383 matches
-
geologic al regiunii este constituit din fliș carpatic, alcătuit în mare parte din formațiuni cretacice și paleogene, dispuse în pânze ce se desfășoară de la vest la est. În cea mai mare parte, valea Tazlăului este recentă: pleistocen-cuaternar, formată din depozite aluvionare. Solurile din zona dealurilor subcarpatice sunt predominate de soluri brun-podzolice și solurile podzolico-argilo-aluvionare. Solurile podzolice s-au format în condițiile fitoclimatice ale pădurii de gorun sau ale pădurii în amestec de gorun și fag. Din punct de vedere al vegetației
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
adâncit cu 2-5 m în formațiunile de luncă, dar malurile albiei minore sunt inegale. Terasele întâlnite sunt dezvoltate mai ales în zona de confluență a Crișului Repede cu afluentul său de dreapta, valea Borodului. Structura tuturor teraselor este de tip aluvionar, peste roca de bază se dispune un orizont de pietrișuri și nisipuri cu grosime variabile. Cea mai mare parte din suprafața a localității se desfășoara în spațiul montan al Munților Pădurea Craiului. Alcătuit din calcare, relieful dezvoltat pe aceste formațiuni
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
spinosa), corn (Cornus mas) și măceș (Roșa canina). Mai rar pot fi văzute scumpia (Cotinus coggygria), sângerul (Cornus sanguinea). Acestea au un rol important în protecția versanților și refacerea profilului. Habitatul reprezentat de păduri ripariene mixte, este dezvoltat pe depozite aluvionare recente, situate în cursul major al râurilor, expuse inundațiilor și este constituit din arbori de esență tare, cu specii de stejar ("Quercus robur"), ulmul ("Ulmus laevis"), frasinul (cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
că pe valea Nădragului și Cornertului s-au depus în permanență sedimente, în mod deosebit în zona de confluență a pârâurilor Padeș și Cornet, fapt ce a făcut ca în locul mlaștinilor existente în aceste văi să se formeze un sol aluvionar, pe acesta de o parte și de alta a cursurilor de apă fiind dispuse așezările omenești. Suprafața conunei este de 11.706 ha. Din care 637 ha reprezintă teren agricol (arabil 247 ha). Există în comună două tipuri de sol
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
reliefului, a solului și a microclimei, bazinul pârâului Baraolt, în zona Biborțeni , deține o vegetație spontană relativ bogată, conținând și specii ocrotite. Luna pârâului este ocupată în mare parte de fânețe, iar în zonele joase, cu o vegetație caracteristică șesurilor aluvionare (milaștini, stufărișuri). O caracteristică aparte este faptul că deasupra luncii lipsește etajul dealurilor piemontane. Locul lor este ocupat direct de etajul natural al pădurilor foioase spontane (fag, carpen, gorun, cer, stejar). Pe partea de nord a albiei, pe dealul Tirco
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
disting în zonă câmpuri, văi, terase și lunci: Câmpul Ciulniței, Terasa Ialomiței, Lunca Ialomiței, Valea Ialomiței. Întinderea aceasta a fost acoperită de ape care, spre sfârșitul Paleoliticului, s-au scurs în Marea Neagră, de aceea solul zonei se constituie din formațiuni aluvionare, cu strat freatic umed și avansat spre suprafață. Este posibil ca în vatra orașului să nu se fi făcut prospecțiuni mai serioase ale subsolului, în care se presupune a exista prelungiri ale apelor minerale sulfuroase, ale nămolurilor terapeutice sau ale
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
la agatârși legile se cântau, pentru a fi învățate pe dinafară. Poate același izvor a acreditat informația că agatârșii se tatuau, preluată și de textele târzii (Mela ÎI, 10; Servius în Verg., Aen. IV, 146). Scito-agatârșii exploatau materiile din nisipurile aluvionare și zăcămintele de minereuri din zona Roșia Montană.
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
apei este spre zonele de izvorâre aflate la cote topografice minime. În zonele aride alimentarea pânzei pe calea precipitațiilor este redusă, astfel că suprafața liberă a pânzei freatice este coborâtă, alimentarea acesteia făcându-se din apele de suprafață. În zonele aluvionare de câmpie, datorită faptului că materialul depus de cursul de apă este foarte permeabil (nisip, pietriș), legătura dintre apele de suprafață și apele subterane este puternică, astfel că pe anumite porțiuni apa subterană alimentează pânza freatică - numită și pânză subfluvială
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului (Ghițescu, L. 1972, pg. 51), cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei. Dealurile Silvaniei sunt așezate în partea sudică a hotarului comunei și sunt de origine aluvionară, formate din îngrămădiri mari de materiale cărate de ape din munții și dealurile mai înalte. Ele se pierd lent în Câmpia Eriului și mai abrupt în Câmpia Crasnei. În aceste dealuri își au izvoarele Sechereșa și Sforașa care sunt izvoarele
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
de locuințe și case izolate. Relieful cel mai tânăr de pe raza comunei Mogoș îl formează lumea fluviatilă a Văii Mogoșului care este foarte îngustă și puternic aluvionată. Se observă însă o acțiune de erodare a malului nisipos, facilitând întrucâtva depunerile aluvionare. Trăsăturile climatice ale localității se exemplifică prin poziția sa geografică în partea de sud-est și centrală a Munților Apuseni și prin aspectul condițiilor fizico-geografice ale reliefului. Așezarea ei în regiune muntoasă nu prea înaltă îi dă climatului temperat caracter mai
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
nivel cu lunca și care este inundabila, iar a doua este mai înaltă pe unde trece șoseaua județeană și calea ferata București-Suceava. Solul este brun-roșcat spre cernoziom degradat, iar în partea de către râul Siret și pește rău este un sol aluvionar în suprafață de 331 Ha. Solurile acide în diferite stadii de podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
331 Ha. Solurile acide în diferite stadii de podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivatul, bate din direcția N-NE în perioada iernii. Vântul de Sud-Vest
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
o casetă în unghiul făcut de zidul estic al naosului și cel sudic al altarului. Terenul avea în zona bisericii o ușoară pantă naturală dinspre vest spre est și dinspre sud spre nord. Deasupra locașului se află depuneri de caracter aluvionar, cu pietriș și nisip, având o grosime totală de 1 - 1,20 m. Depunerile ulterioare construcției bisericii, cu o grosime de 0,25 - 0.50 m, sunt straturi de pământ cenușiu cu pietriș. Fundațiile naosului și altarului, din piatră spartă
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
având o grosime totală de 1 - 1,20 m. Depunerile ulterioare construcției bisericii, cu o grosime de 0,25 - 0.50 m, sunt straturi de pământ cenușiu cu pietriș. Fundațiile naosului și altarului, din piatră spartă și mortar, străbat depunerile aluvionare, ajungând in stratul de loess. Adâncimea lor este de 1.35 - 1.40 m în dreptul naosului și de circa 1 m în cel al altarului. Deasupra fundațiilor, care în interior sunt mai late cu 10 - 15 cm, se ridică zidurile
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
XVI. Obiectele de fier sunt cele menționate mai sus, la care se adaugă câteva cuie pentru șiță. Ceramica a apărut în cantitate destul de redusă. Două - trei fragmente din pastă roșie, foarte corodate, din epoca romană, au fost antrenate în depunerile aluvionare anterioare epocii medievale. Ceramica ulterioară construcției edificiului este - cu excepția unui fragment decorat cu dungi castanii și verzi - nesmălțuită. A fost folosită în cea mai mare parte arderea oxidantă; unele exemplare sunt arse integral. Fragmentele provin de la oale, căni, borcane, străchini
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
aceasta a fost înlocuită cu o catapeteasmă sculptată, din lemn. Starea actuală a bisericii este foarte bună, dovedind astfel purtarea de grijă a preoților și a credincioșilor de aici. Situl arheologic de la Comăna de Jos, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01) Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
de grijă a preoților și a credincioșilor de aici. Situl arheologic de la Comăna de Jos, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01) Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Oltului, sec. VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01) Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01.07) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Hallstatt A - B BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01.02
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01.07) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Hallstatt A - B BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01.02) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. II a. Chr. - I p. Chr., Latène BV-I-m-B-11268.04(Cod RAN: 40866
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01.07) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Hallstatt A - B BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01.02) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. II a. Chr. - I p. Chr., Latène BV-I-m-B-11268.04(Cod RAN: 40866.01.03) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Epoca bronzului mijlociu, BV-I-m-B-11268.05(Cod RAN: 40866
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01.02) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. II a. Chr. - I p. Chr., Latène BV-I-m-B-11268.04(Cod RAN: 40866.01.03) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Epoca bronzului mijlociu, BV-I-m-B-11268.05(Cod RAN: 40866.01.01) În prezent, activitățile care se desfășoară aici sunt cu preponderență agricole și de servicii. În localitate se află o școala primară și, în aceeași incintă
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
se numește un depozit de materiale aluvionare, care se prezintă ca o grămadă de material detritic (pietriș, nisip, sfărâmături de stânci) și argilă, transportat de ghețari în alunecarea lor sau depusă de ghețari dispăruți, în locul de topire a gheții. Morenele se situează în zonele terminale sau marginale
Morenă () [Corola-website/Science/313850_a_315179]
-
faptul că în acești munți se găsea centrul civilizației dacice. O perspectivă de dezvoltare a turismului din această localitate este dată chiar de resursele de aur prezente aici. Ioan Cătălina, un localnic născut în 1935, este singurul căutător de aur aluvionar din România. De asemenea, el este un excelent ghid spre gurile de mină părăsite, cât și un inegalabil povestitor și bun cunoscător de legende despre aur și aurari. Tehnică a învățat-o de la bunicul său, dar a putut să o
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
comunismului, deoarece pe atunci această activitate era interzisă. După lungi demersuri, în anul 2005 a primit autorizația de extracție și prelucrare de minereuri neferoase și rare. Acest sătean a concesionat toate râurile de pe teritoriul satului Stănija. în scopul exploatării aurului aluvionar, dovedindu-se în scurt timp că această activitate și pasiune a lui are și potențial turistic, fiind solicitat de grupuri de turiști care își doresc să trăiască aventură căutării aurului. Astfel, în perspectiva dezvoltării turismului în acest areal, acest tip
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]