simțea alungat? Să fi fost, oare, înscrierea în tărâmul inconștient și genuin, al faptei? Merge în Jardin des Plantes și este din ce în ce mai „fascinat de reptile”. „Nu există animal, spune el, mai misterios, mai depărtat de «viață»” (I, 33). Cert este că, aflat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fascinat nu de legile înaltei Curți de Casație, ci de cele ale discursului literar, ce n-au nici în clin nici în mânecă cu exterioritatea planului biografic. Neantul semantic al clișeelor verbale excesiv gramaticalizate se cerea exorcizat, vraja desfiguratoare trebuia alungată. Homeopatic, deci, printr-o vrajă, dar de sorginte estetică. A creatorului de nume și vocabule, care a crezut că o dată emise, ele vor naște forme vii, fantasme autohtone. Urmuz nu s-a înșelat în a-și elabora scheletica scriitură, visând
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a nu fi alungat și a începe o nouă căuta re, altă casă, alt pro prietar, îl sperie. Din acest motiv, devine extrem de exigent, cerând atenție din par tea soției. Tea ma lui este teama chiriașului sărac ce se vede alungat și cu boarfele în spa te, pe ger sau pe zăpușeală, um blând din mahala în mahala, și din cunoscut în cunoscut, în speranța găsirii unui loc unde să-și odihnească oasele pentru încă o nopate. plecat mai toată ziua
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
strict asupra tuturor membrilor săi. Controlat de societate, șeful nu este stăpînul, ci servitorul ei. Șeful, explică Clastres, este un "funcționar". Dacă începe să vrea să fie "șef" dacă dorința de prestigiu se transformă în sete de putere este părăsit, alungat, chiar ucis. În acest tip de lume, riturile de trecere către vîrsta adultă sunt însoțite în mod frecvent de scarificări, de găuri în trup, de țepușe înfipte în răni sau chiar de arderi. De ce să provoci atîta suferință, care e
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
1991). Altfel spus, în spațiul intermediar, ruptura intervine acolo unde se deschide spațiul unei noi legături, cel al reunirii și al inte grării. Toate scriiturile frecventează acest între limbi, spațiu simbolic și poetic, în care limba de origine, zăvorîtă și alungată se potenția lizează, investește cîmpul inconștientului, în vreme ce se actuali zează codul lingvistic al noii limbi de expresie, dînd naștere unui limbaj și unui stil de autor. Existența, la scriitorul francofon, al acestei zone interme diare cu trăsături nedefinite pune, în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unei noi crize nervoase: "Dis-de-dimineață, d. Stavrache, tremurând de friguri, era la popa satului, rugându-l să vină negreșit până seara, să-i facă sfeștanie acasă". Lectorul știe deja că actul de exorcism sui generis ratează, fiindcă demonul care trebuie alungat nu vine din Infern, ci este un simplu muritor. Partea a treia debutează cu o descriere de natură, în ipostaza ei cea mai ostilă: "Era o zloată nemaipomenită: ploaie, zăpadă, măzărică și vânt vrăjmaș". Vitregia elementelor este, dacă luăm în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
creștine. Pe lângă referințele la Dumnezeu ca "Domn al tuturor" și la rugăciunile ce invocau "grija și mila Lui", există și identificarea lui Grendel cu urmașii lui Cain (Beowulf: 1265-74). "Și din Cain se născură spirite blestemate, printre care Grendel, cel alungat și suduit, care în luptă se-ncleștă cu păzitorul din Heorot ce-l aștepta să vină. Și monstrul îl lovi și îl trânti, dar Beowulf în a sa putere se-ncrezu, în acel dar binecuvântat de Dumnezeu: în ajutorul Domnului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care, într-un anume fel, i-au dat naștere și au ținut-o în viață. Iată de ce trebuie abandonată orice convingere privind o Europă închegată, clară, distinctă, armonioasă, trebuie respinsă orice idee a unei esențe sau substanțe europene primordiale, trebuie alungat gîndul unei realități europene ce precede diviziunea și antagonismul. Dimpotrivă, Europa trebuie să se regăsească în acestea. În mod concret, explozia Creștinătății a făcut posibilă apariția acestor realități europene prin origine pe care le reprezintă statele-națiuni, umanismul și știința, iar
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a cincea săptămîni după Paști”. Momentul agricol le cuprinde pe amîndouă: abia s-au încheiat semănăturile de primăvară; le urmează alte desfășurări pentru preîntîmpinarea fenomenelor previzibile: ploaia și seceta. Primul chemat și dorit (prin invocații, jocuri mimetice), celălalt nedorit și alungat (înmormntare simulată, exorcizare, măsuri punitive). În ambele cazuri se apelează la procedee ritualice și magice. Deși pare ciudat, obiceiul udatului cu apă se practică și într-o parte și-n cealaltă. Se deduce că seceta-ploaia, Caloianul-Paparuda sunt realități paralele. O
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Dl Vaillant se arată extrem de mirat că a auzit pronunțându-se în trecătorile Carpaților cuvântul posada în sensul său spaniol: un han. Caută data acestui împrumut și nu găsește nimic mai potrivit de citat decât sosirea în România a evreilor alungați din Spania în secolul al XV-lea. Nu e oare mai simplu să admitem că acest cuvânt a sosit odată cu legiunile spaniole ale lui Traian? Dacă românii ar trebui să scrie azi epitaful lui Don Quijote, l-ar scrie la București
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
om cuminte și drept care proclamase egalitatea tuturor. Prințului îi plăcea să spună lucrurilor pe nume, din adâncul inimii cu toată sinceritatea, disprețuind ipocrizia și orgoliile. -Bogățiile pământului sunt ale celor care trăiesc și muncesc aici. La muncă egală, răsplată egală. Alungați și pedepsiți hoții. Dar dacă un străin cinstit vă cere o cană de apă și un blid de mâncare, dați-i -povățuia acesta îndemnându-și supușii într-u credința Domnului etern al universului. Bărbații lucrau în mine și ateliere, femeile
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
unor mituri. Zeii mielului ar trebui să semene cu berbecul, nu cu lupii. Un Sisif eficient ne-ar fi sărăcit cu un mit. Suntem născuți din curiozitatea Evei. Iadul este mult mei tolerant. Din el nimeni nu a fost încă alungat. Nu a existat niciodată un mit mai puternic decât al banului. S-au dus de mult faraonii, fie-le piramidele ușoare. Faraonii nu se puteau apăra de profanatorii de morminte decât prin blesteme. Mass-media aprovizionează piața cu mituri... de carton
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
organică ce va să iasă - sau construcția retrospectivă, unde din notele diferite se construiește indirect caracterul, cum un geolog construiește dintr-un dinte găsit tipul de animal ce a trăit acum mii de ani. ["CONCEPȚIUNEA ROLULUI"] 2255 La concepțiunea rolului alungați ideea artei și gîndiți-vă în locul personajului ce-l reprezentați. [JUDECATA LITERARĂ] 2259 Poeziile lirice slabe, baladele bune. Miron și Florica *** colecțiuni. [SCRIITORII MODERNI FAȚĂ CU ÎNAINTAȘII] 2257 Când mă aflu față cu cei bătrâni, cu literatura din deceniile trecute, pare
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
deplin, fără umbră de îndoială, fără umbră de nesiguranță. L-a științele ce se memorează (respective la partea lor, care se memorează), cartea-i tot, pedagogul nimic. La științele (respective la părțile lor) care cer dezvoltarea judecății copilului cartea trebuie alungată din școală ca un ce periculos, căci pedagogul e-aicea tot. Apoi mai trec în clase superioare și copii nepreparați bine. Ce faci cu aceștia? La științele judecății trebuie să iei lucrul vecinic de la-nceput; algebra să nu fie mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Aproape că dădusem afară viermele ăla nemernic. Nu se poate să fi rămas prea mult din el. Mă urc În Volvo și o iau spre Colinton. Viermii bat rapid În retragere. Viermele pe nume Inglis e dat afară din sistem. Alungat și repartizat, Înainte să mai poată avea loc Încă o infestare. Acasă Îmi pregătesc o linie mare și sărbătorească de cocaină. Peste puțin timp aș da orice să mă fut. Singura persoană la care mă gândesc c-o pot suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
deschidem își strecoară tânguirile sub pleoape insinuant ne-am uitat îmbrățișați înveliți în noapte așa se întâmplă de fiecare dată fiindcă ne e frică să nu intre ziua între noi ca o graniță noaptea fuge cu lacrimi în ochi (femeie alungată urmărită de cearcăne) te strâng în brațe ca să aud cum geme răsăritul apoi adormim din nou în timp ce orașul țipă isteric 4 septembrie 2011 Toate drumurile duc la tine Cu suflet năuc, Un dor îți aduc, Un dor din alt timp
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
zei și zeițe care sălășluiți în mări și pe pământ, vă rog și vă cer... Acestea erau lecturile preferate ale lui Tiberius? Invocau victoria, alungarea și moartea nemiloasă a dușmanilor. Fuseseră multe victorii în veacurile acelea, dușmanii fuseseră uciși și alungați. Așa se rugase Tiberius când pusese să fie ucis Germanicus? Exista cu adevărat o putere irezistibilă în cuvintele acelea vechi? Exista oare, pe undeva, Cineva, Ceva pe care era cu putință să-l invoci? Făcu sul pergamentul, compătimindu-se că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
simțiți mai bine cât sunteți de nenorocite, cât sunteți de lovite de viață. S-a sfârșit! Nu mă mai duc la patinoar, nu aș putea rezista văzându-l pe Petre vesel și sănătos, când eu sunt bătută din toate părțile, alungată și bolnavă de dorul lui. Dacă Petre nu mai vine la mine, eu nu trebuie să mai Încep să umblu după el. Nenorocită dragoste, nefericite perspective de viitor. Mă va obseda mereu acea Îmbrățișare, amintirea ei, a acelei senzații de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nume Laika. Tu vii de la școală. Dai colțul dinspre Mihai Bravu În fugă. În față la Munca Orbilor e hărmălaie mare, bărbați cu lanțuri În mâini, lume multă, praf și schelălăituri. Mulțimea strigă: Huooo! O mașină se Îndepărtează În goană. Alungată În strigătele furioase ale mahalalei. Strigă și câțiva orbi ieșiți În stradă din ateliere, strigă tot huo. Hingherii l-au prins pe Gerilă, câinele doamnei Lulu, muncitoare la METALOGLOBUS, unde s-a angajat după ce au dat-o afară de la APACA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
acord. „Să arunci e ca și cum ai omorî, Îi spuse Fiica Zăpezii Lacului Vântului Șoptitor și strânse degetele ei frumoase În jurul pietrei lupilor.“ —Ce-i asta? O poveste despre o fetiță indiană din tribul Cherokee. Lacul Vântului Șoptitor era șeful tribului alungat. —Povestește-mi. Nu pot. Nu mă pot gândi la nimic altceva. Parcă văd tot timpul câinele ăla uitându-se la mine, cu ochii ăia maronii, așa de blând, de ascultător, de fericit că toți se ocupă de el, dând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ca inima smaraldului care vrăjește clipele schimbîndu-le în perle și le împrăștie apoi în vîltoatea nisipului, închise în sipete de sidef. Îl privesc din nou pe V. tînăr. Spaima de libertate duce la renunțare. Din înaltul nemărginirii, din locul Dumnezeului alungat, Robinson se întoarce în cușcă. Și iar visează să se elibereze. Căci, iată-l, suferă de propria lipsă de sens pînă se urîțește și seamănă a diavol. Ar vrea să reitereze Golgota, dar asta nu se poate fără o definitivă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]